البحث

عبارات مقترحة:

الولي

كلمة (الولي) في اللغة صفة مشبهة على وزن (فعيل) من الفعل (وَلِيَ)،...

الرب

كلمة (الرب) في اللغة تعود إلى معنى التربية وهي الإنشاء...

الفتاح

كلمة (الفتّاح) في اللغة صيغة مبالغة على وزن (فعّال) من الفعل...

Începutul și Sfârșitul

الرومانية - Română

المؤلف Dr. Abd Ar-Rahman bin Abd Al-Karim Ash-Sheha ، EUROPEAN ISLAMIC RESEARCH CENTER (EIRC)
القسم كتب وأبحاث
النوع نصي
اللغة الرومانية - Română
المفردات التاريخ وتقويم البلدان - الإيمان بالله
Islamul este religia pe care Allah a ales-o pentru întreaga omenire şi pe care a legiferat-o pentru robii Săi. Oamenii au mare nevoie de Legile Sale pentru a îşi organiza treburile zilnice, atât pe cele particulare, cât şi pe cele generale, cele din interiorul propriei case şi pe cele sociale. Islamul este un mod de viaţă, care a legiferat principii generale pentru întreaga omenire, pentru fiecare aspect al vieţii, de la cel mai mic detaliu până la cele mai mari principii şi fundamente, astfel încât oamenii să poată trăi în pace şi armonie. ..

التفاصيل

Începutul și Sfârșitul Introducere În numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel Îndurător Credinţa în Allah Al-'Alaa (Preaînaltul)           ● Cine este Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul)?           ● Dovezi ale existenţei lui Allah Al-'Alaa (Preaînaltul)           ● Gândirea sănătoasă şi predispoziţia naturală a fiinţei umane.           ●Versetele Coranului cel Nobil.           ● Perfecţiunea şi armonia cu care a fost creat Universul,           ● Minunata creare a umanităţii, forma frumoasă cu care aceasta a fost creată şi capacitatea pe care Allah Al-Khaliq (Creatorul) i-a acordat-o.           ● Animalele şi diferitele feluri în care oamenii beneficiază de ele,           ● Plantele, pomii şi seminţele           ● Diferitele creaturi care populează Pământul           ● Organizarea uimitoare şi armonia dintre toate elementele creaţiei.           ● Minunata modalitate prin care aprovizionarea este distribuită între toate creaturile.           ● Face parte din natura înnăscută a fiinţei umane să simtă şi să ştie că există un creator, Care a creat oamenii şi Universul în care trăiesc.           ● Provocarea Coranului:           ● Incapacitatea oamenilor de a face ceea ce doresc în Univers.           ● Altă dovadă a existenţei Sale este Provocarea Sa adresată întregii umanităţi: Prima creare a lumii corporale Crearea cerurilor, a Pământului şi a celor ce se află între ele Crearea Îngerilor (Pacea lui Allah fie asupra lor!) Crearea djinnilor Crearea Profetului Adam (Pacea lui Allah fie asupra sa!)           ● Cum a fost creat Profetul Adam (Pacea lui Allah fie asupra sa!)           ● Caracteristicile Profetului Adam (Pacea lui Allah fie asupra lui!)           ● De ce sunt diferiţi fiii lui Adam? Crearea Evei, mama întregii umanităţi Căminul Profetului Adam (Pacea lui Allah fie asupra sa!) şi al Evei Începuturile Profeţiei Ce sunt fiinţele umane? Diferitele etape ale creării oamenilor           ● Din ce au fost create fiinţele umane?           Allah, Preamăritul şi Preaslăvitul, a clarificat faptul că omul este creat atunci când spermatozoidul intră în ovul, după cum ni se spune în Coranul cel Nobil:           ● Etapele dezvoltării embrionului uman           1) Prima etapă (nutfah): o picătură de fluid mixt, rezultată din sperma bărbatului şi lichidul femeii. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune în Coranul cel Glorios:           2) A doua etapă: alaqah. Se numește alaqah (1. Lipitoare. 2. Ceva care atârnă sau se agaţă. 3. Cheag de sânge) datorită faptului că embrionul se lipeşte de peretele uterului şi se hrăneşte cu sângele lui. Acesta este asemănător unei lipitoare, care se hrăneşte de asemenea cu sângele altor creaturi. Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) spune:           3) A treia etapă: mudgah. Se numeşte mudgah (substanţă ca mestecată) datorită faptului că în această etapă embrionul capătă aparenţa unei substaanţe ca mestecate. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune:           ● Ce este spiritul?           ● Realitatea vieţii lumești           Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) ne-a arătat realitatea vieţii lumeşti şi ne-a informat despre aceasta cu următorul exemplu:           ● Care este motivul creării fiinţelor umane şi a djinnilor? Sfârşitul vieţii lumeşti           ●Ce se întâmplă după moarte?           După moarte, vom fi înviaţi şi ni se va acorda registrul acţiunilor noastre:           ● Ce se va întâmpla când Allah ne va învia?           ● Cum se obţine salvarea? Ce este Islamul?           ● Principiile Islamului           ● Stâlpii Islamului           1. Mărturisirea de credinţă           1) Allah este Unicul Creator al Universului.           2) Allah este Adevăratul şi unicul Stăpân al creaţiei Sale şi dispune de ea cum doreşte.           3) Allah este Creatorul, Care merită să fie adorat.           2. Rugăciunea (As-Salat)           3. Dania obligatorie (Az-Zakat)           1) Posesia cantităţii minime impozabile: bunurile unei persoane trebuie să reunească limita fixată de religia Islamului.           2) Să treacă un an lunar: dacă bunurile nu s-au aflat în posesia unei persoane această perioadă, nu se plăteşte niciun Zakat.           4. Postul din luna Ramadan (As-Siyam)           5. Pelerinajul la Mecca (Al-Hajj)           ● Stâlpii credinţei (Iman)           1) Credinţa în Allah           2) Credinţa în Îngerii           3) Cedinţa în Cărţile revelate de Allah             ● Foile lui Ibrahim – Avraam –  şi Musa –  Moise (Pacea lui Allah fie asupra lor!):             ● At-Tawrah (Tora):             ● Az-Zabur (Psalmii):             ● Injil (Evanghelia):             ● Coranul cel Nobil:           4) Credinţa în Trimişii lui Allah           5) Credinţa în Ziua Judecăţii           ● Credinţa în viaţa din Barzakh:           ● Credinţa în Înviere:           ● Credinţa în reuniune:           ● Credinţa că ne vom prezenta în faţa lui Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) în rânduri:           ● Credinţa că părţile corpului nostru vor da mărturie de ceea ce am făcut:           ● Credinţa că vom fi traşi la socoteală pentru faptele noastre:           ●  Credinţa în Sirat (podul peste Infern) şi că toţi vom trece peste el:           ● Credinţa că acţiunile noastre vor fi cântărite:           ● Credinţa în Cartea faptelor:           ● Credinţa că oamenii vor fi recompensaţi (cu Paradisul) şi pedepsiţi (cu Infernul):           ● Credinţa în Hawd[25], în intervenţia şi în tot ceea ce Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ne-a informat în legătură cu aceasta.          6) Credinţa în Qada şi  Qadar [26] Cine este Trimisul Islamului?           ● Ce se spune despre Profetul Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)           Poetul german, Goethe, a spus: Ce este Coranul?           ● Este ultima Carte Cerească revelată           ● Recitarea lui este un act de adorare           ● Coranul cuprinde toate preceptele de care are nevoie societatea pentru a trăi în armonie şi pentru a obţine prosperitatea.           ● Coranul face cunoscută o parte din istoria Profeţilor şi a Trimişilor           ● Coranu a fost revelat pentru toată umanitatea           ● Ce se spune despre Coran           Maurice Bucaille a spus în cartea lui „Coranul şi ştiinţa modernă”: Islamul şi ştiinţa Islamul şi averea Concluzii  Începutul și Sfârșitulالبداية والنهاية Introducere În numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel ÎndurătorToată lauda  I se cuvine lui Allah, Stăpânul lumilor, şi toate binecuvântările lui Allah fie asupra Profetului Său, Mohammed, asupra familiei sale, a companionilor săi şi asupra tuturor celor care urmează Calea Sa cea Dreaptă; fie ca Allah Atotputernicul să aibă milă de ei în Ziua Judecăţii!          Originea şi creaţia Universului sunt teme care l-au interesat pe om de-a lungul timpului, mai ales pe nemusulmani. Datorită faptului că Islamul a clarificat şi expus toate domeniile care necesită explicaţie, musulmanii nu pot fi confuzi (în legătură cu fenomenele ce au loc în Univers) şi nu pot inventa teorii şi ipoteze despre aceste teme, care la rândul lor pot fi dărâmate de apariţia unor noi teorii.          Musulmanii sunt ferm convinşi că cele menţionate în Coranul cel Sfânt şi în Sunnah Profetului Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)[1]despre aceste subiecte sunt adevărul cu care toate teoriile trebuie să ajungă să fie de acord. Tot ceea ce contrazice Coranul şi Sunnah autentică în legătură cu aceste chestiuni trebuie să fie considerat fals.           Allah Al-'Alaa (Preaînaltul), Creatorul a tot ce poate fi văzut şi a ceea ce nu poate fi văzut, nu are nevoie de creaţia Lui, dar creaţia Lui are nevoie permanent de El, Preaînaltul şi Preaslăvitul. Allah Al-'Aziz (Cel Atotputernic)  spune[2] în Coranul cel Glorios:       „O, oameni! Voi sunteţi săraci [şi aveţi nevoie] de Allah, iar Allah este Al-Ghanyy, Al-Hamid [Cel Deajuns pentru Sine şi Cel Vrednic de Laudă]. ~ Dacă El ar voi, v-ar face să pieriţi şi ar aduce o făptură nouă, căci acest lucru nu este greu pentru Allah.” [Coran, 35:15-17]       Doar tu te vei beneficia cu credinţa şi faptele tale, după cum găsim în Coranul cel Glorios:       „Dacă nu credeţi [după ce aţi văzut semnele], Allah se poate lipsi de voi, căci Lui nu-I place necredinţa robilor Săi. Însă dacă voi sunteţi mulţumitori, aceasta îi place Lui.” [Coran, 39:7]       Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) a spus într-un Hadith Qudsi[3]:      „O, robii mei! Într-adevăr Mi-am interzis dhulm (opresiunea, nedreptatea) Mie însumi şi am interzis-o între voi, aşa că nu fiţi nedrepţi unii cu ceilalţi. O, robii mei! Toţi sunteţi pierduţi, mai puţin cei pe care Eu îi călăuzesc, aşa că cereţi-Mi călăuzire şi vă voi călăuzi. O, robii mei! Toţi sunteţi înfometaţi, mai puţin cei cărora le-am dat să mănânce, aşa că cereţi-Mi alimente şi vă voi alimenta. O, robii mei! Toţi sunteţi goi, mai puţin cei pe care i-am îmbrăcat, aşa că cereţi-Mi veşminte şi Eu vă voi îmbrăca. O, robii mei! Comiteţi păcate noaptea şi ziua, şi Eu vi le iert pe toate, aşa că cereţi-Mi iertare şi Eu vă voi ierta. O, robii mei! Nu veţi putea atinge un rău cu care să îmi puteţi dăuna, nici nu veţi avea vreun beneficiu cu care să mă puteţi beneficia. O, robii mei! Dacă primul şi ultimul dintre voi, oameni şi djinnii[4], aţi fi atât de pioşi cât inima celui mai pios, asta nu ar adăuga nimic Regatului Meu. O, robii mei! Dacă primul şi ultimul dintre voi, oameni şi djinnii, aţi fi atât de corupţi cât inima celui mai corupt, nu ar micşora cu nimic Regatul Meu. O, robii mei! Dacă primul şi ultimul dintre voi, oameni şi djinnii, v-aţi reuni într-un loc, cerându-Mi şi Eu acordând la fiecare ceea ce a cerut, nu ar scădea ceea ce posed, aşa cum nu scade nivelul mării dacă un ac este aruncat în ea. O, robii mei! Cu adevărat sunt faptele voastre cele pe care le calculez, şi pe care apoi le răsplătesc. Cine va găsi bine (răsplata pentru faptele lui bune) să îl laude pe Allah, şi cine va găsi rău (pedeapsa pentru păcatele lui) să nu reproşeze altcuiva decât lui însuşi.” (Muslim)       Islamul este modul de viaţă (diin) pe care Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) l-a ales, de care este mulţumit şi pe care l-a legiferat pentru robii Lui. Persoanele au mare nevoie de legile Lui pentru a putea organiza acţiunile din vieţile lor, atât pe cele individuale cât şi pe cele generale, pe cele interne şi pe cele externe. În afară de marea importanţă pe care Islamul o oferă principiilor generale şi fundamentelor sale, nu au fost neglijate nici temele secundare. A creat, de asemenea, echilibrul adecvat între aspectele fizice şi spirituale ale vieții. Allah Al-Wahid (Unicul)  spune:      „... În ziua aceasta, am desăvârşit religia voastră şi am împlinit harul Meu asupra voastră şi am încuviinţat Islamul ca religie pentru voi!...” [Coran, 5:3]       Când omul practică Islamul, va simţi în viaţa lui pace, seninătate şi spiritualitate. Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul)  spune în Coranul cel Nobil, cu referire la Profetul Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), care a adus Islamul ca o îndurare pentru lumi:      „Şi Noi nu te-am trimis decât ca o îndurare pentru lumi.” [Coran, 21:107]      În cealaltă viaţă Allah Al-'Alaa (Preaînaltul)  va fi mulţumit de el şi îl va primi în Jannah (Paradis), unde va rămâne pentru eternitate. Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) spune:      „Însă aceia care cred şi împlinesc fapte bune vor avea ca sălaş grădinile Firdawsului.” [Coran, 18:107]          Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) a promis că va menţine în siguranţă Islamul până în Ziua Judecăţii Finale. În Coranul cel Glorios găsim:          „Într-adevăr, Noi am pogorât Coranul şi Noi îi vom fi păzitori.” [Coran, 15:9]          Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) va proteja religia Lui (Islamul) de eforturile inamicilor Islamului făcute pentru a păta imaginea lui cu acuzaţii false. Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) spune:          „Deşertăciunea nu va veni la ea nici dinaintea şi nici din urma ei, pentru că ea este o Revelație de la un Înţelept Vrednic de Laudă [Hakim, Hamid].” [Coran, 41:42]          La final, Legislația lui Allah Al-'Alaa (Preaînaltul), religia Lui şi armata Lui vor fi învingători. Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) spune în Coranul cel Nobil:          „Aceia care se împotrivesc lui Allah şi Trimisului Său vor fi doborâţi aşa cum au fost doborâţi şi cei de dinainte de ei. Noi am pogorât semne limpezi, iar necredincioşii vor avea parte de osândă umilitoare.” [Coran, 58:5]          Nu vor cîştiga inamicii Islamului, în ciuda eforturilor lor pentru a opri răspândirea acestei binecuvântate religii. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune în Coranul cel Glorios:          „Cei care nu cred, cheltuiesc averea lor pentru a împiedica [oamenii] de la calea lui Allah. O vor cheltui ei, dar aceasta le va aduce lor mâhnire, iar apoi vor fi înfrânţi. Şi aceia care nu cred, vor fi adunaţi în Gheena.” [Coran, 8:36]          Shariah[5] lui Allah  se va menţine, poruncile Lui sunt eterne şi religia Lui va dăinui. Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) spune în Coranul cel Nobil:          „Ei voiesc să stingă lumina lui Allah cu gurile lor, însă Allah întregeşte lumina Sa, chiar dacă necredincioşii nu voiesc.” [Coran, 61:8]          Allah Al-Majid (Cel Glorios) a promis victoria Islamului, după cum ne spune în Coranul cel Glorios:          „El este Cel care l-a trimis pe Trimisul Său cu îndreptare şi cu religia Adevărului pentru ca să o facă să triumfe asupra întregii religii. Şi Allah este de ajuns ca Martor.” [Coran, 48:28]          Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:           „Această religie va ajunge în fiecare loc unde există noapte şi zi. Allah nu va lăsa o casă din lut sau un cort din păr de cămilă fără să facă să intre această religie în ele.” (Ahmad, Ibn Hibban şi Hakim)          Islamul se răspândeşte şi multe persoane îl acceptă, deşi musulmanii nu îl răspândesc întotdeauna în mod corect. Motivul principal al acestui fenomen este determinat de faptul că Islamul este în armonie cu dispoziţia naturală a omului, îndeplineşte aşteptările lui şi asigură stabilitatea lui în toate aspectele: psihologic, social, economic şi politic. Alt motiv este forţa internă pe care Allah Al-Khaliq (Creatorul) le-o insuflă robilor Săi pentru a-i ajuta.          Pe de altă parte, inamicii îşi folosesc toate resursele pentru a continua lupta împotriva acestei religii, pentru a împiedica oamenii să o accepte şi, astfel, pun piedici în drumul lor şi pretind să le insufle teama, spunându-le că Islamul este o religie care acceptă terorismul.          Islamul îi va împiedica mereu să îşi atingă ţelul şi să profite de oamenii lui, pentru că Islamul interzice opresiunea în toate formele ei şi, de asemenea, le interzice oamenilor să fie robii altuia (sau altora) în afară de Allah. Acesta este un păcat grav, mai ales când sunt asupriţi cei mai slabi. Islamul le interzice societăţilor, grupurilor şi indivizilor să se umilească unii pe alţii. Allah Ar-Razzaq (Înzestrătorul) spune în Coranul cel Nobil:          „O, voi oameni! Noi v-am creat pe voi dintr-un bărbat şi o femeie şi v-am făcut pe voi popoare şi triburi, pentru ca să vă cunoaşteţi. Cel mai cinstit dintre voi la Allah este cel mai evlavios [care are cea mai multă Taqwa[6]] dintre voi. Allah este Al-'Alim, Al-Khabir [Atoateştiutor şi Bineştiutor].” [Coran, 49:13]          Voi folosi Coranul cel Nobil pentru a scrie această carte, datorită faptului că Allah Al-'Alaa (Preaînaltul a declarat că omul, singur, nu poate descoperi adevărul despre începutul creaţiei, după cum ni se spune în Coranul cel Glorios:          „Eu nu i-am luat ca martori la crearea cerurilor şi a Pământului şi nici la crearea lor înşişi, căci eu nu i-am luat pe cei care amăgesc la rătăcire ca ajutor.” [Coran, 18:51]          Cealaltă sursă pe care o voi folosi este Sunnah autentică. Voi evita să pun în corelaţie faptele menţionate în Sfântul Coran şi Sunnah autentică a Trimisului lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) cu ştiinţa modernă, (teoriile şi descoperirile sale), pentru că acele teorii care sunt considerate valide astăzi pot fi dezminţite şi înlocuite cu altele în viitor. Multe teorii care erau considerate adevărate în trecut au fost acum demonstrate ca fiind incorecte cu ajutoruş avansului ştiinţei moderne şi Allah Al-'Aziz (Cel Atotputernic) întotdeauna spune adevărul:          „... Iar vouă nu v-a fost dată decât puţină ştiinţă.” [Coran, 17:85] Credinţa în Allah Al-'Alaa (Preaînaltul)          Credinţa în Allah Al-'Alaa (Preaînaltul),  în existenţa şi unicitatea Lui, Preaînaltul, este baza Shariei. Credinţa (în mod corect) în acest stâlp de bază al Islamului îl va determina pe om să creadă şi în ceilalţi stâlpi de bază ai credinţei (Arkan Al-Iman), care au fost exemplificaţi de  către Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!):             „«Informează-mă despre Iman (credinţă)», a cerut Jibril (Îngerul Gabriel) şi Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: «Credinţa în Allah, în Îngerii Lui, în cărţile Lui, în Trimişii Lui, în Ziua Judecăţii  şi să crezi în Destin, fie el bun sau rău.»” (Muslim)           ● Cine este Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul)?       Allah Al-'Aziz (Cel Atotputernic) spune în Coranul cel Glorios:       „El este Întâiul[7] şi Cel de pe urmă, Cel de deasupra tuturor şi Cel ascuns şi El este a toate ştiutor [Al-Awwal, Al-Aakher, Al-Zaher, Al-Baten].” [Coran, 57:3]            Allah Al-Khaliq (Creatorul) mai spune, de asemenea:                       „El este Allah, afară de care nu este alt Dumnezeu, Ştiutorul celor nevăzute şi al celor văzute. El este Cel Milostiv, Îndurător [Ar-Rahman, Ar-Rahim]. ~ El este Allah, afară de care nu este alt Dumnezeu: Stăpânitorul [Al-Malik], Cel Sfânt [Al-Quddus], Făcătorul de pace [As-Salam], Apărătorul Credinţei [Al-Mu'min], Veghetorul [Al-Muhaymin], Cel Tare [Al-'Aziz], Atotputernicul [Al-Jabbar], Cel Preaînalt [Al-Mutakabbir]. Mărire lui Allah! El este mai presus de ceea ce voi Îi asociaţi. ~ El este Allah: Făcătorul [Al-Khaliq], Creatorul [Al-Bari'], Dătătorul de chipuri [Al-Musawwir]. Ale Lui sunt numele cele mai frumoase. Pe El Îl laudă cele din ceruri şi cele de pe Pământ. El este Cel Puternic [şi] Înţelept [Al-'Aziz, Al-Hakim].” [Coran, 59:22-24]            Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) mai spune, de asemenea:            „Allah! Nu există divinitate afară de El, Cel Viu, Veșnicul [Al-Qayyum]! Nici aţipirea, nici somnul nu-L cuprind! Ale Lui sunt cele din ceruri şi de pe Pământ! Cine este acela care ar putea mijloci la El fără de îngăduinţa Lui? El le ştie pe cele din faţa lor şi pe cele din urma lor. Şi ei nu pricep nimic din ştiinţa Sa în afară de ceea ce El voieşte. Tronul Lui se întinde peste ceruri şi peste Pământ şi nu-I este grea păzirea lor. El este Al-Aliyy, Al-'Azim [Preaînaltul, Măreţul].” [Coran, 2:255]            În Islam, îl cunoaştem pe Allah Al-Wahid (Unicul) din felul în care chiar El, Preaînaltul, s-a făcut cunoscut în Religia Lui. Astfel, putem cunoaşte cine este Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul), cunoaştem frumoasele Lui Nume şi felul în care Îl putem implora şi prin care să căutpm să ne apropiem de El.  Dintre Numele, Atributele şi caracteristicile lui Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) amintim următoarele:            1) Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) există. Universul şi tot ceea ce este în el sunt dovezi contondente ale existeţei Sale, Preaînaltul şi Preaslăvitul. În Coranul cel Glorios ni se spune:            „Spune: «Priviţi[8] la cele care sunt în ceruri şi pe Pământ!» Însă nici semenele şi nici prevenitorii nu sunt de ajuns pentru un neam [al celor] care nu cred!” [Coran, 10:101]            2) Allah Al-Wahid (Unicul) este Unul singur; El nu are niciun asociat cu care să împartă domeniul Lui. El. Preaînaltul şi Preaslăvitul, nu are soţie şi nici fiu şi toată creaţia Lui depinde El. Nu are asociat, rival sau egal; toate lucrurile au nevoie de El, dar El nu are nevoie de niciuna dintre creaturile Sale. El, Cel Măreţ, nu a fost născut şi nici nu va zămisli niciodată, după cum ni se spune în Coranul cel Sfânt:            „Spune: «El este Allah, cel Unic! ~ Allah-us-Samad![9] ~ El nu zămisleşte şi nu este născut ~ Şi El nu are pe nimeni egal.»” [Coran, 112:1-4]            3) Allah Al-Khaliq (Creatorul) este Cunoscătorul tuturor lucrurilor şi Ştiinţa Lui acoperă toată creaţia Sa:            „Tu nu vei fi în nicio împrejurare, nu vei recita niciun fragment din Coran şi voi nu veţi împlini nicio faptă fără ca Noi să fim martori în clipa când o săvârşiţi. Domnului tău nu-i va scăpa nici cât greutatea unui fir de colb – nici de pe Pământ, nici din cer – nici cât [o greutate] mai mică [decât aceasta] şi nici mai mare, fără ca acestea să [fie înscrise] într-o carte limpede.” [Coran, 10:61]            4) Allah Al-Hayy (Cel Veşnic Viu) este Veşnic Viu şi El  nu moare niciodată:              „El este Al-Hayy [Cel Veşnic Viu]. Nu există altă divinitate afară de El; deci chemaţi-L pe El cu credinţă curată numai în El! Mărire lui Allah, Rabb Al-Alamin (Stăpânul lumilor.” [Coran, 40:65]            5) Allah Ar-Razzaq (Înzestrătorul) este cel mai just. Nu este un tiran; nu comite nicio nedreptate, după cum găsim în Coranul cel Glorios:            „În Ziua Învierii, Noi vom pune balanţa dreaptă şi niciun suflet nu va fi urgisit câtuşi de puţin. Şi de ar fi ceva, chiar şi numai cât greutatea unui bob de muştar, Noi îl vom aduce. Și Noi suntem îndeajuns ca socotitori.” [Coran, 21:47]            6) Allah este Unic. Nimeni şi nimic nu I se aseamănă, şi nimic nu se compară cu Atributele  şi Acţiunile Lui. Nimic nu se poate compara cu El, Cel Măreţ. Lui Îi aparţine Perfecţiunea completă în toate aspectele. Tot ceea ce doreşte să se întâmple, se va întâmpla şi ceea ce El, Cel Atotputernic, nu doreşte să se întâmple niciodată nu se va întâmpla. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune în Coranul cel Glorios:            „Allah. Nu există altă divinitate în afară de El! Ale Lui sunt Numele cele mai frumoase.” [Coran, 20:8]            De asemenea, mai găsim:            „Făcătorul cerurilor şi al Pământului. El a făcut pentru voi soaţe din voi înşivă şi [a făcut] dobitoacele perechi. Prin aceasta vă înmulţește. Nu este nimic asemenea cu El. El este As-Sami', Al-Basir [Cel care Aude Totul şi Cel care Vede Totul].” [Coran, 42:11]   Allah Al-Khaliq (Creatorul) posedă multe Nume şi Atribute, care indică perfecţiunea şi Splendoarea Sa. Dacă cineva doreşte să aprofundeze acest subiect, poate apela la cărţi care detaliază acest subiect.             Ar trebui, totuşi, să ştim că Numele lui Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) nu sunt limitate. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:            „Robului care, în faţa tristeţilor şi a preocupărilor, spune: «Allahumma inni 'abdukabnu 'abdikabnu amatika nâsiati bi iadika mâdin fiia hukmuka 'adlun fiia qada'uka as'aluka bi kul lismin hua laka sammaita bihi nafsaka au anzaltahu fi kitabika au 'al lamtahu ahadam min jalqika auista'zarta bihi fi 'ilmil gaibi 'indaka an tay'alal Qur'ana raby'a qalbi, ua nura sadri ua yala'a huzni ua dhahaba hammi.»[10] Allah va face să dispară tristeţea lui şi o va înlocui cu fericire.” (Ahmad, Sahih Ibn Hibban)[11]            Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) are Nume şi Atribute care nu sunt  precum cele ale creaţiei Sale, dat fiind că toate Atributele Lui sunt pline de Perfecţiune. Allah Al-Wahid (Unicul)  există şi Existenţa Sa este diferită de cea a creaturilor Lui. El aude absolut totul, fapt pentru care nimeni nu posedă acest atribut. El vede absolut totul şi nimeni nu I se aseamănă în acest Atribut. Această regulă generală se aplică tuturor Numelor şi Atributelor Sale. Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) este aşa cum El, Preaînaltul şi Preaslăvitul, s-a descris pe Sine:            „El ştie ce se află în faţa lor şi ceea ce se află în urma lor, în vreme ce ei nu-L cuprind cu ştiinţa.” [Coran, 20:110]            Omul nu poate înţelege splendoarea lui Allah Al-Khaliq (Creatorul). Allah, glorificat şi lăudat fie, spune:            „Privirile nu-L ajung, însă El prinde toate privirile. El este  Al-Latif, Al-Khabi [Cel Blând şi Bine Ştiutor].” [Coran, 6:103]            Datorită faptului că oamenii au fost creaţi cu dorinţa înnăscută de a investiga şi a căuta să ştie adevărul despre mai multe chestiuni, a reflecta cu privire la Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) şi la Existemţa Sa nu neagă iman-ul (credinţa) ci, mai bine spus, este semn al credinţei. Abu Hurairah[12] (Allah să fie mulţumit de el!) a spus:            „Un grup de companioni ai Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) l-a întrebat: «Cu adevărat, găsim (căteodată) în minţile noastre lucruri despre care niciunul dintre noi nu ar îndrăzni să vorbească.» Profetul Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a întrebat: «Chiar aţi întâlnit astfel de situaţii?» şi ei i-au răspuns: «Da!» Atunci, el le-a spus: «Aceasta este o manifestare a credinţei[13].»” (Muslim)            Aceste gânduri apar ca urmare a şoaptelor lui Şeitan (Allah să ne ferească!) care încearcă în toate felurile posibile să îi îndepărteze pe oameni de la diin-ul (credinţa) lui Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul), aşa cum a jurat. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) menţionează în Coranul cel Sfânt că Şeitan (Allah să ne ferească!) a spus:            „Şi a mai zis el: «Îl vezi pe acela pe care l-ai cinstit mai mult decât pe mine? Dacă Tu îmi vei da răgaz până în Ziua Învierii, îi voi aduce pe toţi urmaşii lui sub stăpânirea mea, afară de puţini [dintre ei].” [Coran,17:62]            Aceste şoapte şi insinuări provin de la Şeitan (Allah să ne ferească!), aşa cum a explicat şi Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Ibn Abbas[14] (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:            „Un bărbat s-a prezentat în fața Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi a spus: «O, Trimis al lui Allah, câteodată gândesc lucruri despre care aş prefera să fiu aruncat din ceruri decât să le spun.» Atunci i-a spus Profetul Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): «Allah este cel mai Mare! Allah este cel mai Mare! Lăudat fie Allah, care ţi-a permis să înţelegi că această categorie de gânduri provin de la şoaptele răuvoitoare ale lui Şeitan.»” (Ahmad)            Dacă Şeitan (Allah să ne ferească!) te motivează să pui la îndoială lucruri pe care mintea ta nu le înţelege, fă aşă cum ne-a învăţat Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!):            „Nu vor înceta oamenii să se întrebe până vor spune: «Allah a creat toate lucrurile, dar, cine L-a creat pe Allah?» Acela care se află în această situație trebuie să spună: «Cred în Allah!»” (Muslim)            Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ne-a învăţat să eliminăm aceste gânduri rele astfel:            „Şeitan se prezintă în faţa unuia dintre voi şi îi spune: «Cine a creat aceasta? Şi cealaltă? Până când spune, cine L-a creat pe Creatorul tău?» Dacă unul dintre voi ajunge la acest punct, să se adăpostească la Allah de Şeitan şi să se oprească.” (Bukhari)            Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) întotdeauna spune adevărul. Şi El, Preaînaltul şi Preaslăvitul, spune în Coranul cel Glorios:            „Şi dacă vreodată Şeitan te îmboldeşte, ispitindu-te la rău, caută refugiu la Allah, căci El este As-Sami', Al-'Alim [Cel care Aude Totul  şi Bineştiutor].” [Coran, 7:200]           ● Dovezi ale existenţei lui Allah Al-'Alaa (Preaînaltul)            Tot ceea ce există în Univers este o dovadă contondentă a existenţei unui Creator (Allah). Aceia care au o gândire sănătoasă şi dispoziţie naturală vor înţelege aceasta cu uşurinţă. Cei ce refuză existenţa lui Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) o fac pentru că ei caută dovezi fizice pe care să le poată percepe prin simţurile lor. Ei se contrazic pentru că ei cred în lucrurile necorporale din acest Univers atunci când observă semnalele şi efectele lor. Spre exemplu, ei cred în gravitaţie fără să o poată vedea; aceasta este percepută doar prin efectele ei, pentru că obiectele sunt atrase de Pământ. Cred în magnetism fără să îl poată vedea; acesta este perceput doar prin efectele lui, pentru că obiectele se atrag între ele. Ei cred în intelectul lor, deşi nu îl pot vedea!        Ei cred în toate acestea deşi simţurile lor le pot da o percepţie falsă despre lucruri care sunt foarte cunoscute. Spre exemplu, un baston pus în apă pare strâmb şi două linii paralele la o anumită distanţă par că se întretaie; şi capul nostru pare mereu drept, deşi suntem la Polul Nord, Polul Sud sau la Ecuator. Aceste exemple demonstrează că fără intelect se poate obţine o percepţie falsă când se depinde doar de simţuri.            Fără intelect, nu am avea cunoaşterea, aşa că acei ce limitează obţinerea de cunoştinţe  spunând că le pot percepe prin simţuri, s-au înşelat! Este logic să fie refuzată credinţa în Allah  pentru că Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) nu poate fi perceput prin intermediul simţurilor, deşi ei cred în toate lucrurile care îi înconjoară datorită efectelor şi semnalelor acestora?       Căutând dovezile fizice pentru a crede în existenţa lui Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) s-au distanţat mulţi de credinţa în El, Preaînaltul şi Preaslăvitul, neglijând semnalele Lui. În Coranul cel Glorios ni se spune:       „Şi Faraon a zis: «O, Haman, durează-mi mie un turn, poate că eu voi ajunge la cărări, ~ La cărările cerurilor, astfel încât să-L văd pe Dumnezeul lui Moise, căci eu îl socotesc pe el mincinos!...» Astfel i s-a împlinit lui Faraon fapta sa cea rea şi a fost el abătut de la drum. Însă vicleşugul lui Faraon nu a fost decât întru pierdere.” [Coran, 40:36-37]       Aceasta nu se limitează la o anumită perioadă de timp. Mai mult decât atât: este argumentul acelora care resping şi dezmint adevărul din cauza ignoranţei lor, aşa cum spune Allah Al-'Alaa (Preaînaltul):       „Au zis cei care nu știu: «De-ar vorbi Allah cu noi sau de ne-ar veni vreun semn!» Aşa au spus şi cei de dinaintea lor, cuvinte semănând cu ale lor. Inimile lor seamănă. Şi Noi am adus semne limpezi pentru cei care vor să creadă neclintit.” [Coran, 2:118]       Sau din cauza aroganţei lor, după cum spune Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul):       „Aceia care nu nădăjduiesc în întâlnirea cu Noi zic: «Dacă ni s-ar trimite nouă Îngeri sau dacă L-am putea vedea pe Domnul nostru!... Însă ei sunt prea trufaşi şi se poartă cu semeţie mare. ~ Iar în Ziua când îi vor vedea pe Îngeri, nu va fi veste bună atunci pentru nelegiuiţi şi vor zice [Îngerii]: «Este o barieră impusă [vouă tuturor]!»” [Coran, 25:21-22]       Sau din cauza nedreptăţii, cum s-a întâmplat cu evreii. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune în Coranul cel Nobil:       „Şi [aduceţi-vă aminte] când aţi zis voi: «O, Moise! Nu te vom crede până nu-L vom vedea pe Allah desluşit!» Şi trăsnetul s-a abătut asupra voastră [şi v-a ucis], în timp ce voi priveaţi.” [Coran, 2:55]                   Dintre dovezile existenţei lui Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) se află următoarele:           ● Gândirea sănătoasă şi predispoziţia naturală a fiinţei umane. De fapt, o persoană cu o gândire sănătoasă va şti cu certitudine că nimic nu există fără ceva care să îi ofere existenţa şi nimic nu se întâmplă fără un motiv specific. Spre exemplu, dacă intri într-o încăpere şi vezi o masă, mintea ta va ajunge la concluzia că acea masă nu a intrat singură; mai bine spus, a adus-o cineva. Beduinul care trăieşte în deşert ar înţelege aceasta datorită predispoziției sale naturale. Dacă este întrebat cum îl cunoaşte pe Domnul său (Rabb), ar răspunde:        „Excrementele unei cămile indică prezenţa unei cămile, excrementele unui măgar indică prezenţa unui măgar şi urmele de paşi indică faptul că cineva a trecut pe acel drum. O noapte întunecată, o zi luminoasă, cerul cu marile lui stele, pământul cu văile sale profunde, oceanul cu marile sale valuri... Oare nu sunt toate acestea dovezi ale existenţei lui Allah, Cunoscătorul, Cel Care este bine informat de toate lucrurile?”           ●Versetele Coranului cel Nobil. Sunt multe pasaje din Nobilul Coran care îi îndeamnă pe oameni să reflecte despre Universul care îi înconjoară şi să se gândească la diferitele creaţii pe care le-a întâlnit în acesta. Toate acestea sunt dovezi ale existenţei unui Creator care are grijă de lucrurile Lui. În Coranul cel Glorios ni se spune:       „Spune: «Priviţi la cele care sunt în ceruri şi pe Pământ!» Însă nici semnele şi nici prevenitorii nu sunt de ajuns pentru un neam [al celor] care nu cred!”  [Coran, 10:101]       Cele ce urmează sunt câteva dintre dovezile care demonstrează existența unui Creator:           ● Perfecţiunea şi armonia cu care a fost creat Universul, şi frumuseţea planetelor care se deplasează pe orbitele lor specifice, precum şi celelalte corpuri cereşti. Dacă acestea ar ieşi de pe orbita lor, chiar şi foarte puţin, s-ar produce o catastrofă cunoscută doar de Allah Al-'Alaa (Preaînaltul). De când au fost create, continuă să se mişte potrivit unui sistem precis. În Coranul cel Glorios ni se spune:       „El a creat cerurile fără stâlpi pe care voi să-i puteţi vedea şi a aruncat [înfigând] în pământ munţi trainici, pentru ca el să nu se clatine cu voi şi a risipit pe el tot felul de vietăţi. Şi am coborât Noi din cer ploaia şi am făcut să crească pe el perechi de plante folositoare de tot felul.” [Coran, 31:10]       Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) mai spune, de asemenea:       „Aduceți, aşadar, slavă lui Allah, când vine seara pentru voi şi când vă treziţi dimineaţa! ~ Slavă Lui în ceruri şi pe Pământ – atât înainte de asfinţit, cât şi când sunteţi în mijlocul zilei! El îl scoate pe cel viu din cel mort şi-l scoate pe cel mort din cel viu. El dă viaţă Pământului, după moartea lui. Şi tot astfel veţi fi şi voi scoşi. ~ Printre semnele Lui [este acela] că El v-a creat pe voi din ţărână şi apoi iată-vă pe voi oameni care v-aţi răspândit [pe Pământ]. ~ Şi printre semnele Lui [este acela] că El v-a creat din voi înşivă soaţe, pentru ca voi să trăiţi în linişte împreună cu ele. Şi El a pus între voi dragoste şi îndurare şi întru aceasta sunt semne pentru un neam [de oameni] care chibzuiesc. ~ Şi printre semnele Lui sunt crearea cerurilor şi a Pământului şi deosebirea limbilor voastre şi culorilor voastre. Întru aceasta sunt semne pentru cei care ştiu. ~ Şi printre semnele Lui sunt somnul vostru în timpul nopţii şi în timpul zilei şi căutarea de către voi a harului Său. Întru aceasta sunt semne pentru un neam [de oameni] care aud. ~ Şi printre semnele Lui este [acela] că El vă arată vouă fulgerul, cu teamă [de trăsnet] şi cu nădejde [în ploaie] şi că pogoară apă din cer, cu care învie Pământul, după moartea lui. Întru aceasta sunt semen pentru un neam [de oameni] care pricep. ~ Şi printre semnele Lui este [acela] că cerul şi Pământul există prin porunca Sa, iar dacă vă va chema pe voi cu o chemare, veţi ieşi voi din Pământ. ~ Ai Lui sunt cei din ceruri şi de pe Pământ şi toţi Îi sunt Lui supuşi. ~ El este Cel care creează prima oară făpturile şi apoi le face din nou – şi aceasta este şi mai uşor pentru El – şi a Lui este pilda cea mai înaltă, din ceruri şi de pe Pământ şi El este Al-'Aziz, Al-Hakim [Cel Atotputernic şi Înţelept].” [Coran, 30:17-27]       Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) mai spune:       „Domnul vostru este Allah, care a creat cerurile şi Pământul în şase zile, iar apoi s-a aşezat pe Tron. El face ca noaptea să învăluie ziua, urmându-i degrabă. [El a creat] Soarele, Luna şi stelele supuse poruncii Sale. Şi nu este decât a Lui înfăptuirea şi stăpânirea. Binecuvântat este Allah, Domnul lumilor!” [Coran, 7:54]           ● Minunata creare a umanităţii, forma frumoasă cu care aceasta a fost creată şi capacitatea pe care Allah Al-Khaliq (Creatorul) i-a acordat-o. În Coranul cel Sfânt ni se spune:       „Pe Pământ se află semne pentru cei care cred cu putere, ~ Ca şi voi înşivă. Voi nu vedeţi?” [Coran, 51:20-21]           ● Animalele şi diferitele feluri în care oamenii beneficiază de ele, obţinând astfel alimente, băutură, îmbrăcăminte şi chiar şi mijloace de transport. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune în Coranul cel Nobil:       „Aveţi voi o pildă şi la vite. Noi vă dăm să beţi din ceea ce se află în burţile lor, între murdărie şi sânge: un lapte curat, ce place celor care-l beau. ~ Iar din roadele curmalilor şi ale viţei de vie luaţi băutura îmbătătoare şi venit bun, iar întru aceasta este un semn pentru un neam [de oameni] care pricep. ~ Şi [iată ce] le-a revelat Domnul tău albinelor: «Faceţi-vă case în munnţi, în pomi şi în ceea ce ei făuresc! ~ Apoi mâncaţi din toate roadele şi urmaţi căile uşoare ale Domnului vostru!» Din burţile lor iese o băutură cu felurite culori, în care este leac pentru oameni. În aceasta este cu adevărat un semn pentru un neam [de oameni] care chibzuiesc!” [Coran, 16:66-69]           ● Plantele, pomii şi seminţele în variatele lor forme şi culori, de care oamenii beneficiază sub formă de alimente, băutură, umbră şi medicamente. Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) spune:       „El este Cel care a întins Pământul şi a aşezat pe el munţi şi râuri. Şi din toate roadele a făcut pe el câte o pereche. El lasă ca noaptea să acopere şi să ascundă ziua. În acestea sunt semne pentru cei care cugetă. ~ Iar pe Pământ sunt parcele învecinate şi grădini de viţă de vie, de grâne, de palmieri în tufe şi câte unul de la o rădăcină, udate de la o singură apă. Şi le-am făcut Noi pe unele mai bune decât altele la mâncare. În acestea sunt semne pentru un neam [de oameni] care pricep.” [Coran, 13:3-4]           ● Diferitele creaturi care populează Pământul în cele mai diverse forme şi mărimi ale lor. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune în Coranul cel Glorios:       „Allah a creat toate vietăţile din apă şi unele dintre ele merg pe burtă, altele merg pe două picioare şi altele merg pe patru [picioare]. Allah creează ceea ce voieşte El şi Allah este cu putere peste toate.” [Coran, 24:45]           ● Organizarea uimitoare şi armonia dintre toate elementele creaţiei. Această armonie şi echilibru asigură continuitatea vieţii creaţiei. În Coranul cel Glorios ni se spune:       „El a creat cerurile fără stâlpi pe care voi să-i puteţi vedea şi a aruncat [înfigând] în pământ munţi trainici, pentru ca el să nu se clatine cu voi şi a risipit pe el tot felul de vietăţi. Şi am coborât Noi din cer ploaia şi am făcut să crească pe el perechi de plante folositoare de tot felul. ~  «Aceasta este înfăptuirea lui Allah! Arătaţi-mi mie ce au creat aceia pe care [i-aţi luat] în locul Lui!» Însă cei nelegiuiţi sunt în rătăcire învederată.” [Coran, 31:10-11]           ● Minunata modalitate prin care aprovizionarea este distribuită între toate creaturile. Allah Ar-Razzaq (Înzestrătorul) spune în Coranul cel Sfânt:       „Şi nu este vieţuitoare pe Pământ a cărei hrană să nu fie în grija lui Allah. El ştie locul ei de sălaş şi locul în care ea va muri[15]. Totul este într-o carte deslușită[16].” [Coran, 11:6]       Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) mai spune, de asemenea:       „Şi câte vietăţi sunt care nu poartă hrana lor! Allah le hrăneşte și pe ele  [şi vă hrăneşte] şi pe voi! El este As-Sami', Al-'Alim [Cel care Aude Totul şi Atoateştiutor].” [Coran, 29:60]       Allah, Preaînaltul şi Preaslăvitul,   ne-a informat că a creat toate creaturile din Univers în perechi şi fiecare lucru cu opusul lui. Spre exemplu: cerul şi Pământul, noaptea şi ziua, moartea şi viaţa, fericirea şi tristeţea, Soarele şi Luna, mişcarea şi imobilitatea, căldura şi frigul, binele şi răul, credinţa şi necredinţa. Acest lucru este prezent în lumea animală şi în cea vegetală; şi, de asemenea, între lucrurile despre care avem cunoştinţă şi între cele pe care nu le cunoaştem. Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) spune:       „Şi din fiecare lucru Noi am creat perechi. Poate că voi vă veţi lăsa îndemnaţi!” [Coran, 51:49]       Reflectând la aceasta, creşte credinţa în Allah Al-Wahid (Unicul), şi aceasta este o caracteristică a oamenilor dotaţi cu intelect. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune în Coranul cel Glorios:        „Oare nu vezi că Allah a făcut să coboare din cer apă şi că Noi am facut apoi să iasă la iveală roduri cu felurite culori şi că în munţi sunt dâre albe şi roşii, cu felurite culori, şi stânci foarte negre?! ~ Tot astfel sunt şi printre oamenişi vieţuitoare şi vite cu felurite culori. Singurii ce se tem de Allah sunt învăţaţii dintre robii Săi. Dar Allah este Al-'Aziz, Al-Ghafur [Puternic şi Iertător].” [Coran, 35:27-28]       Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) ne-a informat despre unele dintre creaturile care există, dar nu ne-a informat despre altele. În Coranul cel Glorios ni se spune:       „Mărire Celui care le-a creat pe toate perechi, din ceea ce face Pământul să crească şi din ei înşişi şi din cele pe care ei nu le cunosc!” [Coran, 36:36]       Nu există nicio îndoială că există o forţă care a provocat acest Univers, care îl protejează. Această forţă poate proveni din una dintre următoarele alternative:       1) Universul s-a creat pe el însuşi. Aceasta este absurd şi fals, dat fiind că totul trebuie să fi fost creat de către cineva.       2) Acest Univers a fost creat de o altă creaţie; fie parte din Univers sau nu (ca evoluţia). Acest argument este pentru intelectul ilogic, o minte sănătoasă nu poate accepta acest lucru pentru că un lucru nu se poate crea pe sine.        3) Acest Univers a fost creat de o forţă exterioară, separată şi diferită de el. Allah Al-Khaliq (Creatorul)  a creat acest Univers. Aceasta este credinţa musulmanilor. În ceea ce-i priveşte pe atei, aceştia trăiesc cu îndoiala.       Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune în Coranul cel Sfânt:       „Oare au fost ei creaţi de nimeni sau ei sunt creatorii? ~ Sau au creat ei cerurile şi Pământul? Nu, ei nu cred cu convingere.” [Coran, 52:35-36]           ● Face parte din natura înnăscută a fiinţei umane să simtă şi să ştie că există un creator, Care a creat oamenii şi Universul în care trăiesc. Acest lucru este ceea ce oamenii de ştiinţă numesc „instinct religios”. Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) spune:       „Ridică-ţi faţa spre Religia cea adevărată! Această religie este fitrah[17] [firea] creată de Allah, după care El i-a creat pe oameni. Nu există schimbare în creaţia lui Allah[18]. Aceasta este Religia cea dreaptă, dar cei mai mulţi oameni nu ştiu.” [Coran, 30:30]       Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:       „«Fiecare copil este născut cu starea naturaşă de fitrah (înclinarea naturală de a crede în Allah), apoi părinţii lui îl fac evreu, creştin sau zoroastru. La fel cum o cămilă dă naştere puiului ei. Oare găsiţi vreun defect în el? Voi sunteţi cei care îi tăiaţi urechile.» Am întrebat noi: «O, Trimis al lui Allah, şi ce părere ai despre cei care mor în copilărie?» A răspuns: «Allah ştie mai bine ce ar fi făcut ei.»” (Muslim)       Deşi dispoziţia naturală a fiinţei umane poate fi deviată, aceasta tinde să admire o putere care dispune de lucrurile lui şi spre care se poate întoarce în timpuri grele. Aşa a fost cazul comunităţilor anterioare: considerau idolii ca fiind divinităţi şi li se închinau. Au fost, de asemenea, triburi care adorau Soarele, Luna sau stelele. Acesta este un instinct comun printre oameni; deşi unii refuză acest lucru din orgoliu sau încăpăţânare, iar alţii cred în el.        Această natură înnăscută este evidenţiată atunci când omul se află într-o situaţie dificilă. Dacă o persoană se îmbolnăveşte sau este ajunsă de un rău, va spune în mod involuntar: „O Allah! (Dumnezeul meu!)” sau va ridica privirea către cer, recunoscând o forţă atotputernică ce poate rezolva problemele lui. Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) spune:       „Atunci când pe om îl loveşte o nenorocire, el Ne cheamă pe Noi, de este culcat pe o parte, aşezat jos sau în picioare. Dar după ce l-am scăpat de nenorocire, el merge mai departe, ca şi cum nici nu Ne-ar fi chemat pentru nenorocirea care l-a lovit.” [Coran, 10:12]           ● Provocarea Coranului: Allah Al-'Aziz (Cel Atotputernic), în Coranul cel Glorios, îi cere întregii creaţii să creeze ceva ce are suflet, şi această provocare este atât la nivel individual, cât şi la nivel colectiv. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune:       „O, voi oameni! Vi s-a dat vouă o pildă, auziți-o: Aceia pe care voi îi chemați în locul lui Allah nu vor putea crea nici măcar o muscă, chiar de s-ar uni ei pentru aceasta! Iar dacă musca le răpeşte un lucru, ei nu-l vor putea lua înapoi! Slabi sunt şi cel care cere şi cel de la care se cere.” [Coran, 22:73]       Lucrurile stau astfel pentru că sufletul este o chestiune a lui Allah Al-'Alaa (Preaînaltul). Nimeni nu cunoaşte adevărul despre acesta în afară de El, Preaînaltul şi Preaslăvitul, care spune:       „Te întreabă despre Duh. Spune: «Duhul este din porunca Domnului meu!» Iar vouă nu v-a fost dată decât puţină ştiinţă.” [Coran, 17:85]       Creaţia nu poate crea ceva cu suflet. Într-un hadith Qudsi, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a relatat că Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) a spus:       „Şi cine este mai nedrept decât acela care încearcă să creeze ceva precum creaţia Mea. Să încerce să creeze furnica cea mai mică, să încerce să creeze o sămânţă, să încerce să creeze un bob de orz.” (Bukhari)           ● Incapacitatea oamenilor de a face ceea ce doresc în Univers. Aceasta este altă dovadă care demonstrează prezenţa unui creator care creează şi controlează chestiunile creaţiei Sale. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune:       „Oare nu l-ai văzut pe acela care s-a certat cu Avraam în legătură cu existenţa Domnului său, după ce Allah i-a dat stăpânia? Şi a zis Avraam: «Domnul meu este Cel care dă viaţă şi ia viaţa.» Şi i-a răspuns el: «Şi eu pot să dau viaşa și să iau viaţa[19]!»  Atunci a zis Avraam: «Allah face ca Soarele să vină de la Răsărit, deci fă-l tu să vină de la Apus!» Cel care nu credea a rămas descumpănit, căci Allah nu-i călăuzeşte pe cei nelegiuiţi.” [Coran, 2:258]           ● Altă dovadă a existenţei Sale este Provocarea Sa adresată întregii umanităţi: să prezinte ceva asemănător Nobilului Coran, ultima Carte revelată umanităţii. Această provocare va rămâne valabilă până în Ziua Învierii. Allah Al-'Aziz (Cel Atotputernic) spune:       „Spune: «De s-ar aduna oamenii şi djinii ca să facă [ceva] ca acest Coran, ei nu vor fi în stare să facă [ceva] asemenea lui, chiar dacă îşi vor fi unul altuia ajutor.»” [Coran, 17:88]       Oricine se îndoieşte de existenţa lui Allah Al-Wahid (Unicul) sau de veridicitatea misiunii Profetului Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) să producă ceva similar Coranului. Arabii, care erau mai elocvenţi în acea epocă, nu au putut să producă ceva similar Coranului, deşi acesta a fost revelat în limba lor maternă (arabă). Apoi, Allah Al-Khaliq (Creatorul) a redus această provocare spunând:       „Sau vor zice ei: «El l-a născocit!» Spune: «Aşadar, aduceţi voi zece sure, asemeni lui, născocite [de voi] şi chemaţi pe cine puteeţi, afară de Allah, dacă sunteţi voi întru dreptate!»” [Coran, 11:13]       Apoi Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) a redus şi mai mult provocarea, spunând:       „Iar dacă vă îndoiţi de cele pe care le-am pogorât Robului Nostru [Mohammed], aduceţi o Sură asemenea lui şi chemaţi martorii voştri cei afară de Allah, dacă sunteţi sinceri!” [Coran, 2:23]       Coranul cel Nobil este Cuvântul lui Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) şi niciodată nu va putea fi schimbat, după cum ne spune:       „Acest Coran nu poate să fie nicicum născocit, fără de Allah, ci este confirmarea celor de dinaintea lui şi tâlcuirea orânduielilor. Nu este nicio îndoială că el este venit de la Stăpânul Lumilor.” [Coran, 10:37]       Dacă ar fi fost scris de mâna omului, ar fi fost găsite în el multe contradicţii. Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) spune:       „Oare nu cugetă ei la Coran? Dacă ar fi el de la altcineva decât de la Allah, ar găsi în el multe nepotriviri.” [Coran, 4:82]       Baza noastră pentru a aborda tema începutului creaţiei şi a sfârşitului acesteia va fi Cuvântul lui Allah:       „Allah este Creatorul tuturor lucrurilor şi El este peste toate Chezaş! ~ El are cheile cerurilor şi ale Pământului, iar aceia care nu cred în versetele lui Allah, aceia vor fi cei care pierd.” [Coran, 39:62-63] Prima creare a lumii corporale             Cât timp cunoştinţa şi înţelegerea omului se limitează la lumea corporală în care trăieşte, nu este o necesitate pentru el să înţeleagă lumea invizibilă, decât în chestiuni care l-ar determina să recunoască Măreţia Creatorului său şi care l-ar apropia de Mulţumirea Lui şi de Jannah (Paradis). Pentru acest motiv, Allah, Preaînaltul şi Preaslăvitul, a trimis mulţi Mesageri  (Pacea lui Allah fie asupra lor!) de-a lungul timpului şi El le-a dat cunoştinţa lumii invizibile, care ar putea folosi pentru a atinge un beneficiu pentru om. Dacă intelectul uman este incapabil să înţeleagă ce se petrece într-un loc separat de un perete, cu atât mai mult nu ar putea înţelege unele aspecte ale lumii invizibile. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune:        „Acela care a creat şapte ceruri unul peste altul, fără să vezi nicio nepotrivire în creaţia Celui Milostiv [Ar-Rahman]. Întoarce-ţi privirea! Oare vezi tu vreo crăpătură? ~ Întoarce-ţi iarăşi privirea de două ori! Privirea se va întoarce la tine umilită şi slabă!” [Coran,7:3-4] Crearea cerurilor, a Pământului şi a celor ce se află între ele             Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune în Coranul cel Glorios:            „Şi El este cel care a făcut cerurile şi Pământul întru adevăr. Şi în Ziua când El zice «Fii!», [orice lucru] va fi. Cuvântul Său este Adevărul şi a Lui va fi împărăţia în ziua când se va sufla în trâmbiţă. El este Cunoscătorul celor nevăzute şi al celor văzute! Şi El este  Al-Hakim, Al-Khabir [Înţeleptul  şi Bine Ştiutorul]!” [Coran, 6:73]            Următoarele sunt exemple de câteva creații ce se găsesc în cer și pe pământ:            Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) spune:            „Şi Noi am făcut cerul ca un acoperiş bina păzit şi totuşi ei sunt fără băgare de seamă la minunile lui. ~ El este acela care a creat noaptea şi ziua, Soarele şi Luna; şi fiecare pluteşte pe cercul său.” [Coran, 21:32-33]            De asemenea, mai găsim:            „Sunteţi voi mai greu de făcut sau cerul pe care l-a înălţat El? ~ El a ridicat bolta lui şi l-a orânduit pe deplin, ~ El a făcut întunecată noaptea lui şi a scos la iveală ziua lui. ~ Şi Pământul, după aceea, l-a întins ~ Şi a făcut să iasă din el apa lui şi păşunea lui. ~ Şi a întărit munţii lui, ~ Drept înzestrare penru voi şi pentru dobitoacele voastre.” [Coran, 79:27-33]       Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) mai spune:       „Şi Noi trimitem vânturile mănoase şi trimitem apă din cer pe care v-o dăm de băut, însă voi nu o puteţi strânge.” [Coran, 15:22]       Există diferite tipuri de vânturi; unele sunt îndurare de la Allah Al-'Alaa (Preaînaltul), după cum ni se spune în Coranul cel Nobil:       „El este Cel care trimite vânturile ca vestire a îndurării Sale. Apoi, după ce ele ridică nouri grei, îi mânăm Noi spre tărâm mort şi pogorâm peste el apa şi scoatem cu ea tot felul de roade. Astfel îi vom scoate Noi şi pe morţi; poate că vă va fi aminte!” [Coran, 7:57]       Altele sunt o pedeapsă:       „Sau sunteţi voi siguri că El nu vă va întoarce [pe mare] altă dată şi nu va trimite asupra voastră vânt pustiitor şi nu vă va îneca, din cauza nemulţumirii voastre? Şi atunci nu veţi mai afla voi pe nimeni, ca ajutor împotriva Noastră!” [Coran, 17:69]      De asemenea, mai găsim:       „… şi să se abată asupra ei vijelie cu foc şi ea să fie mistuită (de flăcări)?” [Coran, 2:266]       Şi Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune:       „Şi, de aceea, am trimis Noi împotriva lor un vânt aprig şi geros în nişte zile fără de noroc...” [Coran, 41:16]       Allah a creat şapte ceruri şi şapte pământuri, după cum ni se spune:       „Allah este Cel ce a creat şapte ceruri şi tot atâtea pământuri. Între ele coboară porunca [Sa], pentru ca să ştiţi că Allah este cu putere peste toate şi că Allah cuprinde toate lucrurile cu ştiinţa [Sa].” ]Coran, 65:12]       La începuturile creaţiei, cerurile şi Pământul erau unite. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune:       „Oare nu văd cei care nu cred că cerurile şi Pământul au fost împreună şi că Noi le-am despărţit şi din apă am făcut tot ce este lucru viu? Şi oare tot nu cred ei?” [Coran, 20:30]       Allah Ar-Razzaq (Înzestrătorul) ne-a informat despre crearea cerurilor, a Pământului şi a celor ce se află între ele:       „Spune: «Oare voi nu credeţi în Acela care a creat Pământul în două zile şi Îi faceţi Lui semeni?» Acesta este Stăpânul lumilor! ~ Şi El a pus de deasupra lui [a Pământului] munţi neclintiţi şi L-a binecuvântat şi a orânduit pe el toate cele necesare pentru hrană, până la patru zile ca răspuns pentru aceia care întreabă. ~ Apoi s-a întors către cer – care era un fum – şi i-a zis lui şi Pământului: «Veniţi amândouă, de voie sau fără de voie!» Şi au răspuns ele: «Venim, supunându-ne de bunăvoie!» ~ Şi le-a hotărât El să fie şapte ceruri, în două zile, şi a orânduit fiecărui cer menirea sa. Şi am împodobit Noi cerul cel mai de jos cu candele, şi strajă. Aceasta este orânduiala Celui Puternic [și] Atoateștiutor [Al-'Aziz, Al-A'lim].” [Coran, 41:9-12] Crearea Îngerilor (Pacea lui Allah fie asupra lor!)       Îngerii (Pacea lui Allah fie asupra lor!) sunt o creaţie a lui Allah Al-'Alaa (Preaînaltul), care i-a creat din lumină. Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:       „Îngerii au fost creaţi din lumină, djinii au fost creaţi din flacără (fără fum) şi Adam a fost creat aşa cum v-a fost descris (cum a fost descris în Coran).” (Muslim)       Allah Al-'Aziz (Cel Atotputernic)  i-a creat pentru a îndeplini anumite sarcini, pe care aceştia le realizează ascultători:       „(Şi Îngerii spun:) «Şi nu este niciunul printre noi care să nu aibă un loc cunoscut!  ~ Noi suntem aranjaţi în rânduri şi noi suntem cei care aducem laudă.” [Coran, 37:164-166]       Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) ne-a informat despre câteva dintre numele lor: Jibril (Gavriil), Mikail (Mihail) şi Israfil (Rafael) – Pacea lui Allah fie asupra lor:       „Acela care este duşman al lui Allah, al Îngerilor Săi şi al Trimişilor Săi, al lui Gavriil şi al lui Mihail [să ştie că] Allah este duşmanul necredincioşilor.” [Coran, 2:98]       Jibril (Gavriil) – Pacea lui Allah fie asupra sa, este Îngerul pe care Allah l-a trimis Profeților (Pacea lui Allah fie asupra lor!). Jibril, cu voia lui Allah, cobora cu revelaţia şi Trimişii (Pacea lui Allah fie asupra lor!) o transmiteau comunităţilor lor. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune:       „A coborât cu el Duhul cel credincios (Îngerul Gavriil) ~ Peste inima ta, pentru ca tu să fii dintre prevenitori.” (26:193-194)       Mikail (Mihail) – Pacea lui Allah fie asupra sa, îndeplineşte funcţia de a distribui ploaia şi vegetaţia, în timp ce Israfil (Pacea lui Allah fie asupra sa!) va sufla în trâmbiţă în Ziua Judecăţii. Când va sufla prima dată, teroarea şi panica vor domina. Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) spune:       „Şi în Ziua când se va sufla în trâmbiţă şi se vor înspăimânta cei care sunt în ceruri ţi cei care sunt pe Pământ – afară de cei care va voi Allah – vor veni toţi la El umiliţi.” [Coran, 27:87]       După aceasta, va mai sufla în trâmbiţă de încă două ori în Ziua Judecăţii. La a doua suflare, toţi vor muri, şi la a treia, toţi vor învia şi le va fi înapoiată viaţa. Allah Al-'Aziz (Cel Atotputernic) spune:       „Şi atunci când se va sufla în trâmbiţă, vor fi trăsniţi toţi cei care se află în ceruri şi pe Pământ, afară de cei care va voi Allah. Apoi se va sufla în ea a doua oară şi iată-i pe ei în picioare, aşteptând.” [Coran, 39:68]       De asemenea, între Îngeri (Pacea lui Allah fie asupra lor!) se află cel al morţii şi colaboratorii lui:       „El este Stăpânul Suprem [Al-Qahir] peste robii Săi. Şi El trimite asupra voastră păzitori. Iar când moartea ajunge la unul dintre voi, pe acela îl iau la sine Trimişii Noştri, fără să se neglijeze ceea ce li se porunceşte. ~ Apoi sunt aduşi înapoi la Allah, Stăpânul lor adevărat, căci la El este judecata şi El este Cel mai grabnic dintre cei care cer socoteală.” [Coran, 6:61-62]       Între Îngeri (Pacea lui Allah fie asupra lor!) se află cei care susţin Tronul lui Allah şi cei care sunt aproape de El. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune:       „Mesia nu se va dezice niciodată de a fi rob al lui Allahşi nici Îngerii apropiaţi, iar acela care se dezice de slujirea Lui şi se arată trufaş îi va aduna la El laolaltă.” [Coran, 4:172]       Unii au sarcini atribuite în Jannah (Paradis) şi alţii în Infern. Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) spune:       „O, voi cei care credeţi! Păziţi-vă pe voi înşivă şi familiile voastre de un Foc ale cărui vreascuri sunt oamenii şi pietrele şi peste care sunt Îngeri neînduplecaţi şi aspri, care nu se răzvrătesc împotriva lui Allah în ceea ce le porunceşte şi care fac ceea ce li se porunceşte.” [Coran, 66:6]       De asemenea, există Îngerii (Pacea lui Allah fie asupra lor!) care au funcţia de a proteja fiinţele umane. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune:       „El (omul) are Îngeri care-l însoţesc unul după altul, înaintea lui şi în urma lui, care îl veghează din porunca lui Allah.” [Coran, 13:11]       Mai sunt şi Îngerii care înregistrează faptele persoanelor, după cum ni se spune în Coranul cel Glorios:       „Însă peste voi sunt veghetori ~ Cinstiţi, care scriu. ~ Ei ştiu ce faceţi voi.” [Coran, 82:10-12]       Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) i-a creat pe Îngeri ca să Îl adore:       „Ai Lui sunt cei din ceruri şi de pe Pământ. Iar aceia care sunt lângă El nu se socotesc prea mari pentru a-L adora şi nici nu ostenesc ei. ~ Ei Îi aduc laudă noaptea şi ziua fără să se domolească.” [Coran, 21:19-20]       Nimeni nu cunoaşte numărul Îngerilor în afară de Allah Al-Wahid (Unicul), care spune:       „Şi nu-i cunoaşte pe oştenii Domnului tău decât numai El.” [Coran, 74:31] Crearea djinnilor        Djinii aparţin lumii invizibile şi Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) i-a creat ca să Îl adore doar pe El, Unicul:       „Eu nu i-am creat pe djinni şi pe oameni decât pentru ca ei să Mă adore. ~ Eu nu voiesc de la ei întreţinere şi nici nu voiesc ca ei să Mă hrănească pe Mine. ~ Ci Allah este Ar-Razzaq [Întreţinătorul], Stăpânul puterii, Al-Matin [Cel Statornic].” [Coran, 51:56-58]       Aceeaşi legislaţie pe care o au fiinţele umane se aplică şi djinnilor, după cum Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) ne spune:       „Şi [adu-ţi aminte] când am abătut Noi către tine o ceată de djinni ca să asculte Coranul. Şi când s-au adunat ei, au zis: «Ascultaţi cu luare-aminte!.» Iar când s-a terminat, s-au întors la neamul lor ca îndemnători şi prevenitori. ~ Şi au zis ei: «O, neam al nostru! Noi am auzit o Carte, care a fost trimisă după Moise, întărind ceea ce a fost înainte de ea. Ea călăuzeşte către Adevăr şi către o Cale Dreaptă.»” [Coran, 46:29-30]       Allah Al-Khaliq (Creatorul) i-a creat din foc:       „El l-a creat pe om din lut, asemenea oalelor. ~ Şi l-a creat pe djinn din foc curat, fără fum.” [Coran, 55:14-15]       Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) mai spune, de asemenea:       „Noi l-am făcut pe om din lut tare, provenit dintr-un nămol moale, ~ Iar pe djinn l-am făcut şi mai înainte, din focul fierbinte.” [Coran, 15:26-27] Crearea Profetului Adam (Pacea lui Allah fie asupra sa!)       Profetul Adam (Pacea lui Allah fie asupra sa!) este considerat a fi părintele  întregii umanităţi, după cum Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) ne spune în Coranul cel Nobil:       „Şi când Stăpânul tău le-a zis Îngerilor: «Voi să pun pe Pământ un înlocuitor [khalifa]», i-au răspuns: «Să pui pe cineva care să facă stricăciune pe el şi să pricinuiască vărsare de sânge, când noi Ţie îţi aducem slavă şi pe Tine Te venerăm cu sfinţenie?» Şi a zis: «Eu ştiu ceea ce voi nu ştiţi.»  ~ Şi l-a învăţat pe Adam numele tuturor lucrurilor. Apoi le-a arătat Îngerilor şi le-a zis: «Vestiţi-Mi Mie numele acestora, dacă voi sunteţi întru dreptate!»  ~ I-au răspuns ei: «Mărire Ţie! Nu avem ştire decât de ceea ce Tu ne-ai învăţat, căci Tu eşti Al-'Alim, Al-Hakim [Atoateştiutor  şi Înţelept].» ~ Şi i-a zis El: «O, Adam, vesteşte-le numele lor!» Şi după ce le-a vestit numele lor, le-a zis: «Nu v-am spus că Eu le ştiu pe cele tainice din ceruri şi de pe Pământ, după cum ştiu ceea ce dezvăluiţi şi ceea ce ascundeţi?» ~ Şi atunci când am spus Îngerilor: «Prosternaţi-vă dinaintea lui Adam!» Şi s-au prosternat ei, în afară de Iblis, care nu a voit, ci s-a semeţit şi a rămas printre cei necredincioşi. ~ Şi zis-am Noi: «O, Adam, sălăşluieşte tu împreună cu soaţa ta în această grădină! Mâncaţi din ea pe îndestulate, ori de unde voiţi, dar să nu vă apropiaţi de acest pom, pentru ca să nu fiţi dintre cei nedrepţi!» ~ Şeitan i-a ademenit [să mănânce] din el şi i-a scos pe ei de unde se aflau. Şi le-am zis lor: «Coborîţi şi duşmani vă veţi fi unul altuia! Şi veţi avea pe Pământ un sălaş şi cele trebuincioase până la un timp!» Adam a primit de la Domnul său cuvinte [cu care să se roage] şi [El] l-a iertat, căci El este At-Tawabb, Ar-Rahim [Iertător, Îndurător]. ~ Am zis: «Coborâţi [din Rai] cu toţii şi când va veni pentru voi de la mine o Călăuzire, cei care vor urma Călăuzirea Mea nu vor avea a se teme şi nici nu se vor întrista. ~ Iar aceia care nu cred şi iau semnele Noastre drept minciuni, aceia fi-vor părtaşii Focului şi în el veşnic se vor afla.»” [Coran, 2:30-39]       Oamenii sunt descendenţi ai Profetului Adam (Pacea lui Allah fie asupra sa!), după cum ni se spune în Coranul cel Sfânt:              „O, voi oameni! Fiţi cu frică de Domnul vostru care v-a făcut dintr-o singură fiinţă...” [Coran, 4:1]       Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus despre aceasta:„O, voi, oameni! Domnul vostru este un Domn Unic. Tatăl vostru este unul singur: cu toţii sunteţi fiii lui Adam, iar Adam a fost creat din lut. Cu adevărat, cel mai demn de onoare dintre oameni în Faţa lui Allah, Cel Atotputernic, este cel mai evlavios dintre voi. Niciun arab nu este superior în faţa unui nearab şi nici o persoană de culoare roşie nu este superioară unui alb. În acelaşi mod cum, niciun alb nu este superior unei persoane de culoare albă, decât în ceea ce priveşte evlavia şi supunerea în Faţa lui Allah.” (Ahmed)           ● Cum a fost creat Profetul Adam (Pacea lui Allah fie asupra sa!)       Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) ne-a spus că Profetul Adam (Pacea lui Allah fie asupra sa!) a fost creat din Pământ. În următoarea versete, Allah Al-Khaliq (Creatorul) vorbeşte despre materialul din care Profetul Adam (Pacea lui Allah fie asupra sa!) a fost creat, după cum urmează:        „Înaintea lui Allah, Isus este asemenea lui Adam, pe care El l-a făcut din lut şi apoi i-a zis «Fii!» şi el a fost.” [Coran, 3:59]       „El este Acela care v-a creat din lut. Apoi a hotărât un termen şi la el se află un [alt] termen hotărât. Dar cu toate acestea, voi vă îndoiţi.” [Coran, 6:2]       „Întreabă-i pe ei dacă sunt ei mai anevoie de creat decât aceia pe care Noi i-am creat! Noi i-am făcut [pe oameni] dintr-un lut lipicios.” [Coran, 37:11]       „El l-a creat pe om din lut, asemenea oalelor.” [Coran, 55:14]       „Noi l-am făcut pe om din lut tare, provenit dintrun nămol moale.” [Coran, 15:26]       Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) l-a creat pe Profetul Adam (Pacea lui Allah fie asupra sa!) din lut şi apoi a trecut prin diferite etape. A rămas aşa cât timp a vrut Allah Ar-Razzaq  (Înzestrătorul) ; după aceasta, Allah, Preaînaltul şi Preaslăvitul, i-a insuflat sufletul pe care L-a creat pentru el, după cum ni se spune în Coranul cel Glorios:       „Şi [adu-ţi aminte] când a zis Domnul tău Îngerilor: «Eu am să fac un om din lut tare, provenit dintr-un nămol moale, ~ Iar când îl voi face şi voi sufla în el din duhul Meu, voi să cădeţi dinaintea lui, prosternându-vă!» ~ Şi s-au prosternat toţi Îngerii laolaltă, ~ Afară de Iblis, care s-a împotrivit să fie împreună cu cei ce s-au prosternat.” [Coran, 15:28-31]       După aceasta umanitatea s-a procreat dintr-o substanţă firavă ca o picătură pe apă (sperma). Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune în Coranul cel Glorios:              „Care a făcut desăvârşit tot ceea ce a creat. Aşadar, [El] a creat omul din lut, la început, ~ Apoi i-a făcut pe urmaşii lui dintr-o apă anume dispreţuită (sperma). ~ Apoi l-a plăsmuit pe el şi a insuflat în el duhul Său. Şi v-a dat vouă auzul, ochii şi inimile. Însă voi aduceţi atât de puţină mulţumire!” [Coran, 32:7-9]       Dat fiind că primul om a fost creat din praf (care este pământul), omul se va întoarce în el, şi din el va fi înviat în Ziua Învierii. Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) spune:       „Din el v-am creat, în el vă vom întoarce şi din el vă vom scoate încă o dată.” [Coran, 20:55]           ● Caracteristicile Profetului Adam (Pacea lui Allah fie asupra lui!)       Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ne-a informat despre Atributele Profetului Adam (Pacea lui Allah fie asupra sa!), care a spus:       „Allah l-a creat pe Adam cu o înălţime de şaizeci de coţi şi apoi i-a spus: «Mergi şi salută-i pe Îngeri şi ascultă cum îţi răspund, pentru că acela va fi salutul tău şi cel al descendenţilor tăi.» Adam a spus: «As salamu aleikum (Pacea fie cu voi!).» Îngerii i-au spus: «Pacea şi îndurarea lui Allah fie cu tine.» Aşa că ei au adăugat la salut cuvintele: „Şi îndurarea lui Allah!” Orice persoană care va intra în Paradis va avea aparenţa lui Adam. Descendenţilor lui Adam li s-a micşorat statura de atunci.” (Bukhari)           ● De ce sunt diferiţi fiii lui Adam?      Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a clarificat de ce fiii lui Adam se diferenţiază între ei, fie la culoare, caracter sau maniere. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:       „Cu adevărat, Allah l-a creat pe Adam dintr-un pumn de pământ pe care l-a strâns din diferite locuri, de aceea fiii lui Adam sunt (ca formă şi caracter) ca şi pământul (specific din care provin). Unii sunt roşii, negri, albi, galbeni şi unii sunt toleranţi, buni şi puri în timp ce alţii sunt un amestec.” (Ibn Hibban) Crearea Evei, mama întregii umanităţi        După ce Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) l-a creat pe Profetul Adam (Pacea lui Allah fie asupra sa!), a creat-o pe soţia lui din una din coastele lui din partea stângă, pentru a găsi liniştea lângă ea şi pentru a putea procrea. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune:           „O, voi, oameni! Fiţi cu frică de Domnul vostru care v-a făcut dintr-o singură fiinţă şi a făcut din aceasta şi pe perechea ei şi care a răspândit din cele două [fiinţe] mulţi bărbaţi şi femei! Fiţi cu frică de Allah în numele căruia vă conjuraţi [unii pe alţii] şi [fiţi cu frică de ruperea] legăturilor de rudenie, căci Allah este Ar-Raqib [Veghetor peste voi].” [Coran, 4:1]       Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:       „Cine crede în Allah şi în Ziua Judecăţii să nu îi facă rău vecinului lui. Trataţi-vă bine soţiile, pentru că au fost create dintr-o coastă, din partea cea mai strâmbă a unei coaste din partea superioară. Dacă încercaţi să o îndreptaţi, se va rupe şi dacă o lăsaţi, va rămâne strâmbă, aşa că trataţi-vă bine soţiile.” (Bukhari) Căminul Profetului Adam (Pacea lui Allah fie asupra sa!) şi al Evei        La început, amândoi au locuit în Jannah (Paradis). Apoi, au fost scoşi din el datorită păcatului pe care Profetul Adam (Pacea lui Allah fie asupra sa!) l-a comis. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune în Coranul cel Glorios:       „Şi când Noi le-am zis Îngerilor: «Prosternaţi-vă dinaintea lui Adam!», s-au prosternat ei, afară de Iblis, care s-a împotrivit. ~ Atunci am zis Noi: «O, Adam, acesta vă este vrăjmaş ţie şi soaţei tale. [Fiţi cu grijă] să nu vă scoată pe voi din Rai şi să fii tu nefericit! ~ El este pentru tine; pentru ca să nu-ţi fie foame în el şi să nu fii gol, ~ Pentru ca să nu-ţi fie sete în el şi să nu te lovească dogoarea Soarelui.» ~ Şi l-a ispitit pe el Şeitan, zicându-i: «O, Adam, vrei tu să-ţi arăt pomul veşniciei şi împărăţia care nu piere?» ~ Şi au mâncat ei doi din el şi li s-a arătat goliciunea lor şi au început să coasă, pentru a se acoperi, frunze din Rai. Adam s-a revoltat, aşadar, împotriva Domnului Său şi a ajuns în rătăcire. ~ Apoi l-a ales pe el Domnul său, l-a iertat pe el şi l-a călăuzit. ~ El a zis: «Coborâţi amândoi din el [din Paradis]! Vă veţi fi toţi duşmani unul altuia! Apoi, dacă va mai veni la voi o călăuzire din partea Mea, acela care va urma Calea Mea cea Dreaptă nu va rătăci şi nu va fi nefericit. ~ Însă acela care se va îndepărta de la Pomenirea Mea va avea parte de o viaţă grea şi în Ziua Învierii îl vom aduce pe el orb la adunare.»” [Coran, 20:116-124] Începuturile Profeţiei        După zece generaţii care l-au urmat pe Profetul Adam (Pacea lui Allah fie asupra sa!), lumea a deviat de la adevăr şi atunci Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) i-a trimis omenirii Profeţi (Pacea lui Allah fie asupra lor!). Ibn Abbas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat:       „Cele zece generaţii între Nuh (Noe) şi Adam s-au menţinut fidele Religiei adevărate. Apoi, generaţiil următoare au deviat şi Allah le-a trimis Profeţi, prevestitori (ai Paradisului) şi prevenitori (de la Focul Iadului).” (Hakim)       Primul Profet trimis umanităţii a fost Noe (Pacea lui Allah fie asupra sa!). Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) a spus:       „Noi ţi-am revelat ţie după cum am revelat şi lui Noe şi Profeţilor de după el...” [Coran, 4:163]       Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) ne-a dezvăluit în Coran numele câtorva dintre Profeţi şi Trimişi (Pacea lui Allah fie asupra lor!):       „«Aceasta este dovada pe care am dat-o Noi lui Avraam împotriva neamului său. Noi îi ridicăm cu trepte pe cei pe care voim. Domnul Tău este Al-Hakim, Al-'Alim [Înţelept şi Atoateştiutor].»  ~ Şi Noi i-am dăruit lui pe Isaac şi pe Iacob şi pe amândoi i-am călăuzit – şi pe Noe l-am călăuzit Noi încă şi mai înainte – şi printre urmaşii săi sunt David, Solomon, Iov, Iosif, Moise şi Aaron – şi astfel îi răsplătim Noi pe cei care fac bine  ~ Şi Zaharia, Ioan, Iisus şi Elie – toţi fiind printre cei cuvioşi!  ~ Şi Ismail, Eliseu, Iona şi Lot – pe toţi i-am preales Noi deasupra tuturor lumilor [seminţiilor]! ~ Şi am ales Noi dintre părinţii lor şi dintre urmaşii lor şi dintre fraţii lor şi i-am călăuzit Noi pe un drum drept.” [Coran, 6:83-87]       De asemenea, Allah Al-Khaliq (Creatorul) spune:       „Spuneţi: «Noi credem în Allah şi în ceea ce ne-a fost trimis nouă şi ceea ce i-a fost trimis lui Avraam, lui Ismail, lui Isaac, lui Iacob şi seminţiilor; în ceea ce le-a fost dat lui Moise şi lui Isus şi în ceea ce le-a fost dat [tuturor] Profeţilor de către Domnul lor. Noi nu facem deosebire între ei! Noi Lui îi suntem supuşi [musulmani]!” [Coran, 2:136]            De asemenea, mai găsim:       „Şi [adu-ţi aminte] de Ismail şi de Idris şi de Dhu-l-Kifl[20] –  şi toţi erau răbdători.” [Coran, 21:85]       Au existat, de asemenea, alţi Profeţi şi Trimişi (Pacea lui Alalh fie asupra lor!) despre care Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) nu ne-a informat, după cum ni se spune:       „Poveştile câtorva Trimişi ţi le-am spus Noi mai înainte, iar poveştile altor Trimişi nu ţi le-am spus...” [Coran, 4:164]        Allah a trimis de-a lungul timpului Profeţi şi Trimişi (Pacea lui Allah fie asupra sa!) pentru a-i călăuzi pe oameni. Toţi Profeţii şi Trimişii (Pacea lui Allah fie asupra sa!) au venit cu acelaşi Mesaj: invitarea oamenilor la a-L adora doar pe Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) şi abandonarea de orice adorare care să nu fie adresată Lui, după cum ni se spune:       „Noi am trimis la fiecare comunitate un Trimis [ca să le zică]: «Adoraţi-L pe Allah şi ţineţi-vă departe de Taghut!» Pe unii dintre ei i-a călăuzit Allah, însă altora le-a fost hărăzită rătăcirea. Purcedeţi prin lume şi vedeţi care a fost sfârşitul celor care i-au socotit mincinoşi [pe Trimişii Noştri]!” [Coran, 16:36]       În fiecare comunitate, legislaţia era diferită; în unele naţiuni erau permise anumite lucruri care în altele erau interzise. Înţelepciunea din spatele acestui lucru era încercarea ascultării şi supunerii acelor naţiuni. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune:       „... Fiecăruia dintre voi Noi i-am dat o lege şi o rânduială. Dacă ar fi voit Allah, v-ar fi făcut o singură comunitate, dar El voieşte să vă încerce în ceea ce v-a dat. Deci întreceţi-vă în împlinirea de fapte bune...” [Coran, 5:48]       Ultimul Mesaj a fost cel al Profetului Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), care a fost trimis de către Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) pentru toată umanitatea, după cum ni se spune:       „Mohammed nu este tatăl niciunuia dintre bărbaţii voştri, ci el este Trimisul lui Allah şi încheietorul Profeţilor, şi Allah este Atoateştiutor.” [Coran, 33:40]       Toţi Trimişii lui Allah (Pacea lui Allah fie asupra sa!) i-au invitat pe oameni să creadă că există o singură Divinitate cu drept de a fi adorată, Care dispune toate chestiunile creaţiei Sale, şi la Care trebuie să fie căutate protecţie şi adăpost, şi această unică Divinitate este Allah. Această credinţă îi va conduce pe oameni spre fericirea spirituală şi linişte. În Coranul cel Glorios ni se spune:       „Şi Noi nu te-am trimis decât ca o îndurare pentru lumi.” [Coran, 21:107]       Dovada că aceia care cred în Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) şi în Mesajul Lui ating adevărata fericire se vede în mod clar atunci când comparăm vieţile lor cu ale acelora care neagă existenţa lui Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul), resping Shari'Allah Al-Ahad (Unicul) şi sunt cufundaţi în confuzie, anxietate şi trăiesc tulburaţi spiritual. Este evident că toate acestea nu conduc spre fericire, deși se poate simţi plăcere, este o plăcere efimeră; cazul acestora este ca al aceluia care bea apă sărată şi nu îşi poate potoli setea, mai bine spus aceasta creşte. Crezând în Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) – Cel Care este fără de impertecţiune –  supunându-ne Lui, şi ascultându-L, cu siguranţă vor fi şterse toate urmele de tristeţe şi va fi obţinută astfel adevărata fericire şi prosperitate. Ce sunt fiinţele umane?       Sunt fiinţe create de Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) cu cea mai frumoasă înfăţişare. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune:       „Noi l-am creat pe om cu cea mai frumoasă înfăţişare.” [Coran, 95:4]       El, Preaînaltul şi Preaslăvitul, l-a format pe om perfect şi i-a dat o proporţie corespunzătoare, după cum ni se spune:       „O, omule! Ce te-a înşelat pe tine în privinţa Domnului tău Cel Generos [Al-Karim], ~ Care te-a creat, te-a întregit şi ţi-a dat statură dreaptă ~ Şi te-a plăsmuit pe tine în chipul în care a voit?” [Coran, 82:6-8]       El, Preaînaltul şi Preaslăvitul, l-a constituit pe om în felul cel mai complet. În Coranul cel Glorios ni se spune:       „Allah esteCel care v-a dat vouă Pământul, ca să trăiţi pe el şi cerul, ca acoperiş, şi v-a dat vouă chip – şi ce chip minunat v-a dat! – şi v-a înzestrat pe voi cu lucruri bune. Acesta este Allah, Domnul vostru! Binecuvântat fie Allah, Stăpânul lumilor!” [Coran, 40:64]       Allah Al-Khaliq (Creatorul) l-a preferat și l-a onorat pe om peste restul creaţiei Sale:       „Noi i-am cinstit pe fiii lui Adam şi i-am purtat pe ei pe uscat şi pe mare şi le-am dat lor ca hrană felurite bunătăţi şi i-am ales pe ei înaintea multor altora din cei pe care i-am creat.” [Coran, 17:70]       Allah a pus tot ce există în Univers la dispoziţia fiinţelor umane. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune:       „Şi El v-a supus vouă toate cele care se află în ceruri şi care se află pe Pământ; toate sunt de la El. Şi întru aceasta se află semne pentru un neam de oameni care chibzuiesc.” [Coran, 45:13]       Oamenii sunt creaţi în mod diferit, creaţi în mod desăvârşit de către Allah Al-Wahid (Unicul), care  spune:       „Care a făcut desăvârşit tot ceea ce a creat. Aşadar, [El] a creat omul din lut, la început.” [Coran, 32:7]       Cât de mare este diferenţa dintre cuvintele Coranului, care onorează omul şi ridică statutul acestuia, şi teoriile care egalează omul cu animalele. Coranul nu îl descrie pe om ca pe un animal decât atunci când acesta îşi urmează pasiunile şi dorinţele fără restricţii, fără să îşi folosească intelectul, auzul sau vederea pentru a reflecta la magnifica creare a cerurilor şi a Pământului. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) ne spune:       „Noi am făcut pentru Gheena pe mulţi dintre djinni şi oameni. Ei au inimi, dar nu pricep cu ele; ei au ochi, dar nu văd cu ei; ei au urechi, dar nu aud cu ele. Aceştia sunt asemenea dobitoacelor, ba ei sunt chiar şi mai rătăciţi. Aceştia sunt nepăsători.” [Coran, 7:179]       Ibn Qaiyym (Mila lui Allah fie asupra sa!) a spus:       „Allah l-a ales pe om din toată creaţia Sa şi l-a onorat în aşa fel că acesta a fost creat pentru a-L adora doar pe El. A creat toate cele din Univers pentru a fi la dispoziţia acestuia (a omului). I-a dat, de asemenea, cunoştinţa şi l-a ales pentru dragostea Sa. I-a acordat lucruri pe care nu le-a mai dat nimănui. El a supus omului toate cele din ceruri şi de pe Pământ şi ceea ce este între ele, inclusiv pe Îngerii Lui, care sunt cei mai apropiaţi de El din întreaga creaţie a Sa. El îi foloseşte pe Îngeri pentru a-l proteja pe om în timp ce acesta doarme şi, de asemenea, când se trezeşte, în timp ce este în picioare sau este aşezat. El i-a revelat Cărţile Lui, şi i-a trimis pe Trimişii lui. I-a ales pe unii dintre ei pentru dragostea Sa. Le-a revelat secretele Lui şi i-a făcut obiectul Înţelepciunii şi Dragostei Sale. A creat Paradisul şi Infernul pentru ei; creaţia Sa şi poruncile, răsplata şi pedeapsa se învârt în jurul rasei umane, pentru că aceasta este cea mai distinsă creaţie a lui Allah. Omului i se porunceşte să asculte şi să se abţină de la cele interzise, căci datorită faptelor sale va fi răsplătit sau pedepsit.” Diferitele etape ale creării oamenilor       La început, omul nu a existat şi nu a fost menţionat. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) ne spune:       „Oare nu a avut omul parte de o bucată de timp când el nu era ceva vrednic de a fi pomenit?” [Coran, 76:1]       Al-Ghazali (Mila lui Allah fie asupra sa!) a spus:       „Omul să mediteze la binecuvântările lui Allah, cum ne-a ridicat El de la starea de inutilitate şi dispreţ la un nivel de nobleţe. A existat (omul) după ce nu era nimic; a avut viaţă după ce a fost mort şi a vorbit după ce a fost mut. A putut vedea după ce a fost orb şi a devenit puternic după ce a fost slab şi a dobândit cunoştinţă după ce a fost ignorant şi a fost călăuzit la drumul drept după ce a fost deviat. A devenit bogat după ce a fost sărac. Prin urmare, nu era nimic şi ce este mai rău decât să nu fi fost nimic? Atunci omul a devenit ceva din ordinul lui Allah.” (Din cartea: „Ihia Ulumud-Diin”)           ● Din ce au fost create fiinţele umane?           Allah, Preamăritul şi Preaslăvitul, a clarificat faptul că omul este creat atunci când spermatozoidul intră în ovul, după cum ni se spune în Coranul cel Nobil:       „Deci să cugete omul din ce este el creat! ~ El este creat dintr-o apă ţâşnită, ~ Ce iese dintre coaste şi piept!” [Coran, 86:5-7]       El, Preaînaltul, ne-a spus că fiinţele umane procreează prin acest proces:       „El este Cel care i-a creat pe oameni din apă şi i-a legat prin obârşie şi prin căsătorie. Iar Domnul tău este Al-Qadir [Atotputernic].” [Coran, 25:54]       Tot  El, Cel Măreţ, ne-a explicat că fătul este păstrat într-un loc sigur, aflat în siguranţă faţă de factorii externi, până când Allah îi va permite să iasă (din pântecul mamei sale la viaţa exterioară), după cum ni se spune în Coranul cel Sfânt:       „Oare nu v-am creat Noi dintr-o apă umilă, ~ Pe care am aşezat-o într-un loc statornic şi sigur [pântecele mamei] ~ Până la un termen cunoscut? ~ Noi am hotărât astfel şi cât de bine hotărâm Noi!” [Coran, 77:20-23]       Allah Ar-Razzaq (Înzestrătorul) ne-a informat că fătul trece prin trei etape de întuneric, anumite faze specifice, până când ajunge, prin ordinul lui Allah, la faza finală, şi apoi iese din pântecul matern pentru a se încorpora în această lume. Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) ne spune în Coranul cel Nobil:       „... El vă creează în pântecele mamelor voastre, făptură după făptură, în trei întunecimi (pântecele, uterul și placenta...” [Coran, 39:6]           ● Etapele dezvoltării embrionului uman            1) Prima etapă (nutfah): o picătură de fluid mixt, rezultată din sperma bărbatului şi lichidul femeii. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune în Coranul cel Glorios:       „Şi că El i-a creat pe cei doi soți – bărbatul şi femeia – ~ Dintr-o picătură, când este ea vărsată?” [Coran, 53:45-46]       Dacă Allah doreşte, sperma se amestecă cu fluidul femeii şi penetrează ovulul. Fuziunea dintre spermă şi fluidul feminin se numește „nutfah”, şi aceasta este prima fază a dezvoltării umane. Dacă nu penetrează ovulul, procesul nu continuă. Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) spune în Coranul cel Nobil:       „Nu l-am creat pe om dintr-o picătură de amestecuri, ca să-l încercăm, şi l-am făcut pe el cu auz şi cu vedere?” [Coran, 76:2]       În această fază, începe să dobândească unele atribute umane:       „Să fie ucis omul! Cât de necredincios este el! ~ Din ce l-a creat pe el? ~  Dintr-o picătură l-a creat şi i-a hotărât [soarta].” [Coran, 80:17-19]       Sexul fătului este, de asemenea, decis în această etapă:       „A lui Allah este stăpânirea cerurilor şi a Pământului. El creează ceea ce voieşte şi dăruieşte El copile cui voieşte ~ Şi dăruieşte El băieţi cui voieşte, sau dă El şi băieţi şi copile şi-l face sterp pe cel pe care El voieşte. El este Al-'Alim, Al-Qadir [Atoateştiutor  şi Atotputernic].” [Coran, 42:49-50]       De asemenea, mai găsim:               „El este Acela care vă plămădeşte în mitre, precum voieşte. Nu este altă Divinitate în afara Lui, Al-'Aziz, Al-Hakim [Cel Atotputernic şi Înţeleptul].” [Coran, 3:6]       Dacă picătura mixtă nu  îşi face cuib în interiorul cavităţii uterine, procesul dezvoltării embrionului nu continuă şi aceasta după planul lui Allah Al-'Alaa (Preaînaltul), care spune:       „Allah ştie ce poartă fiecare femeie [în pântece] şi ceea ce lipseşte sau ceea ce este prea mult în pântece şi tot lucrul are la El măsură.” [Coran, 13:8]       Dacă Allah va dori, va permite ca nutfah să îşi facă cuib în uter şi apoi ar trece la etapa alaqah, când se lipeşte de peretele uterului şi începe să se hrănească. În Coranul cel Sfânt găsim:       „... Şi Noi lăsăm să sălăşluiască în pântece ceea ce voim Noi până la un timp hotărât; apoi vă scoatem pe voi ca prunci...” [Coran, 22:5]           2) A doua etapă: alaqah. Se numește alaqah (1. Lipitoare. 2. Ceva care atârnă sau se agaţă. 3. Cheag de sânge) datorită faptului că embrionul se lipeşte de peretele uterului şi se hrăneşte cu sângele lui. Acesta este asemănător unei lipitoare, care se hrăneşte de asemenea cu sângele altor creaturi. Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) spune:       „Citeşte! În numele Domnului tău care a creat, ~ Care l-a creat pe om din sânge închegat.” [Coran, 96:1-2]       De asemenea, în Coranul cel Glorios mai găsim:       „Oare nu a fost el o picătură din sămânţa vărsată? ~ Apoi a fost un cheag de sânge, apoi [Allah] l-a plămădit şi i-a dat chip armonios.” [Coran, 75:37-38]           3) A treia etapă: mudgah. Se numeşte mudgah (substanţă ca mestecată) datorită faptului că în această etapă embrionul capătă aparenţa unei substaanţe ca mestecate. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune:       „Apoi am făcut din picătură un cheag şi am făcut din cheag o bucată de carne şi am făcut din bucata de carne oase şi am îmbrăcat oasele cu carne. Apoi l-am scos la iveală ca o altă făptură. Binecuvântat fie Allah, Făcătorul, Cel Bun!” [Coran, 23:14]       În această fază, embrionul începe să ia formă umană, până ce ajunge la adevărata formă umană:       „Lui Allah nu-I este nimic ascuns, nici de pe Pământ şi nici din cer. ~ El este Acela care vă plămădeşte în mitre, precum voieşte. Nu este altă Divinitate în afara Lui, Al-'Aziz, Al-Hakim [Cel Atotputernic şi Înţelept].” [Coran, 3:5-6]       În această etapă, îi este insuflat spiritul fătului:       „Apoi l-a plăsmuit pe el şi a suflat în el duhul Său (i-a dat viaţă). Şi v-a dat vouă auzul, ochii şi inimile. Însă voi îi aduceţi atât de puţin mulţumire.” [Coran, 32:9]       Există o perioadă de timp pentru fiecare etapă, după cum este menţionat în hadith-ul relatat de către Abdullah ibn Mas'ud (Allah să fie mulţumit de el!), care a relatat că Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:        „Când vă formaţi în pântecul matern, întâi sunteţi o nutfah[21] (fuziunea dintre spermă şi fluidul feminin) pentru patruzeci de zile, apoi un alaqah (1. Lipitoare. 2. Ceva atârnat sau care se agaţă. 3 Cheag de sânge.) pentru o perioadă de timp similară şi după aceea un mudgah (substanţă ca mestecată), de asemenea, pentru o perioadă similară de timp. După acestea, Allah trimite un Înger ca să sufle în voi spiritul şi căruia îi porunceşte să scrie patru chestiuni pe care El le decretează pentru voi: hrănirea, acţiunile voastre, termenul vieţii voastre şi dacă veţi fi nefericiţi (destinaţi Infernului) sau fericiţi (destinaţi Paradisului). Jur pe Unicul Care are dreptul de a fi adorat că veţi putea acţiona ca locuitorii Paradisului până nu va rămâne decât un braţ de distanţă între voi şi el, dar dacă a fost scris că veţi fi dintre locuitorii Infernului, acel decret va predomina, determinându-vă să acţionaţi în acel moment precum locuitorii Infernului şi atunci veţi intra în el. Şi puteţi acționa ca locuitorii Infernului până nu va rămâne decât un braţ de distanţă între voi şi el, dar dacă a fost scris că veţi fi dintre locuitorii Paradisului, acel decret va predomina, determinându-vă să acţionaţi în acel moment precum locuitorii Paradisului şi atunci veţi intra în el.” (Bukhari şi Muslim)            ● Ce este spiritul?            Spiritul (sau sufletul) este ceva ce nu putem vedea, nici înţelege, dar credem în existenţa lui, pentru că îi vedem efectele. Spiritul constituie una dintre dovezile cele mai contondente ale existenţei Domnului nostru, Preaînaltul şi Preaslăvitul. Serveşte, de asemenea, pentru respingerea celor materialişti, care doresc întotdeauna dovezi tangibile pe care să le poată percepe cu simţurile lor, dat fiind că ei cred în existenţa sufletului, deşi nu îl pot percepe cu simţurile lor; mai bine spus, cred în existenţa lui datorită efectelor sale. Sufletul este unul dintre secretele cereşti. Nimeni nu cunoaşte adevărul despre acesta în afară de Allah Al-Wahid (Unicul) şi orice efort pentru a investiga despre acesta este zadarnic. În Coranul cel Glorios ni se spune:       „Te întreabă despre Duh. Spune: «Duhul este din porunca Domnului meu!» Iar vouă nu v-a fost dată decât puţină ştiinţă.” [Coran, 17:85]       Ar-Raghib Al-Asfahani[22] a spus:       „Cu spiritul, corpul capătă viaţă, se mişcă, simte, obţine cunoştinţe, emite anumite păreri şi poate discerne (între bine şi rău). Dacă o persoană ar pierde aceasta, nu ar poseda niciuna dintre aceste caracteristici şi ar deveni un cadavru care are nevoie să fie purtat. Aşa se agaţă caracteristicile spirituale, cum se agaţă caracteristicile fizice ale trupului.”       În această etapă (mudgah), se formează oasele şi apoi sunt acoperite cu carne, după cum ni se spune în Coranul cel Nobil:       „... Şi am făcut din bucata de carne oase şi am îmbrăcat oasele cu carne...” [Coran, 23:14]       Allah Al-Wahid (Unicul) ne spune, de asemenea, aceasta când ne spune istoria lui Uzair:       „... Uită-te la aceste oase [ale asinului] cum le îmbinăm şi apoi le îmbrăcăm cu carne...” [Coran, 2:259]       Fătul continuă să se dezvolte până la timpul în care Allah Al-'Aziz (Cel Atotputernic) a prescris că va dura şi apoi iese pentru a trăi în această lume:       „La El se află ştiinţa despre Ceas. Şi nu ies roduri din învelişurile lor şi nu rămâne grea nicio femeie şi nici nu naşte, fără ştirea Lui. Şi în Ziua când El va striga către ei: «Unde sunt asociaţii Mei?», vor zice ei: «Îţi vestim Ţie că nu este niciun martor printre noi!»” [Coran, 41:47]       Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) ne mai spune în Coranul cel Nobil:       „Noi l-am creat pe om din apa aleasă [venită] din lut. ~ Apoi l-am făcut Noi o picătură într-un loc sigur, ~ Apoi am făcut din picătură un cheag şi am făcut din cheag o bucată de carne şi am făcut din bucata de carne oase şi am îmbrăcat oasele cu carne. Apoi l-am scos la iveală ca o altă făptură. Binecuvântat fie Allah, Făcătorul, Cel Bun! ~ După aceasta, veţi fi voi morţi, iar în Ziua Învierii veţi fi voi readuşi la viaţă.” [Coran, 23:12-16]       În alt versete Coranul cel Glorios, ni se spune:       „O, voi oameni! Dacă sunteţi în îndoială cu privire la Înviere, Noi doară v-am creat din ţărână, apoi dintr-o picătură, apoi dintr-un cheag de sânge [ca o lipitoare], apoi dintr-o bucată de carne, cu formă, după ce a fost fără formă [plăsmuită şi neplăsmuită], pentru ca să vă arătăm vouă [puterea Noastră]. Şi Noi lăsăm să sălăşluiască în pântece ceea ce voim Noi până la un timp hotărât; apoi vă scoatem pe voi ca prunci, pentru ca apoi să ajungeţi voi la vârsta bărbăţiei. Şi unii dintre voi mor [tineri], iar alţii sunt lăsaţi [să trăiască] până la cea mai neputincioasă vârstă, pentru ca să nu mai ştie nimic după ce au ştiut. Tu vezi pământul fără viaţă, iar dacă Noi pogorâm apa asupra lui, el se mişcă, se umflă şi lasă să răsară [plante] din fiecare soi minunat. ~ Aceasta pentru [ca să ştiţi] că Allah este Adevărul și pentru [ca să ştiţi] că El îi readuce la viaţă pe cei morţi şi El este Al-Qadir [Atotputernic].” [Coran, 22:5-6]       În Coranul cel Nobil, mai găsim:       „Noi le vom arăta semnele Noastre [în cele mai îndepărtate] zări [ale Pământului] şi în sufletele lor înşişi, astfel încât să le fie limpede că el [Coranul] este Adevărul. Oare nu este de ajuns că Domnul tău este martor la toate?” [Coranul, 41:53]       În cartea sa – „Omul în Dezvoltare” – Profesorul Keith Moore[23] a spus:       „Este clar pentru mine că Mohammed a transmis aceste cuvinte, pentru că Dumnezeu – sau Allah – i le-a revelat, pentru că majoritatea acestor cunoştinţe nu au fost descoperite decât multe secole mai târziu. Aceasta îmi demonstrează că Mohammed este un Trimis al lui Dumnezeu – sau Allah –.”       Apoi a spus:        „Nu îmi este greu să accept faptul că a fost o inspiraţie sau revelaţie divină ceea ce l-a determinat pe Mohammed să rostească aceste cuvinte.”           ● Realitatea vieţii lumești            Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) ne-a arătat realitatea vieţii lumeşti şi ne-a informat despre aceasta cu următorul exemplu:       „Să ştiţi că viaţa aceasta este doar o joacă, o glumă, o podoabă, goana după laudă între voi şi după înmulţirea averilor şi a copiilor. [Aceasta] este asemenea unei ploi, a cărei vegetaţie îi încântă pe lucrătorii pământului, dar apoi ea se veştejeşte şi o vezi îngălbenită şi apoi se preschimbă în nişte fărâme. Iar în Viaţa de Apoi se află chin aspru şi iertare de la Allah şi mulţumire. Şi nu este această viaţă decât o plăcere înşelătoare.” [Coran, 57:20]       El, Cel Măreţ,  ne-a explicat că aceasta nu este decât o încercare şi că plăcerile acesteia ne vor mennţine ocupaţi  (şi ne vor face să uităm de Allah). Prin urmare, trebuie să avem mare grijă:       „Şi tot ceea ce vi se dă vouă este bucurie trecătoare pentru viaţa din această lume. Însă ceea ce se află la Allah este mai bun şi mai dăinuitor pentru aceia care cred şi se încred în Domnul lor.” [Coran, 42:36]       El, Preaînaltul şi Preaslăvitul, ne-a explicat că viaţa din această lume nu este eternă; ci este cea care ne va conduce către viaţa eternă. Viaţa din această lume este ca o parcelă de pământ fertil. O personă nu va culege decât ceea ce a semănat: dacă este bună, îşi va primi răsplata; dacă este rea, îşi va primi pedeapsa. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) ne spune:       „Şi dă-le lor pilda vieţii lumeşti. Ea este asemenea apei pe care Noi o trimitem din cer şi se amestecă plantele pământului cu ea, apoi se transformă ele în fân uscat pe care-l împrăştie vântul. Iar Allah este cu putere asupra tuturor lucrurilor. ~ Averea şi copiii sunt podoaba vieţii celei lumeşti, însă [lucrurile] care rămân sunt faptele bune ce vor avea la Domnul tău mai bună răsplată şi mai dătătoare de nădejde vor fi ele.” [Coran, 18:45-46]       Din cauza inferiorităţii acestei vieţi lumeşti, Allah o oferă atât necredincioşilor (kuffar), cât şi credincioşilor (muminin). Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) ne spune:        „Şi [luaţi aminte] când a zis Avraam: «Doamne, fă-l un oraş al păcii şi hrăneşte poporul lui cu roade, pe aceia dintre ei care cred în Allah şi în Ziua de Apoi.» Şi a răspuns [Allah]: «Iar cel care nu crede, va avea parte de bucurie şi de hrană puţin timp, apoi îl voi supune la chinurile Iadului. Vai, ce soartă cumplită!»” [Coran, 2:126]       De asemenea, în Coranul cel Sfânt găsim:       „Şi le vom dărui Noi tuturora – atât acestora, cât şi acelora – din darurile Domnului tău, iar darurile Domnului tău nu sunt oprite [pentru nimeni]. ~ Priveşte cum i-am ales Noi pe unii înaintea altora, însă în Lumea de Apoi sunt trepte şi mai înalte şi foloase mai alese.” [Coran, 17:20-21]       Sahl ibn Sa'd (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat:       „Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a traversat Dhul-Hulaifah şi, văzând cadavrul umflat al unei oi, a spus: «Oare această oaie nu valorează nimic pentru stăpânul ei?» Companionii lui au spus: «Nu are nicio valoare.» El a spus: «Pe Acela în mâinile Căruia se află sufletul meu, această lume valorează mai puţin pentru Allah decât valorează această oaie pentru stăpânul ei... Dacă această viaţă lumească ar fi valorat la fel cât aripa unei muşte, Allah nu i-ar fi dat nicio înghiţitură de apă necredinciosului.»” (Hakim)       Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) ne îndeamnă să căutăm plăcerile din Viaţa de Apoi:       „Dar voi alegeţi viaţa din această lume, ~ Însă Viaţa de Apoi este mai bună şi este dăinuitoare.” [Coran, 87:16-17]       Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:       „Pe Allah, această viaţă (este nesemnificativă în ‎comparaţie) cu Viaţa de Apoi, asemeni apei de pe un deget, ‎pe care unul dintre voi îl bagă în ocean şi apoi îl scoate, iar ‎apoi îl compară cu toată apa din ocean.”‎‎ (Muslim)       Nimeni nu se va bucura de plăcerile Vieţii de Apoi în afară de cei mai buni dintre cei creaţi, aceia pe care Allah Al-'Aziz (Cel Atotputernic) îi alege şi de care El este mulţumit::       „Cât despre cel care dăruieşte şi are frică [de Allah] ~ Şi crede în răsplata cea frumoasă, ~ Aceluia îi vom uşura Noi [calea] către bucurie. ~ Cât despre cel care este zgârcit şi caută să se îmbogăţească ~ Şi tăgăduieşte răsplata cea frumoasă, ~ Aceluia îi vom uşura Noi [calea] către ceea ce este cel mai greu.” [Coran, 92:5-10]       Aceasta nu înseamnă că persoana trebuie să se călugărească şi să abandoneze lucrurile bune şi permise precum mâncarea, băutura, hainele sau relaţiile sexuale (între soţi). Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) spune:       „Spune: «Cine a oprit podoaba orânduită de Allah, pe care El a făcut-o pentru robii Săi şi bunătăţile cele trebuincioase pentru vieţuire?” [Coran, 7:32]       Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:       „Credinciosul puternic este mai bun şi mai iubit de Allah decât credinciosul slab, dar în amândoi se află un bine. Ocupă-te intens de cele care îţi aduc răsplată (ascultarea de Allah), caută ajutorul lui Allah şi nu te descuraja. Şi dacă te loveşte o calamitate, nu spune: «Dacă aş fi făcut aceasta, nu s-ar fi întâmplat cealaltă.» Ci spune: «Este ceea ce a decretat Allah şi s-a petrecut aşa cum El doreşte.» Pentru că altfel deschizi drum acţiunilor lui Şeitan.” (Muslim)       Islamul ne porunceşte să fim moderaţi (echilibraţi) în modul nostru de viaţă:        „Şi nu ţine mâna înlănţuită în jurul gâtului tău, dar nici nu o întinde de tot, ca să rămâi ocărât şi întristat! ~ Într-adevăr, Domnul tău dă cele de trebuinţă cu prisosinţă cui voieşte El sau le dă cu măsură. El este Al-Khabir, Al-Basir [Bine Ştiutor al robilor Să şi Atoatevăzător].” [Coran, 17:29-30]           ● Care este motivul creării fiinţelor umane şi a djinnilor?       Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) i-a creat pe oameni şi pe djinni doar pentru a-L adora  pe El, Unicul:       „Eu nu i-am creat pe djinni şi pe oameni decât pentru ca ei să Mă adore. ~ Eu nu voiesc de la ei întreţinere şi nici nu voiesc ca ei să Mă hrănească pe Mine. ~ Ci Allah este Ar-Razzaq [Întreţinătorul], Stăpânul puterii, Al-Matin [Cel Statornic].” [Coran, 51:56-58]       Omul nu a fost creat fără motiv:       „Oare credeţi că v-am creat pe voi fără rost şi că nu vă veţi întoarce la Noi? ~ Preaînalt este Allah, Stăpânul adevărat! Nu există altă Divinitate în afară de El, Stăpânul Tronului sublim!” [Coran, 23:115-116]       Allah, Cel Măreţ, a trimis Mesageri fiinţelor umane în diferite perioade de timp, pentru a cunoaşte adevărata călăuză care conduce la mulţumirea Lui, Preaînaltul şi Preaslăvitul:       „Oamenii au fost [la început] un singur neam. Şi i-a trimis Allah pe Profeţi, vestitori şi prevenitori, şi a pogorât împreună cu ei Scriptura cu Adevărul, pentru a face judecată între oameni, acolo unde ei se aflau în vrajbă. Şi nu au avut a se gâlcevi asupra ei decât pe aceia care le-a fost adusă după ce le-au venit dovezile cele desluşite din pricina pizmuirii lor. Apoi Allah i-a călăuzit – prin graţia Sa – pe cei care au crezut, către Adevărul asupra căruia ceilalţi s-au gâlcevit, căci Allah îi conduce pe cei pe care El voieşte pe Calea cea Dreaptă.” [Coran, 2:213]       Aşa s-a întâmplat până au fost completate şi finalizate toate Mesajele cu cel al lui Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), care a fost trimis la toată omenirea. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) ne spune:       „Şi Noi nu te-am trimis decât ca vestitor şi prevenitor pentru toată lumea, însă cei mai mulţi dintre oameni nu ştiu.” [Coran, 34:28]       Este foarte clar motivul pentru care Allah Al-Khaliq (Creatorul) a creat fiinţele umane: pentru a-L adora doar pe El. Cine trăieşte conform acestei credinţe, va dobândi adevărata fericire, deşi posedă puţine lucruri (materiale) din această viaţă lumească; în timp ce acela care nu va trăi conform acestei credinţe nu va găsi decât rătăcire, probleme psihologice, necazuri în această viaţă, deşi are totul pentru a se bucura de toate plăcerile lumeşti. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune în Coranul cel Glorios:       „... Apoi, dacă va mai veni la voi o călăuzire din partea Mea, acela care va urma Calea Mea cea Dreaptă nu va rătăci şi nu va fi nefericit. ~ Însă acela care se va îndepărta de la Pomenirea Mea, va avea parte de o viaţă grea şi în Ziua Învierii îl vom aduce pe el orb la adunare.” [Coran, 20:123-124]       Nimic nu a fost creat în acest Univers fără un motiv definit; totul a fost creat cu înţelepciune:       „Noi nu am făcut în deşert cerul şi Pământul şi ceea ce se află între ele. Aceasta este bănuiala celor care nu au crezut. Dar vai necredincioşilor pentru focul [care-i aşteaptă]!” [Coran, 38:27]       Adorarea lui Allah se bazează pe îndeplinirea poruncilor Sale şi pe abţinerea de la cele interzise şi totul trebuie să fie făcut conform Legislaţiei Sale:       „«Şi acesta este Drumul Meu Drept! Deci urmaţi-l şi nu urmaţi căile care vă abat de la drumul Lui!» Acestea vi le-a poruncit; poate că voi veţi fi cu frică!” [Coran, 6:153]       Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) mai spune în Coranul cel Nobil:       „Ale lui Allah sunt numele cele mai frumoase! Chemaţi-L cu ele şi depărtaţi-vă de aceia care schimonosesc numele Lui! Ei vor fi răsplătiţi după ceea ce fac!” [Coran, 7:180]  Sfârşitul vieţii lumeşti      Sfârşitul tuturor fiinţelor din acest Univers este moartea, nimeni nu poate scăpa de ea. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune:       „Toţi cei care sunt pe Pământ vor pieri, ~ Va rămâne veşnică [numai] Faţa Domnului tău, Cel plin de Slavă şi de Cinste.” [Coran, 55:26-27]       Deşi omul se străduieşte să evite moartea, niciodată nu va putea obţine acest lucru:       „Spune: «Moartea de care fugiţi vă va ajunge pe voi! Apoi veţi fi aduşi la Cel care le cunoaşte atât pe cele nevăzute, cât şi pe cele văzute şi care vă va vesti vouă ceea ce aţi săvârșit.»” [Coran, 62:8]       De asemenea, omul nu poate prelungi timpul vieţii sale, pentru că acesta a fost decretat şi prescris:       „Pentru fiecare comunitate este un soroc. Când soseşte sorocul lor, ele nu pot nici să-l întârzie cu un ceas şi nici nu-l pot grăbi.” [Coran, 7:34]       Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) îi provoacă pe oamenii şi pe djinii care se îndoiesc de existenţa Lui, fiind El Cel care i-a creat:        „Şi cum va fi când [sufletul] va ajunge la gât? ~ Şi voi veţi privi în vremea aceea, ~ Fiind Noi mai aproape de el decât voi, însă nu Ne veţi zări. ~ De ce, dacă voi credeţi că nu aveţi de dat socoteală, ~ Nu-l aduceţi înapoi, dacă voi sunteţi întru adevăr?” [Coran, 56:83-87]       Când soseşte moartea, toţi cred în acel moment, dar nimeni nu se va putea întoarce la această viaţă (lumească) pentru a putea realiza faptele bune (pe care nu le-a realizat):       „Abia când vine moartea la unul dintre ei, zice el: «Doamne, adu-mă pe mine înapoi, ~ Pentru ca eu să fac bine, în cele pe care le-am lăsat!» «Nicidecum!» Acesta este un cuvânt pe care el îl va rosti. Iar în urma lor este o despărţire, până în Ziua când vor fi sculaţi [din morţi].” [Coran, 23:99-100]       Doar Allah ştie când şi unde vor muri oamenii:       „Numai la Allah se află cunoaşterea Ceasului. El face să coboare ploaia îmbelşugată şi El ştie ce se află în pântece. Niciun suflet nu ştie ce va dobândi mâine şi niciun suflet nu ştie în care [loc de pe] Pământ va muri. Allah este Al-'Alim, Al-Khabir [Atoateştiutor  şi Bineştiutor].” [Coran, 31:34]       Moartea este de două feluri: majoră şi minoră. Moartea majoră este când sufletul nu se mai întoarce în corp după ce a ieşit. Moartea minoră este atunci când dormim; în acest caz, sufletul iese din corp, dar apoi revine la el. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune:       „Allah ia la Sine sufletele, la moartea lor şi pe cele care nu mor [le ia], în timpul somnului lor. El le ţine la Sine pe acelea asupra cărora a hotărât moartea, iar pe celelalte le trimite [în trupurile lor] până la un timp hotărât. În aceasta sunt semne pentru un neam [de oameni] care chibzuiesc.” [Coran, 39:42]           ●Ce se întâmplă după moarte?           După moarte, vom fi înviaţi şi ni se va acorda registrul acţiunilor noastre:       „Aceasta pentru [ca să ştiţi] că Allah este Adevărul şi pentru [ca să ştiţi] că El îi readuce la viaţă pe cei morţi şi El este Al-Qadir [Cel Atotputernic].” [Coran, 22:6]       Necredincioşii din diferite generaţii nu credeau în Înviere şi în înmânarea registrului acţiunilor, după cum ni se spune în Coranul cel Nobil:       „Aceia care nu au crezut, au pretins că ei nu vor mai fi înviați. Spune: «Ba da! Pe Domnul meu! Veţi fi voi înviaţi şi apoi vi se va vesti vouă veea ce aţi făcut! Şi acesta este un lucru uşor pentru Allah.»” [Coran, 64:7]       Fac tot posibilul să îl devieze pe om şi acesta să nu creadă că va fi readus la viaţă după ce a murit:       „Vă făgăduieşte el că după ce veţi fi ţărână şi oseminte veţi fi voi scoşi?! ~ Departe, departe este ceea ce vi se făgăduieşte!” [Coran, 23:35-36]       Ei consideră viaţa şi moartea ca fiind lucruri ce aparţin unei alte naturi şi nu înţeleg că ambele (viaţa şi moartea) sunt creaţii precum ei:       „Ei zic: «Nu este decât viaţa noastră pământească! Noi murim şi trăim şi nu ne face pe noi să pierim decât numai timpul!» Însă ei nu au ştiinţă despre aceasta, ci ei doar îşi închipuie.” [Coran, 45:24]       Unii caută dovezi imposibile pentru a fi credincioşi:       „Iar aceştia (necredincioşii de la Mecca) zic: ~ «Nu este pentru noi decât prima noastră moarte şi nu vom mai fi noi readuşi la viaţă; ~ Aduceţi-i [înapoi] pe părinţii noştri, dacă grăiţi voi adevăr!» ~ Oare sunt ei mai buni sau neamul lui Tubba’[24] şi cei de dinainte de ei? Noi i-am făcut să piară, pentru că ei au fost nelegiuiţi.” [Coran, 44:34-37]       Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) îi respinge astfel:       „Şi zic ei: «Oare după ce vom deveni noi oase şi resturi, vom mai putea fi înviaţi din nou?» ~ Spune: «De aţi fi voi pietre şi fier ~ Sau o creatură care pare prea mare în piepturile voastre!» Iar ei vor zice: «Cine ne va face pe noi să fim din nou?» Spune: «Acela care v-a creat pe voi prima oară!» Vor clătina capetele spre tine şi vor zice: «Când va fi asta?» Spune: «S-ar putea să fie în curând!»” [Coran, 17:49-51]       Ei resping şi dezmint Ziua Judecăţii:       „Aceia care nu cred zic: «Ceasul nu va veni la noi!» Spune: «Ba – pe Domnul meu! – el va veni la voi!» Celui ce ştie Necunoscutul nu-I scapă nici măcar greutatea unui fir de colb, nici din ceruri, nici de pe Pământ. Şi nimic – nici mai mic decât aceasta, nici mai mare – nu există fără să nu fie [înscris] într-o Carte desluşită. ~ Pentru ca El să-i răsplătească pe aceia care cred şi săvârşesc fapte bune, căci pentru ei este iertare şi înzestrare generoasă; ~ Aceia, însă, care se străduiesc să facă zadarnice versetele Noastre, aceia vor avea parte de suferinţa unei pedepse dureroase.” [Coran, 34:3-5]       În acea zi, Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) va înapoia viaţa întregii creaţii:       „Crearea şi învierea voastră nu sunt [pentru Allah] decât [la fel de uşoare] ca pentru un singur suflet! Allah este As-Sami', Al-Basir [Cel care Aude Totul  şi Cel care Vede].” [Coran, 31:28]       Allah îi va reuni pe toţi în Ziua în care se va da Socoteală:       „Spune: «Atât cei dintâi, cât şi cei de pe urmă ~ Vor fi adunaţi la termenul unei Zile cunoscute!” [Coran, 56:49-50]       Toată creaţia va fi înviată în acea zi:       „Noi îi cunoaştem pe aceia dintre voi care au fost înainte şi Noi îi ştim pe cei care n-au venit încă.” [Coran, 15:24]       Allah va judeca – fără să comită nedreptate sau să se înşele – umanitatea şi îi va recompensa pe cei ce au crezut şi au făcut bine şi îi va pedepsi pe necredincioşi:       „În ziua în care fiecare suflet se va afla în faţa binelui ce l-a făcut şi a răului ce l-a făcut, va dori ca între el şi acesta [răul] să fie o mare distanţă. Allah vă avertizează [asupra pedepsei] Lui. Allah este Iertător cu robii [Săi].” [Coran, 3:30]       Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) mai spune, de asemenea:       „În Ziua când Allah îi va readuce pe ei toţi la viaţă şi le va vesti lor ceea ce au făcut. Allah le-a ţinut lor socoteală, în vreme ce ei au uitat-o, căci Allah este la toate Martor.” [Coran, 58:6]       În acea zi teribilă, fiinţele umane îi vor renega pe apropiaţii lor, fie ei prieteni sau membri ai familiei:       „Şi când va veni nenorocirea cea mare, ~ În Ziua aceea va fugi omul de fratele lui, ~  De mama lui, de tatăl lui, ~ De soaţa lui şi de copiii lui! ~ În Ziua aceea, fiecare om va avea lucrul său care îi va fi de ajuns.” [Coran, 80:33-37]       Când cei răi vor vedea pedeapsa cu propriii ochi, vor dori să se salveze, oferindu-i în schimb pe cei mai iubiţi dintre apropiaţii lor:       „Măcar că se vor vedea. Păcătosul va voi în Ziua aceea să se răscumpere de osândă cu copiii săi, ~ Cu soaţa, cu fratele său ~ Şi cu neamul său care-i dăruieşte lui adăpost, ~ Cu toţi cei care se află pe Pământ, care l-ar putea mântui.” [Coran, 70:11-14]       Acea Zi mare va sosi şi necredincioşii nu vor putea oferi nicio răscumpărare şi nici nu vor putea negocia nimic:       „Cât despre cei care nu cred, de-ar avea ei tot ce se află pe Pământ şi încă o dată pe atât, pentru a se răscumpăra cu aceasta de osânda din Ziua Învierii, tot nu li se va primi lor. Şi vor avea ei parte de chin dureros.” [Coran, 5:36]       Singurul lucru valabil care va fi acceptat va fi credinţa corestă şi faptele sincere:       „Nici averile voastre, nici copiii voştri nu sunt dintre acelea care vă vor aduce aproape de Noi, ci numai aceia care au crezut şi au săvârşit fapte bune vor avea parte de răsplată îndoită pentru ceea ce au făptuit şi ei vor fi în siguranţă în odăile de sus [ale Paradisului].” [Coran, 34:37]       În acea Zi:       „În ziua când vor veni unele semne de la Domnul tău, nu-i va mai fi de folos niciunui suflet credinţa sa dacă el nu a crezut mai înainte sau dacă nu a dobândit nimic bun prin credinţa sa!” [Coran, 6:158]       Toate lucrurile materiale pe care omul obişnuia să le folosească se vor termins:       „Şi acum aţi venit la Noi, singuri, precum v-am creat pe voi la început şi aţi lăsat în urma voastră tot ceea ce Noi v-am dăruit...” [Coran, 6:94]       Singurul lucru care va rămâne vor fi acţiunile realizate în timpul vieţii; atât cele bune, cât şi cele rele:       „Cel care a făcut un bine cât un grăunte de colb, îl va vedea, ~ După cum, cel care a făcut un rău cât un grăunte de colb, îl va vedea.” [Coran, 99:7-8]           ● Ce se va întâmpla când Allah ne va învia?            După Înviere, omul va merge în Paradis sau în Infern. Locuitorii acestora vor trăi pentru eternitate în ele. Umanitatea va fi judecată de Allah, Preaînaltul, Cel mai Drept, care spune:       „În Ziua Învierii, Noi vom pune balanţa dreaptă şi niciun suflet nu va fi urgisit câtuşi de puţin. Şi de ar fi ceva, chiar şi numai cât greutatea unui bob de muştar, Noi îl vom aduce. Şi Noi suntem îndeajuns ca socotitori.” [Coran, 21:47]       Toate naţiunile vor fi judecate de acord cu credinţa pe care Trimişii lor (Pacea lui Allah fie asupra lor!) le-au transmis-o:       „În Ziua în care vom chema fiecare grup de oameni împreună cu cârmuitorul lor, aceia cărora li s-a dat cartea în mâna dreaptă, aceia vor citi cartea lor şi nu vor fi nedreptăţiţi nici cât un firicel. ~ Iar acela care în această [lume] este orb, va fi orb şi în Lumea de Apoi şi va fi şi mai rătăcit de la drum.” [Coran, 17:71-72]       Musulmanii vor intra în Paradis – unde fericirea este eternă – pentru că au crezut  şi s-au purtat cu evlavie. Au îndeplinit poruncile lui Allah şi ale Trimisului Lui (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi s-au abţinut de la cele pe care ei le-au interzis. Nimeni nu va muri în Paradis, aşa ne-a informat Allah, care spune în Coranul cel Sfânt:       „Cei cu frică [de Allah] se vor afla într-un loc sigur, ~ În grădini şi printre izvoare, ~ Vor purta straie de mătase şi brocart, şezând faţă în faţă. ~ Întocmai aşa! Şi le vom da Noi ca soaţe hurii cu ochii mari. ~ Şi în ele vor cere în deplină linişte tot felul de fructe. ~ Nu vor gusta în ele moartea, afară de moartea cea dintâi. Şi Allah îi va feri pe ei de chinul Iadului. ~ Aceasta este ca îndurare de la Domnul tău şi aceasta este marea izbândă.” [Coran, 44:51-57]       Despre binecuvântările care vor fi acordate locuitorilor Paradisului, Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a povestit că Allah a spus într-un hadith Qudsi:       „Am pregătit pentru robii mei evlavioşi ceea ce nu a văzut niciun ochi, nicio ureche nu a auzit şi nicio minte nu şi-a putut măcar imagina vreodată.” (Bukhari)       Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat:        „Dacă vreţi, citiţi spusele lui Allah:       „Dar niciun suflet nu ştie ce-i este ascuns ca bucurie, drept răsplată pentru ceea ce a săvârşit.” [Coran, 32:17]” (Bukhari)       Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:       „Cei din primul grup de persoane care vor intra în Paradis vor avea chipurile strălucitoare precum luna plină. Cei din următorul grup vor avea chipurile strălucitoare precum steaua cea mai luminoasă de pe bolta cerească. Nu vor urina, nu vor epura, nu vor tuşi, nici nu vor avea mucus. Pieptenele lor vor fi de aur, transpiraţia lor va fi de mosc şi soţiile lor vor fi hurii, nu se vor urî, nici nu se vor contrazice – şi se vor asemăna tatălui lor (Adam), fiind de şaizeci de braţe în înălţime.” (Ibn Hibbán)       Jabir (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat că Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:       „«Cu adevărat, locuitorii Paradisului vor mânca şi vor bea, dar nu vor scuipa, nici nu vor urina, nici nu vor epura, nici nu vor avea mucoasă.» Ei l-au întrbat: «Ce se va întâmpla cu ceea ce ei mănâncă?» A răspuns: «Vor râgâi şi vor transpira cu aromă de mosc şi îl vor glorifica şi îl vor lăuda pe Allah în acelaşi fel în care respiră – adică fără nicio dificultate.»” (Muslim)       Zaid ibn Arqam a spus:       „Un evreu s-a prezentat în faţa Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi l-a întrebat: «O, Abu Al-Qasim! Oare locuitorii Paradisului vor mânca şi vor bea?» Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: «Pe Acela în mâna Căruia se află sufletul meu, locuitorii Paradisului vor avea forţa a o sută de oameni pentru a mânca, a bea şi a menţine relații sexuale.» Evreul a spus: «De fapt, cel care se alimentează şi bea trebuie să îşi facă necesitățile.» Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a răspuns: «O vor face prin transpiraţia pielii lor şi mirosul acesteia va fi ca acela al moscului şi ei îşi vor menţine mereu figura.»” (Ibn Hibban)       Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat că Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:       „Un crainic va anunţa: «Cu adevărat, se vor bucura de o sănătate excelentă şi niciodată nu se vor îmbolnăvi, vor trăi şi niciodată nu vor muri, vor fi tineri şi niciodată nu vor îmbătrâni, se vor bucura şi niciodată nu vor mai simţi durere, nici griji. Şi acestea sunt spusele lui Allah:       „... Şi către ei se va striga: «Acesta este Raiul [pentru voi]! Aţi fost făcuţi sălăşluitori ai lui pentru ceea ce aţi făptuit!»” [Coran, 7:43].»” (Muslim)       Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ne-a informat, de asemenea, despre binecuvântările de care se vor bucura locuitorii nivelului cel mai de jos al Paradisului. El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:       „«Eu îl cunosc pe ultimul dintre locuitorii Focului care va fi scos de acolo şi pe ultimul dintre locuitorii Paradisului care va intra în el. Un om va ieşi din Foc târându-se şi atunci Allah, binecuvântat şi preamărit să fie, îi va spune: „Du-te şi intră în Paradis!” El va merge şi i se va părea că este plin, aşa că se va întoarce şi va spune: „Domnul meu, l-am găsit plin.” Atunci Allah, binecuvântat şi preamărit fie, îi va spune: „Du-te şi intră în Paradis!” El va merge din nou şi i se va părea că acesta este plin şi va spune: „Domnul meu, l-am găsit plin.” Allah îi va spune: „Du-te şi intră în Paradis, pentru că acolo se află pentru tine cât lumea şi de zece ori ce este în ea.” Atunci va spune: „Râzi de mine, fiind Tu Suveranul?”» A spus naratorul: «L-am văzut pe Trimisul lui Allah râzând până i s-au văzut dinţii din faţă şi a adăugat: „Şi acela va fi cel de la nivelul cel mai de jos dintre locuitorii Paradisului.”.»” (Muslim)        În ceea ce-i priveşte pe necredincioşii care îi resping pe Trimişi şi dezmint Mesajul lor, sfârşitul lor va fi Infernul şi vor locui acolo pentru eternitate. Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) spune:       „Iar aceia care nu au crezut vor avea parte de focul Gheenei; nu vor fi ei osândiţi ca să moară, dar nici nu li se va uşura chinul lor. Astfel îl răsplătim Noi pe fiecare necredincios. ~ Şi ei vor striga acolo: «Doamne, scoate-ne pe noi, căci noi vom săvârşi fapte bune, nu aşa precum am făcut!» Dar oare nu v-am lăsat Noi să aveţi parte de viaţă lungă pentru ca cel care a vrut să chibzuiască să poată chibzui? Şi a venit la voi Prevenitorul. Deci gustaţi [pedeapsa voastră]! Iar pentru cei nelegiuiţi nu este ajutor.” [Coran, 35:36-37]       Nobilul Trimis al lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a descris care va fi cea mai uşoară pedeapsă a Infernului:       „Cea mai uşoară pedeapsă de care va avea parte o persoană în Infern va fi următoarea: îi vor fi puşi doi tăciuni aprinşi sub picioare şi creierul îi va fierbe precum o oala în clocot.” (Bukhari)       Alt factor care va incrementa fericirea locuitorilor Paradisului şi va face să crească tristeţea locuitorilor Infernului este cel narat de Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) în următorul hadith:       „«Moartea va fi adusă sub forma unei vaci neagre şi albe. Un crainic va anunţa: „O, locuitori ai Paradisului!” Şi ei vor încerca să vadă peste mulţime. Atunci vor fi întrebaţi: „Ştiţi ce este aceasta?” Ei vor răspunde: „Da, este moartea!” Când toţi vor fi văzut-o, vaca va fi sacrificată. Apoi li se va spune: „O, locuitori ai Paradisului, trăiţi pentru totdeauna fără să muriţi!” şi „O, locuitori ai Infernului, trăiţi pentru totdeauna fără să muriţi!”»  Apoi, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a recitat:       «Avertizează-i pe ei, [prevenindu-i] despre Ziua căinţei când totul va fi hotărât, pentru că ei sunt nepăsători şi nu cred!» [Coran, 19:39]” (Bukhari)       Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a mai spus:       „Nimeni nu va intra în Paradis până ce nu i se va arăta locul care îi era destinat în Infern dacă nu ar fi crezut şi aceasta îl va face şi mai fericit. Şi nimeni nu va intra în Infern până nu i se va arăta locul care îi era destinat în Paradis dacă ar fi crezut (acceptat Islamul) şi aceasta îl va întrista şi mai mult.” (Bukhari)       Adevărata şi permanenta fericire o vor obţine aceia care au crezut şi au acţionat cu sinceritate.       ● Dovezi din Coranul cel Glorios privind Învierea după moarte            Coranul îl motivează pe om prin multe dintre versetele sale ca să reflecteze la natura creării sale. Cu adevărat, Acela care l-a creat când nu era nimic îl poate readuce la viaţă. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune în Coranul cel Glorios:       „Şi zice omul: «Oare dacă am murit, voi mai fi eu iarăşi adus înapoi la viaţă?» ~ Dar oare nu-şi aduce omul aminte că Noi l-am creat mai înainte, după ce el nu fusese nimic?” [Coran, 19:66-67]       Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) îl stimulează pe om să mediteze la modul în care El produce vegetaţia proaspătă din pământul mort (pustiu, neroditor). Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) spune:      „Şi printre minunile Sale [este şi aceea că] tu vezi pământul umilit [pustiu şi neroditor], dar când Noi facem să coboare apa peste el, atunci el se mişcă şi se umflă. Acela care îi dă lui viaţă este Cel care dă viaţă şi morţilor, fiindcă El este cu putere peste toate.” [Coran, 41:39]       Allah Al-'Aziz (Cel Atotputernic) le cere oamenilor să reflecteze asupra modului de creare a cerurilor şi a Pământului, care este mai măreţ decât modul în care omul a fost creat:       „Oare nu văd ei că Allah care a creat cerurile şi Pământul şi nu a fost neputincios la facerea lor este în stare să-i aducă la viaţă pe morţi? Ba da, El este cu putere peste toate!” [Coran, 46:33]       Allah îl face pe om să mediteze la faptul că trezirea din somn este similară vieţii de după moarte. Acesta este motivul pentru care somnul este numit moartea minoră. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune:        „Allah ia la Sine sufletele, la moartea lor, şi pe cel care nu mor [le ia], în timpul somnului lor. El le ţine la Sine pe acelea asupra cărora a hotărât moartea, iar pe celelalte le trimite [în trupurile lor] până la un timp hotărât. În aceasta sunt semne pentru un neam [de oameni] care chibzuiesc.” [Coran, 39:42]       Al-'As bin Ua'il s-a prezentat în faţa Trimisului lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) cu un os şi l-a întrebat:       „«O, Mohammed! Oare Allah va învia acesta după ce s-a transformat în praf?» I-a răspuns: «Cu adevărat, Allah îl va aduce la starea lui originală. Pe tine te va face să mori, te va învia şi apoi te va pune în Infern.» Naratorul hadith-ului a spus: „Atunci a fost revelat:       «Oare nu vede omul că Noi l-am creat pe el dintr-o picătură? Şi iată că el Ne este Nouă un duşman învederat! ~ El ne dă Nouă o pildă, uitând de crearea sa şi zice: „Cine le mai dă viaţă oaselor după ce ele sunt putrezite?” ~ Spune: „Le va da lor viaţă Acela care le-a creat pe ele prima oară, căci El este Bine ştiutor al întregii firi! ~ Acela care a făcut pentru voi din pomul verde foc şi iată că voi de la el aprindeţi!” ~ Oare Acela care a creat cerurile şi Pământul nu are putinţa să creeze asemenea lor? Ba da! Şi El este Al-Khallaq, Al-'Alim [Creatorul şi Cel Atoateştiutor]! ~ Şi dacă voieşte El un lucru, porunca Lui este numai să zică «Fii!» şi el este. ~ Laudă Celui în mâna căruia se află stăpânirea tuturor lucrurilor! Şi la El veţi fi aduşi înapoi!» [Coran, 36:77-83].” (Ibn Hibban)           ● Cum se obţine salvarea?            Dacă doreşti să ştii care religie va fi acceptată în acea Zi (Ziua Judecăţii); religia care îl va conduce pe om spre o viaţă plină de fericire eternă şi spre dobândirea îndurării lui Allah,  care îl va salva de la tristeţea eternă, nu există nicio îndoială că acea religie este Islamul, religia revelată Profetului Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Ce este Islamul?       Islamul este religia revelată de către Allah Al-'Alaa (Preaînaltul)Profetului Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), prin care se abrogă religiile anterioare:       „El este Cel care l-a trimis pe Trimisul Său (Mohammed) cu călăuzirea şi religia Adevărului, ca să o facă pe ea deasupra întregii religii, chiar dacă politeiştii nu voiesc.” [Coran, 61:9]       Islamul este singura religie acceptată de către Allah, toate celelalte religii vor fi respinse în Ziua Judecăţii:       „... Aceştia cred în el [în Coran], însă acele cete care nu cred în el au drept făgăduinţă Focul. Nu fi în îndoială asupra lui, căci el este Adevărul de la Domnul tău, dar cei mai mulţi dintre oameni nu cred.” [Coran, 11:17]       Islamul înseamnă supunere faţă de Allah Al-Wahid (Unicul), credinţa în Unicitatea Lui, ascultarea poruncilor Lui cu supunere şi respingerea idolatriei. Este o religie cu aproximativ 1,4 miliarde de adepţi! Oare crezi că ei toţi se înşeală şi tu ai dreptate?       Este o religie pe care persoanele o acceptă zi de zi, chiar dacă este răspândită într-un mod neadecvat. Totuşi, sunt foarte rare cazurile în care cineva respinge Islamul după ce l-a acceptat. Nicio religie nu este acceptată după venirea lui  Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) în afară de Islam, după cum ne spune Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) în Coranul cel Glorios:       „Acela care doreşte o altă religie decât Islamul, nu-i va fi acceptată, şi el se va afla în Lumea de Apoi printre cei pierduţi.” [Coran, 3:85]       Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:       „Jur pe Acela în Mâinile Căruia se află sufletul lui Mohammed: evreii sau creştinii, care mor fără să creadă în misiunea mea, vor fi destinaţi Infernului.” (Muslim)           ● Principiile Islamului             Islamul are acte de adorare obligatorii care cuprind declaraţii, acţiuni şi credinţe. Declaraţiile şi acţiunile sunt Stâlpii Islamului; constituiind factorul decisiv care defineşte dacă o persoană este credincioasă sau necredincioasă.       Islamul nu îi îndeamnă pe credincioşi la realizarea actelor de adorare fără niciun motiv, acestea se realizează pentru a purifica sufletul. Obiectivul acestor acte este atingerea Căii celei Drepte.       Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune despre As-Salat (Rugăciune):       „Recită ceea ce ţi s-a revelat din Carte şi împlineşte Rugăciunea [As-Salat]! Rugăciunea [As-Salat] împiedică de la ceea ce este ruşinos şi de la ceea ce este oprit. Iar pomenirile lui Allah sunt lucru şi mai mare, iar Allah ştie ce faceţi voi!” [Coran, 29:45]       Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) spune despre Az-Zakat (Dania obligatorie):       „Ia din bunurile lor milostenie, prin care să-i curăţeşti şi să-i binecuvântezi...” [Coran, 9:103]       Allah Al-'Alaa (Preaînaltul)  spune despre As-Siyam (Postul din luna Ramadan):       „O, voi cei care credeţi, v-a fost statornicit vouă Postul [As-Siyam], aşa cum le-a fost prescris şi celor dinaintea voastră – poate că veşi fi cu frică!” [Coran, 2:183]       Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) spune despre Al-Hajj (Pelerinaj):       „Pelerinajul are loc în lunile cunoscute. Aceluia care s-a decis să facă Pelerinajul în aceste luni îi sunt oprite în timpul Pelerinajului împreunarea cu femeia, nesupunerea şi cearta. Şi binele pe care îl faceţi, Allah îl ştie. Luaţi cu voi provizie, dar cea mai bună provizie este evlavia! Şi fiţi cu frică de Mine, voi cei care aveşi minte!” [Coran, 2:197]       În Islam, actele de adorare joacă un rol principal în dezvoltarea caracterului şi a rafinamentului acestuia şi păstrează în siguranţă unitatea societăţii.           ● Stâlpii Islamului            1. Mărturisirea de credinţă        „Mărturisesc că nimeni şi nimic nu are dreptul de a fi adorat în afară de Allah şi mărturisesc că Mohammed este Robul şi Trimisul Său.”        Aceasta este cerinţa fundamentală pentru ca o persoană să trece la Islam.       Prima parte a mărturisiri, „nimeni nu are dreptul de a fi adorat în afară de Allah”, cuprinde următoarele semnificații:           1) Allah este Unicul Creator al Universului.           2) Allah este Adevăratul şi unicul Stăpân al creaţiei Sale şi dispune de ea cum doreşte.           3) Allah este Creatorul, Care merită să fie adorat.       Semnificaţia celei de-a doua părţi a mărturisirii de credinţă –  „Mohammed este Robul şi Trimisul Său” –  cuprinde credinţa că Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) este Robul lui Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) şi Trimisul Său, care a primit revelaţia, căruia Allah Al-'Aziz (Cel Atotputernic)  i-a poruncit să transmită Mesajul Islamului întregii umanităţi şi el (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a fost ultimul dintre Trimişi. Niciun alt Profet sau Trimis nu va mai veni după el. Această mărturisire implică faptul că trebuie să ascultăm de poruncile lui, trebuie să credem ceea ce a spus şi trebuie să ne abţinem de la cele pe care le-a interzis.           2. Rugăciunea (As-Salat)       Rugăciunea este modalitatea prin care robul menţine legătura cu Domnul lui (Allah). Când o persoană este absorbită de chestiunile acestei vieţi şi credinţa lui începe să slăbească, poate vedea cum aceasta reînvie şi se întăreşte când ascultă chemarea la Rugăciune (adhan). Prin aceasta, menţine o relaţie constantă cu Creatorul său.       Sunt cinci Rugăciuni care trebuie realizate între zi şi noapte. Bărbaţii trebuie să meargă la masjid (moschee) pentru a le realiza în congregaţie, în afară de aceia care au o scuză valabilă. În acest fel, musulmanii se cunosc între ei, creşte dragostea şi uniunea dintre ei, se întăresc legăturile de frăţie şi pot afla despre situaţia fraţilor lor întru credinţă pe fiecare zi. Dacă unul nu este prezent pentru că s-a îmbolnăvit, fraţii lui îl pot vizita sau dacă, spre exemplu, un musulman nu îndeplineşte una dintre obligaţiile sale, ceilalţi îl pot sfătui.       Diferenţele sociale, precum acelea de clasă, rasă sau descendenţă, nu se iau în considerare, pentru că musulmanii se aliniază unii lângă alţii în rânduri drepte, toţi îndreptaţi în aceiaşi direcţie (Ka'bah care este în Mecca) şi realizează Rugăciunea toţi în acelaşi moment. Toţi se consideră egali în ceea ce priveşte subordonarea în faţa lui Allah Al-'Aziz (Cel Atotputernic), atunci când stau în picioare în faţa Lui, Preaînaltul şi Preaslăvitul.           3. Dania obligatorie (Az-Zakat)       Aceasta reprezintă un procentaj din banii musulmanului pe care acesta trebuie să îl dea săracilor şi nevoiaşilor pentru a îi scuti de umilinţa de a cere. Este obligatoriu pentru fiecare musulman care posedă nisab (cantitatea minimă peste care Az-Zakat devine obligatoriu). Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune:       „Şi nu li s-a poruncit decât să-L adore pe Allah, cu credinţă curată şi statornică în religia Lui, să împlinească Rugăciunea [As-Salat] şi să achite Dania [Az-Zakat]. Şi aceasta este credinţa [comunităţii] celei drepte.” [Coran, 98:5]       Câteva dintre condiţiile care trebuie îndeplinite pentru plata Daniei sunt următoarele:           1) Posesia cantităţii minime impozabile: bunurile unei persoane trebuie să reunească limita fixată de religia Islamului.           2) Să treacă un an lunar: dacă bunurile nu s-au aflat în posesia unei persoane această perioadă, nu se plăteşte niciun Zakat.       Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) a specificat cine sunt cei destinaţi să primească Zakat,  după cum este menţionat în Coranul cel Nobil:       „Milosteniile [din Danie] sunt numai pentru săraci, pentru sărmani, pentru cei care ostenesc pentru ele, pentru cei ale căror inimi se adună [întru credinţă], pentru slobozirea robilor, pentru cei îndatoraţi greu, pentru Calea lui Allah şi pentru călătorul aflat pe drum. [Aceasta este] poruncă de la Allah, iar Allah este Al-'Alim, Al-Hakim [Atoateştiutor  şi Înţelept].” [Coran, 9:60]       Cantitatea care trebuie plătită este de 2.5% din totalul bunurilor acumulate într-un an. Prin aceasta, Islamul caută să dezrădăcineze sărăcia din societatea musulmană şi să uşureze pericolele ce pot rezulta din ea, precum furtul, asasinatul şi actele de agresiune împotriva onorii persoanelor.        Acesta face să reînvie spiritul de dependenţă reciprocă şi de frăţie în societatea musulmană, satisfăcând necesităţile săracilor şi ale nevoiaşilor. Purifică sufletele musulmanilor umili şi îi purifică de lăcomie, egoism, de la a se agăţa de această lume şi a se scufunda în capricii, tot ceea ce îl poate face pe musulman să îi uite pe fraţii lui săraci şi nevoiaşi.       Plata Daniei îi purifică, de asemenea, pe săraci de ura sau gelozia pe care o pot simţi faţă de cei bogaţi. Ei le vor da din bogăţiile lor, precum Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) a poruncit şi se vor ocupa în continuare de ei, tratându-i bine.           4. Postul din luna Ramadan (As-Siyam)       Musulmanul trebuie să postească o dată pe an şi aceasta trebuie să fie în luna Ramadan. De la răsărit până la apus, musulmanii trebuie să se abţină de la cele care l-ar putea face să rupă Postul, precum: mâncarea, băutur şi relaţiile maritale. Postul este un act de adorare care nu a început cu Islamul; mai bine spus este o obligaţie care a fost prescrisă şi de religiile anterioare. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune în Coranul cel Sfânt:       „O, voi cei care credeţi, v-a fost statornicit vouă Postul [As-Siyam], aşa cum le-a fost prescris şi celor dinaintea voastră – poate că veţi fi cu frică!” [Coran, 2:183]       Scopul Postului nu este doar abţinerea de la lucrurile care anulează Postul. Musulmanul trebuie să se abţină de la lucruri care fac să scadă răsplata Postului, precum bârfele, calomniile şi alte purtări ofensive. Trebuie să se ţină cont de faptul că este obligatoriu să se abţină de la aceste acte şi în afara lunii Ramadan, doar că, în timpul acestei luni sacre, această abţinere trebuie să fie mai puternică, aşa cum a spus şi Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!):       „Cine nu renunţă la vorbirea falsă şi comportamentul fals, Allah nu are nevoie ca el să renunţe la alimente şi băuturi.”  (Bukhari)       Postul este un efort care implică autocontrol şi îndepărtarea de dorinţe şi pasiuni. Are multe beneficii; unele dintre el au fost explicate de Profetul Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!):       „Răsplata pentru fiecare faptă bună împlinită de fiii lui Adam va fi înmulţită de la zece până la şapte sute de ori. Allah a grăit: «În afara Postului, pentru că acesta este pentru Mine şi Eu Însumi voi oferi răsplata pentru el. El renunţă la mâncarea lui şi la plăcerile lui pentru Mine.» Pentru cel ce posteşte, există două momente de bucurie: unul atunci când îşi întrerupe postul, celălalt când îl întâlneşte pe Domnul său. Cu adevărat, mirosul gurii celui ce posteşte este mai plăcut lui Allah decât mireasma moscului.” (Bukhari şi Muslim)       Prin Post, omul înţelege cum se simt fraţii lui nevoiaşi atunci când nu au suficientă mâncare şi îmbrăcăminte. Acesta îl va incita să le îndeplinească drepturile, să se preocupe de condiţiile lor şi de necesităţile lor.           5. Pelerinajul la Mecca (Al-Hajj)       Hajj-ul este Pelerinajul care trebuie făcut la Casa Sfântă a lui Allah (la Ka'bah) pentru a realiza anumite ritualuri în locuri specifice şi în momente prestabilite. Acest stâlp al Islamului este obligatoriu pentru fiecare musulman, bărbat sau femeie, care este sănătos şi a ajuns la vârsta pubertăţii. Trebuie să fie realizat o dată în viaţă, dacă persoana este sănătoasă mintal şi are mijloacele necesare efectuării acestuia.       Dacă o persoană are o boală incurabilă care o împiedică să realizeze Pelerinajul, dar are suficienţi bani, trebuie să împuternicească pe cineva care să indeplinească această obligaţie în locul ei. Dacă cineva nu are banii necesari pentru a plăti necesităţile lui zilnice, Hajj-ul nu este o obligaţie pentru el. Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) spune în Coranul cel Glorios:       „În ea sunt semne limpezi, [printre care] locul unde a stat Avraam, iar acela care intră în ea este în siguranţă. Este o datorie a oamenilor faţă de Allah [să împlinească] Pelerinajul la această Casă, dacă au mijloacele pentru aceasta. Cât despre aceia care tăgăduiesc, Allah nu are nevoie de aceste lumi.” [Coran, 3:97]       Hajj-ul este o reuniune Islamică mai mare. Musulmanii din toate colţurile lumii vin să se întâlnească în acelaşi loc şi în acelaşi moment; toţi invocând, pomenind şi lăudând pe acelaşi Rabb (Domn), îmbrăcând aceleaşi haine, realizând aceleaşi ritualuri şi recitând aceeaşi suplicaţie:       Labbaika Allahumma labbaik labbaika la sharika laka labbaik innal hamda uan ni’mata laka ual mulk la sharika lak.        (Răspund chemării Tale, o, Allah! Răspund chemării Tale şi mă supun poruncilor Tale, Tu nu ‎ai partener. Răspund chemării Tale! Toată slava şi adorarea Ţie Ţi se cuvin! A Ta este ‎Stăpânirea, Tu eşti Cel fără egal şi nu ai parteneri!‎)       Nu există nicio diferenţă între bogaţi şi săraci, albi şi negri, arabi şi nearabi; toţi sunt la fel în faţa lui Allah. Nu există nicio diferenţă între ei în afară de evlavie (taqua). Hajj-ul este un act de adorare care pune accentul pe frăţia între toţi musulmanii şi pe unitatea speranţelor şi sentimentelor acestora.           ● Stâlpii credinţei (Iman)           1) Credinţa în Allah       Credinţa în Allah  reprezintă convingerea că nu există nicio Divinitate adevărată care să merite să fie adorată în afară de El. Este convingerea că El este Creatorul a tot ceea ce există şi că El dispune de creaţia Lui cum doreşte. Nimic nu există fără Voia Lui şi nimic nu se întâmplă în afară de ceea ce El doreşte. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune în Coranul cel Nobil:       „Domnul vostru este Allah, care a creat cerurile şi Pământul în şase zile, iar apoi s-a aşezat pe Tron. El face ca noaptea să învăluie ziua, urmându-i degrabă. [El a creat] Soarele, Luna şi stelele supuse poruncii Sale. Şi nu este decât a Lui înfăptuirea şi stăpânirea. Binecuvântat este Allah, Domnul lumilor!” [Coran, 7:54]       Allah nu are niciun asociat; El este Unicul Creator, Cel care furnizează provizia şi Cel care dispune cum Îi place de chestiunile creaţiei Sale:       „Spune: «Într-adevăr, Rugăciunea mea, actele mele de devoţiune, viaţa mea şi moartea mea îi aparţin lui Allah, Stăpânul lumilor! ~ El nu are niciun asociat! Astfel mi s-a poruncit şi eu sunt primul dintre musulmani!»” [Coran, 6:162-163]       Allah nu are nici parteneri în adorare, doar Allah, Unicul, trebuie să fie adorat:             „Şi Noi nu am trimis înaintea ta niciun Profet fără să nu-i revelăm lui: «Nu există altă Divinitate în afară de Mine, deci adoraţi-Mă pe Mine!»” [Coran, 21:25]       Nimeni şi nimic nu Îi este egal în Numele şi Atributele Lui:       „Ale lui Allah sunt Numele cele mai frumoase! Chemaţi-L cu ele şi depărtaţi-vă de aceia care schimonosesc Numele Lui! Ei vor fi răsplătiţi după ceea ce fac.” [Coran, 7:180]       Această credinţă înseamnă că doar El are dreptul de a fi adorat şi nimeni nu mai posedă acest drept. Nu trebuie să se depindă de nimeni în afară de El, Rugăciunile trebuie să fie adresate doar Lui. Allah este Unicul care merită toate actele de adorare, fără excepţie.       Această doctrină implică, de asemenea, că Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) are cele mai frumoase şi înalte Nume şi Atribute. Noi trebuie să credem în ele fără să le negăm şi să interpretăm greşit semnificaţiile lor. Departe este El de orice imperfecţiune:       „Nu este nimic asemenea cu El. El este As-Sami', Al-Basir [Cel care Aude Totul şi Cel care Vede Totul].” [Coran, 42:11]           2) Credinţa în Îngerii        Musulmanul trebuie să credă că Îngerii (Pacea lui Allah fie asupra lor!) fac parte din creaţia lui Allah. Nimeni nu ştie numărul lor în afară de El. Ei fac parte din lumea invizibilă şi Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) i-a creat pentru ca să-L adore şi să-L asculte:       „Mesia nu se va dezice niciodată de a fi rob al lui Allah şi nici Îngerii apropiaţi, iar acela care se dezice de la slujirea Lui şi se arată trufaş îi va aduna El laolaltă.” [Coran, 4:172]       Allah le-a atribuit Îngerilor (Pacea lui Allah fie asupra lor!)  funcţii specifice şi ei trebuie să îndeplinească ceea ce Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) le porunceşte:       „O, voi cei care credeţi! Păziţi-vă pe voi înşivă şi familiile voastra de un Foc ale cărui vreascuri sunt oamenii şi pietrele şi peste care sunt Îngeri neînduplecaţi şi aspri, care nu se răzvrătesc împotriva lui Allah în ceea ce le porunceşte şi care fac ceea ce li se porunceşte.” [Coran, 66:6]       Îngerii (Pacea lui Allah fie asupra lor!) nu sunt asociaţi, nici rivali, nici fii ai lui Allah, şi musulmanul trebuie să îi respecte şi să-i iubească:       „Ei zic: «Cel Milostiv Şi-a luat un fiu!» Mărire Lui! Însă ei nu sunt decât nişte robi ţinuţi în cinste. ~ Ei nu I-o iau înainte cu vorba şi ei purced numai după porunca Lui.” [Coran, 21:26-27]       Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) ne-a informat despre numele şi activităţile câtorva dintre ei şi despre alţii nu ne-a informat. Trebuie să credem în toţi.           3) Cedinţa în Cărţile revelate de Allah       Este credinţa că Allah a revelat Cărţile Trimişilor Săi pentru ca ei să le transmită. Aceste Cărţi conţin adevărul care provine de la El; nu conţin nicio falsitate. Toate aceste Cărţi invită persoanele să creadă în Unicitatea lui Allah şi în faptul că El este Creatorul şi Stăpânul (creaţiei Sale). Lui îi aparţin Atributele şi Numele cele mai frumoase. Câteva dintre aceste Cărţi sunt următoarele:             ● Foile lui Ibrahim – Avraam –  şi Musa –  Moise (Pacea lui Allah fie asupra lor!): Coranul oferă un scurt comentariu despre doctrina fundamentală pe care o conţin aceste Scripturi:       „Sau oare i s-a vestit lui ce se află în foile lui Moise ~ Şi ale lui Avraam, care şi-a ţinut cu credinţă [făgăduinţa lui de a transmite] ~ Că niciun suflet nu va purta povara altuia ~ Şi că omul nu va dobândi decât [rodul] celor pe care le-a agonisit ~ Şi că agoniseala lui se va vedea, ~ Iar apoi va primi pentru ea răsplata cuvenită? ~  Şi că la Domnul tău este întoarcerea.” [Coran, 53:36-42]             ● At-Tawrah (Tora): Este Cartea Sfântă pe care Allah i-a revelat-o Profetului Moise (Pacea lui Allah fie asupra sa!):        „Noi am pogorât Tora, în care este călăuzire dreaptă şi lumină. După ea judecă Profeţii cei supuşi Voinţei lui Allah, rabinii şi învăţaţii, pentru cei care s-au iudaizat, căci lor li s-a încredinţat spre păstrare Scriptura lui Allah şi ei sunt martori pentru ea. Ci nu vă temeţi de oameni, ci temeţi-vă de Mine. Şi nu vindeţi Semnele Mele pentru un preţ de nimic. Iar aceia care nu judecă după ceea ce a pogorât Allah, aceia sunt necredincioşi.” [Coran, 5:441             ● Az-Zabur (Psalmii): Este Cartea revelată Profetului Dawud (David – Pacea lui Allah fie asupra sa!):       „… şi i-am dat lui David Psalmii.” [Coran, 4:163]             ● Injil (Evanghelia): Este Cartea revelată Profetului Isa (Isus – Pacea lui Alalh fie asupra sa!):       „Şi l-am trimis Noi, după ei, pe Isus, fiul Mariei, întărind [Tora] care se afla dinaintea lui şi i-am dat lui Evanghelia, în care este călăuzire şi lumină, întărind Tora care se afla dinaintea lui şi drept călăuzire şi îndemnare pentru cei cucernici.” [Coran, 5:46]       Musulmanul trebuie să creadă în toate Cărţile Cereşti şi în faptul că acestea provin de la Allah. Nu este corect ca musulmanul să îndeplinească legile lor, pentru că aceste cărţi au fost revelate unor comunităţi specifice, din epoci definite. I se atribuie lui Isa (Isus – Pacea lui Allah fie asupra sa!) că a spus în Biblie:       „Am fost trimis doar oilor pierdute ale fiilor lui Israel.” (Matei, 15:24)       Coranul informează despre câteva subiecte care au fost revelate în Tora şi Evanghelie; precum cazul misiunii lui Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!):       „… iar îndurarea Mea cuprinde toate lucrurile. Şi Eu voi prescrie pentru aceia care au frică şi achită Dania [Az-Zakat] şi cei care cred în semnele Noastre, ~ Pentru aceia care îl urmează pe Trimis, Profetul neînvăţat, despre care află scris la ei în Tora şi în Evanghelie. El le porunceşte ceea ce este bine şi-i opreşte de la ceea ce este urât, le îngăduie lor bunătăţile şi le opreşte lor pe cele necurate şi-i uşurează pe ei de povara lor şi de lanţurile care au fost asupra lor. Cei ce cred în el şi îl susţin şi îl ajută şi urmează lumina care a fost pogorâtă cu el, aceia vor fi izbânditori.” [Coran, 7:156-157]             ● Coranul cel Nobil: Este Cuvântul lui Allah, pe care Jibril – Îngerul Gabriel, Pacea lui Allah fie asupra sa, l-a transmis Profetului Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Este Cartea care abrogă toate Cărţile anterioare. A fost revelată pentru toată umanitatea, de aceea aceasta trebuie să creadă în ea (Coran), în cine a transmis-o (Mohammed) şi în religia (Islam) pe care a adus-o.           4) Credinţa în Trimişii lui Allah       Implică convingerea că Allah  i-a ales pe cei mai buni dintre oameni pentru ca aceştia să fie trimişi cu legislaţii specifice pentru comunităţi determinate. Ei invitau oamenii la adorarea lui Allah şi la ascultarea Lui, Unicul. Învăţau Din-ul Lui şi Tawhid-ul Lui. Allah  le-a poruncit Trimişilor Lui (Pacea lui Allah fie asupra lor!) să transmită Mesajul Lui comunităţilor lor pentru ca acestea să nu aibă niciun argument pentru a se apăra.       De asemenea, Allah i-a ales dintre oameni pe Profeţi pentru a confirma Legislaţia şi Din-ul pe care Trimişii anteriori le difuzaseră. Allah a trimis mulţi Profeţi şi Trimişi (Pacea lui Allah fie asupra lor!) şi doar El cunoaşte numărul lor exact. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune în Coranul cel Glorios:       „Noi am trimis Trimişi şi mai înainte de tine. Despre unii dintre ei ţi-am povestit, iar despre alţii dintre ei nu ţi-am povestit.” [Coran, 40:78]       Trebuie să credem în ei toţi şi în faptul că au fost fiinţe umane; și nu ființe supranaturale. Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) spune:       „Noi am trimis înainte de tine decât numai bărbaţi cărora le-am revelat. Întrebaţi-i pe oamenii Cărţii (evreii şi creştinii) dacă voi nu ştiţi! ~ Noi nu i-am făcut pe ei nişte trupuri care nu mănâncă hrană şi ei nu au fost veşnici.” [Coran 21:7-8]       Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune despre Profetul Isus (Pacea lui Allah fie asupra sa!) în Coranul cel Sfânt:       „Mesia, fiul Mariei, nu este decât un Trimis, asemenea Trimişilor de dinainte de el, iar mama lui este o femeie cu evlavie adevărată. Amândoi mâncau bucate [de rând]. Priveşte ce semne învederate le trimitem Noi şi apoi priveşte cum sunt ei îndepărtaţi [de la ele].” [Coran, 5:75]       Trebuie să credem în toţi şi în fiecare dintre ei şi dacă negăm pe unul dintre ei se cade în necredinţă. Allah Al-'Aziz (Cel Atotputernic) spune în Coranul cel Glorios:       „Aceia care nu cred în Allah şi în Trimişii Săi şi vor să-L separe pe Allah de Trimişii Săi, zicând: «Noi credem în unii dintre ei, dar nu credem în alţii.» Şi voiesc să găsească un drum de mijloc, ~ Aceia sunt în adevăr necredincioşi şi pentru cei necredincioşi am pregătit Noi osândă ruşinoasă.” [Coran, 4:150-151]       Primul trimis a fost Profetul Nuh (Noe – Pacea lui Allah fie asupra sa!) şi ultimul a fost Profetul Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!).            5) Credinţa în Ziua Judecăţii        Această înseamnă credinţa că această viaţă lumească se va termina. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune:      „Toţi cei care sunt pe Pământ vor pieri.” [Coran, 55:26]       Această credinţă în Ziua Judecăţii presupune:                                                          ● Credinţa în viaţa din Barzakh: aceasta este viaţa dintre moarte şi Ziua Judecăţii. Credinciosul va trăi această perioadă cu fericire, în timp ce necredinciosul va fi pedepsit:       „Focul la care ei vor fi expuşi dimineaţa şi seara. Iar în Ziua când va sosi Ceasul, [se va zice]: «Faceţi să intre clanul lui Faraon la osânda cea mai aspră.»” [Coran, 40:46]           ● Credinţa în Înviere: Allah Al-'Aziz (Cel Atotputernic) îi va învia pe oameni în Ziua Judecăţii, iar atunci ei vor fi ca atunci când au fost creaţi (goi, desculţi şi fără circumcizie):       „Aceia care nu au crezut, au pretins că ei nu vor mai fi înviaţi. Spune: «Ba da! Pe Domnul meu! Veţi fi voi înviaţi şi apoi vi se va vesti vouă ceea ce aţi făcut! Şi acesta este un lucru uşor pentru Allah.»” [Coran, 64:7]           ● Credinţa în reuniune: Allah va reuni întreaga creaţie şi o va face să dea socoteală:       „Şi într-o zi vom face Noi să plece munţii din loc şi vei vedea Pământul neted şi-i vom aduna pe toţi, fără să lăsăm pe niciunul dintre ei.” [Coran, 18:47]           ● Credinţa că ne vom prezenta în faţa lui Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) în rânduri:        „Şi ei vor fi aşezați dinaintea Domnului tău în rând. «Iată că aţi venit la Noi precum v-am creat pe voi dintru întâi, cu toate că aţi pretins că Noi nu vom împlini făgăduinţa Noastră!»” [Coran, 18:48]           ● Credinţa că părţile corpului nostru vor da mărturie de ceea ce am făcut:       „Astfel încât, atunci când vor ajunge la el, vor da mărturie împotriva lor urechile lor şi ochii lor şi pieile lor pentru ceea ce ei au săvârşit. ~ Şi vor grăi ei către pieile lor: «De ce aţi făcut mărturie împotriva noastră?», iar ele vor răspunde: «Ne-a făcut să grăim Allah Cel care face să grăiască toate lucrurile. El v-a creat pe voi întâia oară şi la El veţi fi întorşi! ~ Voi nu v-aţi putut ascunde, ca să nu dea mărturie împotriva voastră urechile voastre, ochii voştri şi pieile voastre, însă voi v-aţi închipuit că Allah nu ştie multe din cele pe care voi le săvârşiţi.»” [Coran, 41:20-22]           ● Credinţa că vom fi traşi la socoteală pentru faptele noastre:            „Şi va străluci Pământul în Lumina Domnului său, va fi aşezată cartea şi vor fi aduşi Profeţii şi martorii şi se va face judecată între ei cu dreptate şi ei nu vor fi nedreptăţiţi.” [Coran, 39:69]           ●  Credinţa în Sirat (podul peste Infern) şi că toţi vom trece peste el:       „Şi nu se află nimeni printre voi care să nu treacă pe acolo. Aceasta este o hotărâre nestrămutată a Domnului tău.” [Coran, 19:71]           ● Credinţa că acţiunile noastre vor fi cântărite: Allah îi va convoca pe oameni pentru a da socoteală, îi va răsplăti pe cei care au crezut şi au acţionat cu evlavie şi îi va pedepsi pe necredincioşi şi pe cei care au făcut rău:       „În Ziua Învierii, Noi vom pune balanţa dreaptă şi niciun suflet nu va fi urgisit câtuşi de puţin. Şi de ar fi ceva, chiar şi numai cât greutatea unui bob de muştar, Noi îl vom aduce. Şi Noi suntem îndeajuns ca socotitori.” [Coran, 21:47]           ● Credinţa în Cartea faptelor:       „În ce-l priveşte pe cel căruia i se va da cartea în dreapta sa, ~ Cu acela se va face socoteală uşoară ~ Şi el se va întoarce la familia sa bucuros. ~ Însă în ce-l priveşte pe acela căruia cartea i se va da prin spatele său, ~ Acela se va ruga pentru pieire şi va arde în flăcări.” [Coran, 84:7-12]           ● Credinţa că oamenii vor fi recompensaţi (cu Paradisul) şi pedepsiţi (cu Infernul):       „Cei care nu cred dintre oamenii Cărţii, ca şi idolatrii, în veci vor petrece în Focul Gheenei. Aceştia sunt cei mai răi dintre toate făpturile. ~ Aceia care cred şi împlinesc fapte bune, aceia sunt cei mai buni dintre toate făpturile. ~ Răsplata lor de la Domnul lor sunt Grădinile Edenului, pe sub care curg pâraie, şi în ele vor petrece veşnic, căci Allah este mulţumit de ei, iar ei sunt mulţumiţi de El. Aceasta va fi pentru cel care se teme de Domnul său.” [Coran, 98:6-8]           ● Credinţa în Hawd[25], în intervenţia şi în tot ceea ce Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ne-a informat în legătură cu aceasta.          6) Credinţa în Qada şi  Qadar [26]       Înseamnă credinţa că Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) ştie cum vor fi lucrurile şi când se vor întâmpla, înainte ca El să le facă să se întâmple. Apoi El creează ceea ce ştie că se va întâmpla. Tot ceea ce se petrece provine din cunoştinţa, puterea şi planul Său. Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) spune:       „Şi Noi am creat toate lucrurile bine întocmite.” [Coran, 54:49]       Tot ceea ce s-a întâmplat în trecut, ceea ce se întâmplă în prezent și ceea ce se va întâmpla în viitor este cunoscut de Allah Al-'Alaa (Preaînaltul). El, Preaînaltul şi Preaslăvitul, face să se întâmple evenimentele după cum Îi place şi în măsura corectă. Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:       „O persoană nu este musulmană până nu crede în Qadar, cu cele bune şi cele rele ale lui; până nu va şti că tot ceea ce i s-a întâmplat nu ar fi putut evita niciodată şi că ceea ce nu i s-a întâmplat nu i s-ar fi putut întâmpla niciodată.” (Tirmidhi)       Această credinţă nu contrazice faptul că unul trebuie să se străduiască pentru a-şi atinge ţelurile. Spre exemplu: dacă o persoană  îşi doreşte un fiu trebuie să facă anumite lucruri pentru a obţine aceasta. După ce face tot ce este în puterea lui, Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) îi poate acorda persoanei ceea ce a cerut sau nu. Motivul acestui lucru este că persoana trebuie să înţeleagă că tot ceea ce face pentru a-şi atinge ţelurile nu este adevărata cauză a succesului lui ; mai bine spus este ceea e a decretat Allah Al-'Alaa (Preaînaltul). Aceste „medii” pentru a ne atinge scopurile sunt considerate de asemenea parte din Qadar  lui Allah. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a fost întrebat:       „«O, Trimis al lui Allah, oare versetele şi Rugăciunile pe care le recităm şi medicamentele pe care le luăm ne fac să putem renunța la Qadar al lui Allah?» El a răspuns: «Acestea fac parte din Qadar al lui Allah.»” (Mustadrak al-Hakim)       Foamea, setea, frigul, fac parte din Qada şi Qadar. Omul caută să îşi potolească foamea cu mâncare, să îşi stingă setea cu băutură şi să se protejeze de frig îmbrăcându-se. Caută să se apere de ceea ce era scris pentru el cu privire la foame, sete şi frig cu ceea ce era scris pentru el cu privire la mâncare, băutură şi căldură moderată. Caută să înfrunte un Qadar cu altul.       Omul trebuie să caute toate mediile posibile pentru a-şi atinge obiectivul, pentru că şi mediile fac parte din Qada şi Qadar. Dacă unul este mulţumit cu ceea ce Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) a scris pentru el, va găsi pace în inima lui şi confort spiritual. Fiind satisfăcut cu destinul lui, nu este loc pentru tensiune, preocupări sau tristeţe. Este cunoscut că neliniştea inimii conduce la anumite boli. A avea credinţa corectă în ceea ce priveşte destinul previne şi vindecă aceste boli. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune în Coranul cel Nobil:       „Nicio nenorocire nu se îndreaptă pe Pământ şi nici în sufletele voastre fără ca ea să nu se afle într-o carte, înainte ca Noi să o pricinuim. Acesta este un lucru uşor pentru Allah, ~ Pentru ca voi să nu fiţi trişti pentru ceea ce aţi pierdut şi nici să nu vă prea bucuraţi pentru ceea ce El vă dăruieşte. Şi Allah nu-l iubeşte pe cel trufaş şi lăudăros.” [Coran, 57:22-23]       Credinţa în Qada şi Qadar stimulează cunoaşterea şi explorarea a ceea ce Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) a creat în acest Univers. Necazurile şi bolile îi motivează pe oameni să caute modul de vindecare şi aceasta se face căutând medicamentele pe care Allah, Preaînaltul, le-a creat în acest Univers.       Uşurează efectele calamităţilor înfruntate de oameni şi elimină sentimentul de nelinişte pentru cele întâmplate. Spre exemplu: dacă cineva pierde bani într-o afacere, aceasta este considerată o greutate. Dacă această greutate continuă cu sentimentul de remuşcare şi nelinişte, ar rezulta două greutăţi: greutatea pierderii economice şi greutatea produsă de remuşcări şi nelinişte. Dacă unul ar crede corect în conceptele Qada şi Qadar, ar accepta cele întâmplate pentru că ar şti că nu le-ar fi putut evita. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:       „«Ocupă-te intens de ceea ce te beneficiază (ascultarea de Allah), caută ajutorul lui Allah şi nu te descuraja. Dacă te loveşte o calamitate nu spune „Dacă nu aş fi făcut asta, nu s-ar fi întâmplat cealaltă.”, ci spune „Este decretul lui Allah. El face ceea ce doreşte.” Pentru că, în caz contrar, ai deschide drum acţiunilor lui Şeitan.»” (Muslim)       Unul învaţă să depindă şi să se încreadă mai mult în Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) şi să nu se teamă de creaţie.       Abdullah ibn Abbas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat:             „Mă aflam în spatele Mesagerului lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), care mi-a spus: «Vă voi învăţa câteva cuvinte, care vă vor ajuta: protejaţi Cuvintele lui Allah şi El vă va proteja pe voi. Păziţi ceea ce Allah v-a poruncit şi El se va afla în faţa voastră. Dacă cereţi ceva, atunci cereţi de la Allah, iar dacă veţi căuta ajutor, atunci căutaţi ajutor la Allah şi să ştiţi că şi dacă întreaga lume şi-ar dori să vă ajute, aceasta nu va putea să vă ajute decât în chestiunile în care Allah a stabilit acest lucru dinainte. De asemenea, dacă întreaga lume doreşte să vă facă un rău, acesta nu vă va atinge, cu excepţia a ceea ce Allah a stabilit aceasta dinainte. Calemurile au fost ridicate, iar sulurile s-au uscat.»” (Tirmidhi)       Credinţa în Qadar nu este, cum ar putea crede cineva în mod eronat, că unul trebuie să se încreadă în Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) fără să facă ceea ce corespunde pentru obţinerea de rezultate, pentru că Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a răspuns unei persoane care l-a întrebat:            „«Trebuie să îmi leg cămila şi să mă încred în Allah sau să îmi las cămila liberă şi să mă încred în Allah?» Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: «Leag-o şi încrede-te în Allah.»” (Tirmidhi)       Profetul Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a mai spus, de asemenea:       „Pe Cel în Mâinile Căruia se află sufletul meu, dacă unul dintre voi taie lemne şi le cară apoi în spinare pentru a le vinde, ar fi mai bine pentru el decât să ceară bani, pentru că i se poate da sau nu.” (Bukhari) Cine este Trimisul Islamului?       El este Mohammed ibn[27] Abdullah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), ultimul dintre Trimişi. Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) spune în Coranul cel Nobil:       „Mohammed nu este tată niciunuia dintre bărbaţii voştri, ci el este Trimisul lui Allah şi încheietorul Profeţilor şi Allah este Atoateştiutor.” [Coran, 33:40]       Allah Al-'Aziz (Cel Atotputernic) nu l-a trimis doar ca Mesager pentru poporul arab, ci pentru întreaga umanitate, după cum ni se spune în Coranul cel Glorios:       „Şi Noi nu te-am trimis decât ca vestitor şi prevenitor pentru toată lumea, însă cei mai mulţi dintre oameni nu ştiu.” [Coran, 34:28]       Allah, Preaînaltul şi Preaslăvitul, l-a trimis pentru ca toată creaţia să poată obţine adevărata fericire, pentru a ne arăta drumul bunătăţii şi a fericirii şi pentru a ne avertiza despre falsitate şi rău. În Coranul cel Sfânt găsim:       „Şi Noi nu te-am trimis decât ca o îndurare pentru lumi.” [Coran, 21:107]       Chiar şi înainte de a primi revelaţia, Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) era cunoscut între consătenii lui ca fiind „demn de încredere”, de aceea îi înmânau bunurile lor atunci când călătoreau. Era, de asemenea, numit „cel sincer”, datorită sincerității pe care toţi au găsit-o în el. Niciodată nu a minţit, trădat sau înşelat. Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) întotdeauna dorea binele celorlalţi.       Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a primit prima revelaţie la vârsta de 40 de ani şi în primul moment a simţit frică de cele petrecute, dar când a informat-o pe soţia lui, Khadijah (Allah să fie mulţumit de ea!), aceasta i-a spus:       „Sigur că nu! Pe Allah! Tu menţii relaţii bune cu rudele tale, îi ajuţi pe săraci şi nevoiaşi, îi primeşti cu generozitate pe invitaţii tăi şi îi sprijini pe cei care merită dintre cei loviţi de nenorociri.” (Bukhari)       După aceasta, el  (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a rămas timp de 13 ani în Mecca, invitând persoanele să creadă în adevăratul monoteism. Apoi a emigrat până la Medina şi i-a invitat pe locuitorii de acolo la Islam şi aceştia l-au acceptat. Acolo, Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) i-a revelat legislaţiile restante ale Din-ului. Opt ani mai târziu, s-a întors şi a cucerit Mecca.       El a murit la vârsta de 63 de ani, după ce Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) i-a revelat întregul Coran. Au fost completate şi perfecţionate toate preceptele Din-ului şi comunitatea arabă a acceptat Islamul. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a fost cel mai complet în ceea ce priveşte respectul pentru creaţia lui Allah.           ● Ce se spune despre Profetul Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)           Poetul german, Goethe, a spus:       „Am căutat în istorie un om complet şi l-am găsit în Mohammed.”       Annie Besant, în „Viaţa şi învăţăturile lui Mohammed”, a spus:       „Este imposibil pentru oricine studiază viaţa şi caracterul acestui mare Profet al Arabiei, care ştie cum a trăit şi învăţat, să nu simtă admiraţie pentru acest om puternic, unul dintre marii Trimişi ai Supremului. Mulţi se vor simţi familiarizaţi cu ceea ce spun şi cred că şi eu însămi, de fiecare dată când voi reciti ceea ce am scris, voi simţi o nouă formă de admiraţie şi o nouă senzaţie de reverenţă spre acest mare maestru arab.” Ce este Coranul?      Coranul este Cuvântul lui Allah  pe care Îngerul Jibril (Pacea lui Allah fie asupra sa!) l-a transmis Profetului Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Coranul este diferit de celelalte Cărţi Cereşti în următoarele sensuri:           ● Este ultima Carte Cerească revelată  şi, pentru acest motiv, Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) a promis să îl protejeze de orice denaturare până în Ziua Judecăţii. Trebuie să credem că Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) a conservat Coranul de orice denaturare, alterare, adăugare sau deteriorare, după cum ne spune:            „Într-adevăr, Noi am pogorât Coranul şi Noi îi vom fi păzitori.” [Coran, 15:9]           ● Recitarea lui este un act de adorare şi este, de asemenea, una dintre modalităţile prin care Allah Al-'Aziz (Cel Atotputernic) îl conservă. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:„Cine citeşte o literă din Cartea lui Allah are (consemnată) pentru ea o faptă bună, iar pentru acea faptă bună încă zece asemenea ei; nu spun că «alif, lam, mim» sunt o singură literă, ci «alif» o literă (de sine  stătătoare), «lam» o literă, iar «mim» alta literă.” (Tirmidhi)       Memorarea lui este, de asemenea, un act de adorare. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:       „Acela care nu memorează ceva din Coran este ca o casă abandonată.”       Trebuie să îi acordăm importanţa cuvenită, să-l învăţam, să-i punem în practică învăţăturile şi să îi învăţăm şi pe alţii din el şi toate acestea sunt considerate acte de adorare. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:       „Cel mai bun dintre voi este acela care învaţă Coranul şi îi învaţă şi pe alţii din el.” (Bukhari)           ● Coranul cuprinde toate preceptele de care are nevoie societatea pentru a trăi în armonie şi pentru a obţine prosperitatea. Allah Al-Muta'ali (Preaînaltul) spune în Coranul cel Glorios:       „... Şi Noi ţi-am trimis ţie Cartea (Coranul) ca tâlcuire pentru toate lucrurile, călăuză, îndurare şi bună vestire pentru musulmani.” [Coran, 16:89]           ● Coranul face cunoscută o parte din istoria Profeţilor şi a Trimişilor (Pacea lui Allah fie asupra lor!) şi ceea ce s-a întâmplat între ei şi comunităţile lor de la Adam (Pacea lui Allah fie asupra lui!) până la Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!).           ● Coranu a fost revelat pentru toată umanitatea pentru a obţine o viaţă în pace şi fericire şi pentru a-i scoate pe oameni din întunericul necredinţei la lumina Islamului. Allah Al-Wahid (Unicul) spune în Coranul cel Nobil:       „Alif-Lam-Ra.[28] [Aceasta este] o Carte pe care Noi ţi-am pogorât-o pentru ca tu să-i scoţi pe oameni din întuneric la lumină – cu voia Domnului lor – pe drumul Celui Puternic [şi] Vrednic de Laudă [Al-'Aziz, Al-Hamid].) (14:1)           ● Ce se spune despre Coran            Maurice Bucaille a spus în cartea lui „Coranul şi ştiinţa modernă”:       „O analiză complet obiectivă a lui (a Coranului) în lumina ştiinţei moderne, ne conduce la recunoaşterea acordului dintre cele două, cum a mai fost pomenit în alte ocazii. Ne face să ne gândim că este de neconceput ca un bărbat din timpul lui Mohammed să fi fost autorul unor asemenea declaraţii, din cauza ştiinţei care exista lîn acea perioadă. Aceste consideraţii sunt parte din ceea ce pune Revelaţia Coranică într-un loc unic şi îi forţează pe oamenii de ştiinţă imparţiali să admită incapacitatea lor de a proporţiona şi explica aceste teme doar după noţiunile de bază materialiste.” Islamul şi ştiinţa         Credinţa Islamică îi stimulează pe adepţii lui să obţină ştiinţa şi să respingă ignoranţa. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune în Coranul cel Glorios:       „... Spune: «Oare sunt egali cei care ştiu cu aceia care nu ştiu?»” [Coran, 39:9]       De asemenea, în Coranul cel Sfânt mai găsim:       „... Şi Allah îi va ridica cu [câteva] trepte pe aceia care cred dintre voi şi pe aceia cărora li s-a dat ştiinţa...” [Coran, 58:11]       Stimulează, de asemenea, căutarea creşterii cunoaşterii:       „... Şi spune: «Doamne, sporeşte-mi mie ştiinţa!»” [Coran, 20:114]       Islamul oferă o mare importanţă înţelepţilor şi îi consideră ca pe o mare ierarhie. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ne-a vorbit despre virtuţile lor atunci când a spus:       „Nu este dintre ai noştri[29] cine nu îi respectă pe bătrânii noştri, nu are milă de cei mici şi nu recunoaşte drepturile învăţaţilor noştri.” (Ahmad)       Este inclusă şi străduinţa de a căuta ştiinţa, de a învăţa şi de a-i învăţa şi pe aşţii şi toate acestea contribuie la obţinerea Paradisului. Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:       „Oricui păseşte pe o cale pentru a căuta cunoaşterea, Allah îi va uşura calea spre Paradis. Niciun grup de oameni nu se adună într-o moschee pentru a recita şi a studia Cartea lui Allah fără ca liniştea şi Pacea să coboare asupra lor, aceştia sunt învăluiţi cu milă, Îngerii îi înconjoară iar Allah îi menţionează pe cei prezenţi cu El. Oricui face fapte care îl împiedică (de la a obţine Paradisul), nici chiar familia lui nu îi ca fi de folos (în Ziua Judecăţii).”  (Muslim) Islamul şi averea       În Islam, concepţia cu privire la avere este aceea că aceasta în aparţine lui Allah Ar-Razzaq (Înzestrătorul), Care ne-a încredinţat-o. Este o responsabilitate, trebuie să fie obţinută legal şi cheltuită după cum permite Islamul. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:       „Robul nu va putea face un pas în Ziua Judecăţii fără să dea socoteală despre: timpul lui şi cum l-a folosit, ştiinţa lui şi cum a folosit-o, banii lui şi cum i-a obţinut şi cheltuit şi tinereţea lui şi cum a petrecut-o.” (Tirmidhi)       Islamul ne stimulează să căutăm bogăţiile pentru a le cheltui pentru noi şi aceia de care suntem responsabili şi pentru bunăstarea chestiunilor acestei lumi. Sunt, de asemenea, o modalitate pentru a obţine recompensa lui Allah Al-'Alaa (Preaînaltul), dacă sunt folosite aşa pentru a Îi aduce mulţumire Lui, preaînaltul şi Preaslăvitul. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:    „Dreptcredinciosul puternic este mai bun şi mai iubit de Allah decât cel slab şi cu toţii sunt de folos. Fii sârguincios în ceea ce îţi este de folos, cere ajutorul lui Allah şi nu te delăsa! Iar dacă păţeşti ceva, să nu spui: «Dacă aş fi făcut aşa, s-ar fi întâmplat aşa şi aşa...», ci spune: «Aceasta este ceea ce Allah a ales şi a făcut ceea ce a voit...»,  deoarece acest «dacă» deschide calea Satanei.” (Muslim)       Allah Al-'Aziz (Cel Atotputernic) spune în Coranul cel Glorios:       „Ci caută cu ceea ce ţi-a dăruit Allah Casa cea veşnică! Şi nu uita partea ta din această viaţă! Şi fă bine, aşa după cum şi Allah ţi-a făcut ţie bine! Şi nu umbla după stricăciune pe Pământ, fiindcă Allah nu-i iubeşte pe cei care fac stricăciune.” [Coran, 28:77]       Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:       „Ce bine este când bogăţia se află în mâinile unei persoane evlavioase!” (Ibn Hibban)       Islamul interzice risipa de bani, după cum Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune în Coranul cel Sfânt:       „Şi dă-i celui care ţi-e rudă ceea ce i se cuvine, ca şi sărmanului şi călătorului de pe drum [aflat la nevoie], însă nu risipi peste măsură, ~ Căci risipitorii sunt fraţii şeitanilor, iar Şeitan este nerecunoscător Domnului său!” [Coran, 17:26-27] Concluzii      Am făcut tot posibilul ca această carte să fie concisă şi pentru a evita oferirea de prea multe detalii, care ar putea plictisi. Speranţa mea este că spusele mele vor  aduce clarificări şi vor servi drept cheie pentru cei care doresc să înveţe mai multe despre Islam; mai ales pentru cei care nu au ales să-l urmeze şi nu l-au considerat o religie valabilă. Este, de asemenea, pentru cei care nu ştiu că adevărata fericire şi succes se obţin acceptând Islamul, acţionând după preceptele lui şi răspândindu-l. Le cer acestor persoane să nu gândească cu minţile altora şi să nu decidă în conformitate cu dorinţele altora. Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) spune în Coranul cel Nobil:       „De te-ai supune celor mai mulţi de pe Pământ, ei te-ar abate de la Calea lui Allah, căci ei nu urmează decât bănuielile [lor] şi ei nu fac decât să născocească minciuni.” [Coran, 6:116]       De fapt, aceia pe care îi vei urma astăzi vor fi primii care te vor repudia în Ziua Judecăţii, după cum ne spune Allah Al-'Aziz (Cel Atotputernic) în Coranul cel Glorios:       „Atunci când cei care sunt urmaţi se vor lepăda de aceia care urmează şi vor vedea osânda şi se vor rupe legăturile între ei.” [Coran, 2:166]       Încearcă să fii independent în gândirea ta, încearcă să reflectezi şi încearcă să decizi între adevăr şi falsitate folosind intelectul pe care Allah ţi l-a acordat. Nu fi sever şi nu îi urma orbeşte pe ceilalţi. În Coranul cel Sfânt ni se spune:       „Când li se spune: «Veniţi la ceea ce a pogorât Allah şi la Trimis!», ei zic: «Pentru noi sunt de ajuns cele cu care i-am găsit pe părinţii noştri!». Dar dacă părinţii lor nu ştiau nimic şi nu erau călăuziţi [pe Calea cea Bună]?” [Coran, 5:104]       Oportunitatea este pentru aceia care caută adevărul, care o fac prin intermediul canalelor adecvate ce redau imaginea adevărată a Islamlui. Nu toţi cei care spun că urmează Islamul sunt musulmani şi nu toate cărţile care vorbesc despre Islam oferă un concept adevărat de el. Islamul trebuie luat din sursele lui corespondente. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:„«Adevărat, evreii s-au diferenţiat până ce au devenit 71 de secte. Şi creştinii s-au diferenţiat până ce au devenit 72 de secte. Şi această Ummah[30] se va diferenţia în 73 de secte şi toate vor fi în Foc, în afară de una.» Şi au întrebat ei: «Care este aceasta, o, Mesager al lui Allah?» El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: «Cei care se află pe calea mea și a companionilor mei.»” (Bukhari şi Muslim)[1]  Tradiţia Profetului Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), care cuprinde tot ceea ce Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus şi a făcut din momentul primirii Revelaţiei Divine şi până la moartea sa.  [2] În această carte, atunci când spunem Allah spune…, utilizăm traducerea sensurilor cuvintelor din versetele respective şi nu o traducere literală, deoarece nimeni nu ştie traducerea lor completă, sub toate aspectele, cu excepţia lui Allah Al-Muta’ali(Preaînaltul).  [3] Reprezintă Cuvintele lui ‎Allah, transmise Profetului Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)  prin intermediul Îngerului Jibril (Pacea lui Allah fie asupra sa!). Hadith-ul Qudsi este Cuvântul lui Allah numai ca sens, nu şi ‎ca text, spre deosebire de Coran, care este Cuvântul lui Allah atât ca ‎sens, cât şi ca text. Hadith-ul sacru reprezintă vorbele Profetului ‎Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) care încep cu „‎Mi-a spus ‎Allah‎”‎ sau  „‎Allah spune‎”‎, după care urmează un hadith şi nu un ‎verset.[4] Djinnii sunt parte din Creaţia lui Allah Preaînaltul. Ei au unele caracteristi asemănătoare oamenilor, aşa cum sunt abilitatea de a gândi şi posibilitatea de a alege între ceea ce este bine şi ceea ce este rău, având liber arbitru. Numele lor provine din limba arabă şi înseamnă «cel ascuns vederii oamenilor».[5] Shariah: este Dreptul Islamic sau Legislaţia Islamică. Se referă la legile şi modul de viaţă prescrise de Allah Al-'Alaa (Preaînaltul)  pentru robii Lui. Cele două surse principale ale sale sunt Coranul şi Sunnah[6] Taqwa: Este sentimentul care îl motivează pe musulman să stea departe de păcate şi să realizeze cu sinceritate acţiunile care îl mulţumesc pe Allah Al-'Alaa (Preaînaltul)[7] Notă a traducătorului: Primul fără de început și Ultimul fără de final   [8] Chibzuiţi [9] Allah este Stăpânul, Cel care-şi ajunge Sieşi, Cel de care toate creaţiile au nevoie, dar El nu are nevoie de nimic. Astfel se poate traduce cuvântul arab „samad”, care înglobează mai multe sensuri, din care reiese ideea de superioritate absolută.[10] În limba română: „O, Allah! Sunt robul Tău, fiul robilor Tăi. În mâinile Tale ai putere totală peste mine. Ceea ce Tu ai decretat pentru mine este just. Te implor, invocând toate numele cu care Te-ai calificat pe Tine însuţi, pe care le-ai revelat în Cartea Ta, ai făcut pe cineva să ştie despre creaţia Ta, sau ai preferat să o menţii ascunsă, să faci Coranul să fie renaşterea inimii mele, lumină în pieptul meu, sfârşitul tristeţii mele şi amelirarea preocupărilor mele.”                                                                                    [11]  Declarat Sahih (autentic) de Sheikh Al-Albani (Allah să fie mulţumit de el!) [12] Notă a traducătorului: Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el) a fost un companion al Profetului şi cel care a narat cele mai multe hadith-uri [13] „Aceasta este o manifestare a credinţei” se referă la faptul că ei simţeau că era prea mare aberaţie să vorbească despre acele gânduri şi credinţa lor i-a împiedicat să le accepte şi să vorbească despre ele. Acestea provin de la Şeitan (Allah să ne ferească!)[14]  Abdullah ibn Abbas (Allah să fie mulţumit de el!) era vărul Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi unul dintre companionii cei mai înţlepţi. [15]  Înainte de naşterea lui (în uter) şi după moartea (din mormânt)[16] Al-Lauhul-Mahfudh: Tabla Conservată, care conţine detaliile tuturor lucrurilor care se vor întâmpla până în Ziua Judecăţii. A fost scrisă cu 50.000 de ani înaintea apariţiei creaţiei.[17] Fitrah: Înclinarea înnăscută a omului pentru a-L adora pe Creatorul lui înainte ca natura lui să fie coruptă de influențe externe. Aşa este descris monoteismul Islamic, ca fiind religia fitrei.[18] Adică persoanele să rămână loiale fitrei lor în religia Islamului[19] Qatadah şi alţii au relatat: „Doi bărbaţi condamnaţi la moarte au fost aduşi în faţa regelui care a poruncit să fie omorât unul şi iertat celălalt.” (Ibn Kathir)[20] Identificat de unii exegeţi ca fiind Profetul Ezechiel [21] În cartea „Compendiu de Cunoştinţă şi Înţelepciune”, este numit ou nutfah, embrion al-alaqah şi set de ţesuturi în proces de diferenţiere al-mudgah.                     [22] Extras din „Dha’riyah ila Makarim Ash-Shari’ah”,  pagina 75.[23] Proieminent om de ştiinţă în câmpul Anatomiei  şi Embriologiei. Este profesor de Anatomie şi Biologie celulară la Universitatea din Toronto, Canada.  Cartea lui „Omul în dezvoltare” a fost aleasă de un comitet special în Statele Unite cea mai bună carte scrisă de o singură personă (despre acest subiect)[24] Titlu sau nume de familie al regilor din regatul Himyar, din Yemen [25] Fântâna pe care Allah îl va da Profetului Muhammad (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lor !), cine va bea din ea nu va mai simţi sete niciodată.[26] Qada şi Qadar: Aceste două cuvinte în limba arabă sunt de obicei traduse ca „destin” şi „predestinare”.  Multe cuvinte precum acestea traduse conduc la o înţelegere eronată a conceptelor la care se referă. De aceea, este mai potrivit să fie lăsate aceste termene în limba arabă pentru a fi înţelese în forma lor adevărată.[27] Ibn înseamnă fiul lui [28] Doar Allah cunoaşte semnificaţia exactă a acestor litere[29] „Nu este dintre ai noştri” înseamnă: nu face parte din Sunnah noastră sau manierele noastre                                                        [30]  Comunitatea musulmană