Sahih Al-Bukhari în limba român

Sahih Al-Bukhari în limba română

التفاصيل

  Sahih Al-Bukhari în limba română Cartea revelaţiei كتاب بدء الوحي Sahih Bukhari, hadith numărul 1 Sahih Bukhari, hadith numărul 2 Sahih Bukhari, hadith numărul 3             Sahih Bukhari, hadith numărul 4 Sahih Bukhari, hadith numărul 5 Sahih Bukhari, hadith numărul 6 Sahih Bukhari, hadith numărul 7 Cartea credinţei Sahih Bukhari, hadith numărul 8 Sahih Bukhari, hadith numărul 9 Sahih Bukhari, hadith numărul 10 Sahih Bukhari, hadith numărul 11 Sahih Bukhari, hadith numărul 12 Sahih Bukhari, hadith numărul 13 Sahih Bukhari, hadith numărul 14 Sahih Bukhari, hadith numărul 15             Sahih Bukhari, hadith numărul 16             Sahih Bukhari, hadith numărul 17             Sahih Bukhari, hadith numărul 18             Sahih Bukhari, hadith numărul 19             Sahih Bukhari, hadith numărul 20             Sahih Bukhari, hadith numărul 21             Sahih Bukhari, hadith numărul 22             Sahih Bukhari, hadith numărul 23             Sahih Bukhari, hadith numărul 24             Sahih Bukhari, hadith numărul 25             Sahih Bukhari, hadith numărul 26             Sahih Bukhair, hadith numărul 27             Sahih Bukhari, hadith numărul 28             Sahih Bukhari, hadith numărul 29             Sahih Bukhari, hadith numărul 30             Sahih Bukhari, hadith numărul 31             Sahih Bukhari, hadith numărul 32             Sahih Bukhari, hadith numărul 33             Sahih Bukhari, hadith numărul 34             Sahih Bukhari, hadith numărul 35             Sahih Bukhari, hadith numărul 36             Sahih Bukhari, hadith numărul 37             Sahih Bukhari, hadith numărul 38             Sahih Bukhari, hadith numărul 39             Sahih Bukhari, hadith numărul 40             Sahih Bukhari, hadith numărul 41             Sahih Bukhari, hadith numărul 42             Sahih Bukhari, hadith numărul 43             Sahih Bukhari, hadith numărul 44             Sahih Bukhari, hadith numărul 45             Sahih Bukhari, hadith numărul 47             Sahih Bukhari, hadith numărul 48             Sahih Bukhari, hadith numărul 49             Sahih Bukhari, hadith numărul 50             Sahih Bukhari, hadith numărul 51             Sahih Bukhari, hadith numărul 52             Sahih Bukhari, hadith numărul 53             Sahih Bukhari, hadith numărul 54             Sahih Bukhari, hadith numărul 55             Sahih Bukhari, hadith numărul 56             Sahih Bukhari, hadith numărul 57             Sahih Bukhari, hadith numărul 58 Cartea cunoaşterii             Sahih Bukhari, hadith numărul 59             Sahih Bukhari, hadith numărul 60             Sahih Bukhari, hadith numărul 61             Sahih Bukhari, hadith numărul 62             Sahih Bukhari, hadith numărul 63             Sahih Bukhari, hadith numărul 64             Sahih Bukhari, hadith numărul 65             Sahih Bukhari, hadith numărul 66             Sahih Bukhari, hadith numărul 67             Sahih Bukhari, hadith numărul 68             Sahih Bukhari, hadith numărul 69             Sahih Bukhari, hadith numărul 70             Sahih Bukhari, hadith numărul 71             Sahih Bukhari, hadith numărul 72             Sahih Bukhari, hadith numărul 73             Sahih Bukhari, hadith numărul 74             Sahih Bukhari, hadith numărul 75             Sahih Bukhari, hadith numărul 76             Sahih Bukhari, hadith numărul 77             Sahih Bukhari, hadith numărul 78             Sahih Bukhari, hadith numărul 79             Sahih Bukhari, hadith numărul 80             Sahih Bukhari, hadith numărul 81             Sahih Bukhari, hadith numărul 82             Sahih Bukhari, hadith numărul 83             Sahih Bukhari, hadith numărul 84             Sahih Bukhari, hadith numărul 85             Sahih Bukhari, hadith numărul 86             Sahih Bukhari, hadith numărul 87             Sahih Bukhari, hadith numărul 88             Sahih Bukhari, hadith numărul 89             Sahih Bukhari, hadith numărul 90 Sahih Bukhari, hadith numărul 91             Sahih Bukhari, hadith numărul 92             Sahih Bukhari, hadith numărul 93             Sahih Bukhari, hadith numărul 94             Sahih Bukhari, hadith numărul 95             Sahih Bukhari, hadith numărul 96             Sahih Bukhari, hadith numărul 97             Sahih Bukhari, hadith numărul 98             Sahih Bukhari, hadith numărul 99             Sahih Bukhari, hadith numărul 100             Sahih Bukhari, hadith numărul 101             Sahih Bukhari, hadith numărul 102             Sahih Bukhari, hadith numărul 103             Sahih Bukhari, hadith numărul 104             Sahih Bukhari, hadith numărul 105             Sahih Bukhari, hadith numărul 106             Sahih Bukhari, hadith numărul 107             Sahih Bukhari, hadith numărul 108             Sahih Bukhari, hadith numărul 109             Sahih Bukhari, hadith numărul 110             Sahih Bukhari, hadith numărul 111             Sahih Bukhari, hadith numărul 112             Sahih Bukhari, hadith numărul 113             Sahih Bukhari, hadith numărul 114             Sahih Bukhari, hadith numărul 115             Sahih Bukhari, hadith numărul 116             Sahih Bukhari, hadith numărul 117             Sahih Bukhari, hadith numărul 118             Sahih Bukhari, hadith numărul 119             Sahih Bukhari, hadith numărul 120             Sahih Bukhari, hadith numărul 121             Sahih Bukhari, hadith numărul 122             Sahih Bukhari, hadith numărul 123             Sahih Bukhari, hadith numărul 124             Sahih Bukhari, hadith numărul 125             Sahih Bukhari, hadith numărul 126             Sahih Bukhari, hadith numărul 127             Sahih Bukhari, hadith numărul 128             Sahih Bukhari, hadith numărul 129             Sahih Bukhari, hadith numărul 130             Sahih Bukhari, hadith numărul 131             Sahih Bukhari, hadith numărul 132             Sahih Bukhari, hadith numărul 133             Sahih Bukhari, hadith numărul 134 Cartea abluţiunii Sahih Bukhari, hadith numărul 137 Sahih Bukhari, hadith numărul 139 Sahih Bukhari, hadith numărul 140 Sahih Bukhari, hadith numărul 141 Sahih Bukhari, hadith numărul 142 Sahih Bukhari, hadith numărul 143 Sahih Bukhari, hadith numărul 144 Sahih Bukhari, hadith numărul 145 Sahih Bukhari, hadith numărul 146 Sahih Bukhari, hadith numărul 147 Sahih Bukhari, hadith numărul 148 Sahih Bukhari, hadith numărul 149 Sahih Bukhari, hadith numărul 150 Sahih Bukhari, hadith numărul 151 Sahih Bukhari, hadith numărul 152 Sahih Bukhari, hadith numărul 153 Sahih Bukhari, hadith numărul 154 Sahih Bukhari, hadith numărul 155 Sahih Bukhari, hadith numărul 156 Sahih Bukhari, hadith numărul 157 Sahih Bukhari, hadith numărul 158 Sahih Bukhari, hadith numărul 159 Sahih Bukhari, hadith numărul 160 Sahih Bukhari, hadith numărul 161 Sahih Bukhari, hadith numărul 162 Sahih Bukhari, hadith numărul 163 Sahih Bukhari, hadith numărul 164 Sahih Bukhari, hadith numărul 165 Sahih Bukhari, hadith numărul 166 Sahih Bukhari, hadith numărul 167 Sahih Bukhari, hadith numărul 168 Sahih Bukhari, hadith numărul 169 Sahih Bukhari, hadith numărul 170 Sahih Bukhari, hadith numărul 171 Sahih Bukhari, hadith numărul 172 Sahih Bukhari, hadith numărul 173 Sahih Bukhari, hadith numărul 174 Sahih Bukhari, hadith numărul 175 Sahih Bukhari, hadith numărul 176 Sahih Bukhari, hadith numărul 177 Sahih Bukhari, hadith numărul 178 Sahih Bukhari, hadith numărul 179 Sahih Bukhari, hadith numărul 180 Sahih Bukhari, hadith numărul 181 Sahih Bukhari, hadith numărul 182 Sahih Bukhari, hadith numărul 184 Sahih Bukhari, hadith numărul 185 Sahih Bukhari, hadith numărul 186 Sahih Bukhari, hadith numărul 187 Sahih Bukhari, hadith numărul 188 Sahih Bukhari, hadith numărul 190 Sahih Bukhari, hadith numărul 191 Sahih Bukhari, hadith numărul 192 Sahih Bukhari, hadith numărul 193 Sahih Bukhari, hadith numărul 194 Sahih Bukhari, hadith numărul 195 Sahih Bukhari, hadith numărul 196 Sahih Bukhari, hadith numărul 197 Sahih Bukhari, hadith numărul 198 Sahih Bukhari, hadith numărul 199 Sahih Bukhari, hadith numărul 200 Sahih Bukhari, hadith numărul 201 Sahih Bukhari, hadith numărul 202 Sahih Bukhari, hadith numărul 203 Sahih Bukhari, hadith numărul 204 Sahih Bukhari, hadith numărul 205 Sahih Bukhari, hadith numărul 206 Sahih Bukhari, hadith numărul 207 Sahih Bukhari, hadith numărul 208 Sahih Bukhari, hadith numărul 209 Sahih Bukhari, hadith numărul 210 Sahih Bukhari, hadith numărul 211 Sahih Bukhari, hadith numărul 212 Sahih Bukhari, hadith numărul 213 Sahih Bukhari, hadith numărul 214 Sahih Bukhari, hadith numărul 215 Sahih Bukhari, hadith numărul 216 Sahih Bukhari, hadith numărul 217 Sahih Bukhari, hadith numărul 218 Sahih Bukhari, hadith numărul 219 Sahih Bukhari, hadith numărul 220 Sahih Bukhari, hadith numărul 221 Sahih Bukhari, hadith numărul 222 Sahih Bukhari, hadith numărul 223 Sahih Bukhari, hadith numărul 224 Sahih Bukhari, hadith numărul 225 Sahih Bukhari, hadith numărul 226 Sahih Bukhari, hadith numărul 227 Sahih Bukhari, hadith numărul 228 Sahih Bukhari, hadith numărul 229 Sahih Bukhari, hadith numărul 230 Sahih Bukhari, hadith numărul 231 Sahih Bukhari, hadith numărul 232 Sahih Bukhari, hadith numărul 233 Sahih Bukhari, hadith numărul 234 Sahih Bukhari, hadith numărul 235 Sahih Bukhari, hadith numărul 236 Sahih Bukhari, hadith numărul 237 Sahih Bukhari, hadith numărul 238 Sahih Bukhari, hadith numărul 239 Sahih Bukhari, hadith numărul 240 Sahih Bukhari, hadith numărul 241 Sahih Bukhari, hadith numărul 242 Sahih Bukhari, hadith numărul 243 Sahih Bukhari, hadith numărul 244 Sahih Bukhari, hadith numărul 245 Sahih Bukhari, hadith numărul 246 Sahih Bukhari, hadith numărul 247 Cartea îmbăierii totale (ghusl)             Sahih Bukhari, hadith numărul 248             Sahih Bukhari, hadith numărul 249             Sahih Bukhari, hadith numărul 250             Sahih Bukhari, hadith numărul 251             Sahih Bukhari, hadith numărul 252             Sahih Bukhari, hadith numărul 253             Sahih Bukhari, hadith numărul 254             Sahih Bukhari, hadith numărul 255             Sahih Bukhari, hadith numărul 256             Sahih Bukhari, hadith numărul 257             Sahih Bukhari, hadith numărul 258             Sahih Bukhari, hadith numărul 259             Sahih Bukhari, hadith numărul 260             Sahih Bukhari, hadith numărul 261             Sahih Bukhari, hadith numărul 262             Sahih Bukhari, hadith numărul 263             Sahih Bukhari, hadith numărul 264             Sahih Bukhari, hadith numărul 265             Sahih Bukhari, hadith numărul 266             Sahih Bukhari, hadith numărul 267             Sahih Bukhari, hadith numărul 268             Sahih Bukhari, hadith numărul 269             Sahih Bukhari, hadith numărul 270             Sahih Bukhari, hadith numărul 271             Sahih Bukhari, hadith numărul 272, 273             Sahih Bukhari, hadith numărul 274             Sahih Bukhari, hadith numărul 275             Sahih Bukhari, hadith numărul 276             Sahih Bukhari, hadith numărul 277             Sahih Bukhari, hadith numărul 278             Sahih Bukhari, hadith numărul 279             Sahih Bukhari, hadith numărul 280             Sahih Bukhari, hadith numărul 281             Sahih Bukhari, hadith numărul 282             Sahih Bukhari, hadith numărul 283             Sahih Bukhari, hadith numărul 284             Sahih Bukhari, hadith numărul 285             Sahih Bukhari, hadith numărul 286             Sahih Bukhari, hadith numărul 287             Sahih Bukhari, hadith numărul 288             Sahih Bukhari, hadith numărul 289             Sahih Bukhari, hadith numărul 290             Sahih Bukhari, hadith numărul 291             Sahih Bukhari, hadith numărul 292             Sahih Bukhari, hadith numărul 293    Sahih Al-Bukhari în limba română Cartea revelaţiei كتاب بدء الوحي Sahih Bukhari, hadith numărul 1          Omar ibn Al-Khattab (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: „L-am auzit pe Trimisul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) spunând: «Faptele sunt judecate după intenție și fiecare persoană va avea ca răsplată ceea ce a intenţionat. Astfel, cel care a emigrat pentru un beneficiu lumesc sau pentru a se căsători cu o femeie, emigrarea lui va fi pentru aceea ce a dorit.»” Sahih Bukhari, hadith numărul 2          Aishah, mama credincioşilor (Allah să fie mulţumit de ea!), a relatat: Al-Harith bint Hisham l-a întrebat pe Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): „O, Mesager al lui Allah! Cum ţi-a fost revelată Inspiraţia Divină?” Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: „Câteodată, ea îmi este (revelată) sub forma sunetului unui clopot; această formă a Inspiraţiei este cea mai grea dintre toate, apoi această stare dispare după ce am înţeles ceea ce mi-a fost transmis. Alteori, Îngerul vine sub forma unui om şi vorbeşte cu mine, iar eu reţin tot ceea ce el îmi spune.” Aishah (Allah să fie mulţumit de ea!) a adăugat: „Cu adevărat, l-am văzut pe Profet în timp ce primea Inspiraţia Divină într-o zi foarte friguroasă şi am observat o picătură de transpiraţie coborând de pe fruntea sa (când revelaţia s-a încheiat).” Sahih Bukhari, hadith numărul 3          Aishah, mama credincioşilor (Allah să fie mulţumit de ea!), a relatat: Începutul Inspiraţiei Divine a venit la Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) sub forma unor vise frumoase care au devenit realitate ca şi lumina zilei, apoi iubirea pentru  singurătate a fost coborâtă asupra sa. El obişnuia să se izoleze în peştera Hira, unde făcea acte de adorare (pentru Allah Unicul) în mod continuu timp de mai multe zile, până când intervenea dorinţa de a îşi vedea familia. Obişnuia să ia cu el în călătorie mâncare pentru perioada de şedere, apoi se întorcea la (soţia sa) Khadija să ia mâncare din nou până când, dintr-o dată, Adevărul a coborât la el pe când se afla în peştera Hira. Îngerul a venit la el şi i-a cerut să citească. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: „Nu ştiu să citesc.” Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a adăugat: „Îngerul m-a prins (cu forţa) şi m-a apăsat atât de tare încât nu am mai putut suporta. Apoi, el m-a eliberat şi m-a rugat din nou să citesc, însă, din nou, i-am răspuns: «Nu ştiu să citesc.». Apoi, m-a apucat din nou şi m-a apăsat pentru a doua oară până când nu am mai putut suporta deloc. El m-a eliberat şi mi-a cerut din nou să citesc, dar eu i-am răspuns din nou: «Nu ştiu să citesc (sau ce trebuie să citesc?)» La aceasta, m-a prins din nou pentru a treia oară şi m-a strâns, apoi m-a eliberat şi a spus: «Citeşte! În numele Domnului tău care a creat, ~ Care l-a creat pe om din sânge închegat! ~ Citeşte! Domnul tău este cel mai Nobil.» [Coran, 96:1-3].” Apoi, Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a întors cu cu revelaţia şi cu inima bătându-i cu putere. Apoi, a mers la Khadija bint Khuwailid (Allah să fie mulţumit de ea!) şi a spus: „Acoperă-mă! Acoperă-mă!”  Ea l-a acoperit până când teama lui a trecut, apoi el i-a povestit tot ceea ce i s-a întâmplat şi i-a spus: „Mi-e teamă că ceva mi se poate întâmpla.” Khadija (Allah să fie mulţumit de ea!) i-a răspuns: „Niciodată! Pe Allah, Allah nu te va lăsa niciodată! Tu păstrezi relaţii bune cu rudele şi cunoştinţele tale, îi ajuţi pe cei săraci şi nevoiaşi, îi ospătezi pe oaspeţii tăi cu generozitate şi îi ajuţi pe cei năpăstuiţi.” Apoi, Khadija l-a însoţit la vărul său, Waraqa bin Naufal ibn Asad ibn 'Abdul 'Uzza, care, în timpul perioadei preislamice, a devenit creştin şi cunoştea scrierea cu litere ebraice. El traducea din Evanghelia cu litere ebraice atât cât Allah i-a permis să scrie. El era un bărbat în vârstă, care îşi pierduse vederea. Khadija (Allah să fie mulţumit de ea!) i-a spus lui Waraqa: „Ascultă povestea nepotului tău, o, verişorul meu” Waraqa a întrebat: „O, nepotul meu, ce ai văzut?” Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a descris tot ceea ce a văzut. Waraqa i-a spus: „Acesta seamănă cu păstrătorul secretelor (Îngerul Gavriil), pe care Allah l-a trimis la Moise. Îmi doresc să fi fost tânăr şi să pot trăi timpurile când oamenii tăi îţi vor întoarce spatele.” Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a întrebat: „Îmi vor întoarce ei spatele?” Waraqa a răspuns afirmativ şi a spus: „Oricine (altă persoană) care a venit cu ceva similar cu ceea ce ai adus tu a fost tratat cu ostilitate; şi dacă aş trăi până în ziua în care ei îţi vor întoarce spatele, te-aş sprijini cu putere.” Însă, după câteva zile, Waraqa a murit şi, de asemenea,  Revelaţia Divină a fost oprită pentru un timp.             Sahih Bukhari, hadith numărul 4          Jarir ibn Abd Allah Al-Ansari (Allah să fie mulţumit de el!), atunci când a vorbit despre această perioadă de pauză în revelaţie, a relatat cuvintele Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): În timp ce mă plimbam, am auzit dintr-odată o voce venind din Cer. M-am uitat în sus şi am văzut acelaşi Înger care mă vizitase în peştera de la Hira stând pe un scaun aflat între Cer şi Pământ. M-am speriat de m-am întors acasă şi am spus: „Înveleşte-mă (în pături)!” Apoi, Allah a revelat următoarele versete sfinte din Coran: „O, tu (Mohammed) cel acoperit! ~ Ridică-te şi îndeamnă! ~ Pe Domnul tău preamăreşte-L, ~ Veşmintele tale curăţeşte-le ~ Şi de nelegiuire stai departe!” [Coran, 74:1-5] După aceasta, revelaţia a revenit cu putere, frecvent şi regulat. Sahih Bukhari, hadith numărul 5          Said ibn Jubair (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Ibn ʻAbbas (Allah să fie mulţumit de el!) explică Cuvintele lui Allah: „Nu mişca limba ta pentru ca să-l grăbeşti!” [Coran, 75:16], spunând: „Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obişnuia să suporte Revelaţia cu greutate şi obişnuia să îşi mişte buzele (repede) cu atunci când primea Revelaţia.” Ibn ʻAbbas (Allah să fie mulţumit de el!) şi-a mişcat buzele spunând: „Mişc buzele în faţa voastră aşa cum obişnuia Mesagerul lui Allah să le mişte.” Said a spus, mişcând buzele: „Îmi mişc buzele aşa cum l-am văzut pe Ibn ʻAbbas mişcându-şi buzele.” Ibn ʻAbbas (Allah să fie mulţumit de el!) a adăugat: „Prin urmare, Allah a revelat: «Nu mişca limba ta pentru ca să-l grăbeşti! ~ Noi suntem datori cu strângerea lui şi cu recitarea lui” [Coran, 75:16-17] care înseamnă că Allah îl va face (pe Profet) să îşi amintească partea din Coran care i-a fost revelată atunci cu inima şi cu recitarea sa. Cuvintele lui Allah: „Iar când Noi îl vom recita, urmează recitarea sa!” [Coran, 75:18] înseamnă „ascult-o şi rămâi tăcut.” „Apoi, Noi suntem datori cu tâlcuirea lui.”[Coran, 75:19], care înseamnă „Apoi depinde (de Allah) să te facă să reciţi (şi sensul va fi clar de la sine prin intermediul limbii).” După aceea, Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obişnuia să îl asculte pe Gavriil ori de câte ori venea şi după plecarea lui, obişnuia să recite după cum a recitat şi Gavriil. Sahih Bukhari, hadith numărul 6          Ibn ʻAbbas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) era cel mai generos dintre toţi oamenii şi obişnuia să atingă culmea generozităţii în luna Ramadan, când Gavriil în întâlnea. Gavriil obişnuia să îl întâlnească în fiecare noapte a lunii Ramadan pentru a îl învăţa Coranul. Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) era cea mai generoasă persoană, chiar mai generoasă decât vântul puternic necontrolat (în disponibilitatea şi graba de a face fapte caritabile). Sahih Bukhari, hadith numărul 7          Abd Allah ibn ʻAbbas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Abu Sufyan ibn Harb m-a informat că Heraclius a trimis un mesager la el în timp ce însoţea o caravană a tribului Quraish. Erau comercianţi care făceau afaceri în Sham (Siria, Palestina, Liban şi Iordania), în timpul în care Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) avea un armistiţiu cu Abu Sufyan şi cu necredincioşii din neamul Quraish. Prin urmare, Abu Sufyan şi companionii lui au mers la Heraclius la Ilya (Ierusalim). Heraclius i-a chemat în palat şi toţi demnitarii romani erau în jurul lui. L-a chemat pe translatorul său, care, traducând întrebarea lui Heraclius, a spus: „Care dintre voi este ruda cea mai apropiată a celui care pretinde că este Profet?” Abu Sufyan a răspuns: „Eu îi sunt cea mai apropiată rudă (dintre cei din grup).” Heraclius a spus: „ Aduceţi-l (pe Abu Sufyan) mai aproape de mine şi puneţi-i pe ceilalţi companioni să stea în spatele lui.” Abu Sufyan a adăugat că „Heraclius i-a spus translatorului său să le spună companionilor mei că dorea să îmi adreseze câteva întrebări despre acel om (Profet) şi dacă spuneam o minciună, ei (companionii) trebuiau să mă contrazică.” Abu Sufyan a adăugat: „Pe Allah! Dacă nu m-aş fi temut că aş fi fost numit mincinos de companionii mei, nu aş fi spus adevărul despre Profet. Prima întrebare pe care mi-a adresat-o a fost: «Ce statut are familia lui printre voi?» Am răspuns: «El face parte dintr-o familie bună (nobilă) din neamul nostru.» Mai departe, Heraclius a întrebat: «A mai fost vreunul dintre voi care să susţină acelaşi lucru (că este Profet) înaintea lui?» Am răspuns: «Nu.» El a întrebat: «A fost vreunul dintre înaintaşii lui rege?» Am răspuns: «Nu.» Heraclius a întrebat: «Cei nobili sau cei săraci îl urmează?» Am răspuns: «Cei săraci îl urmează.» El a întrebat: «Numărul celor care îl urmează creşte sau descreşte (zi de zi)?» Am răspuns: «Numărul lor creşte.» Apoi, el a întrebat: «Este vreunul dintre cei care îmbrăţişează religia lui să fie nemulţumit şi să renunţe apoi la religie?» Am răspuns: «Nu.» Heraclius a întrebat: «L-aţi acuzat vreodată că spune minciuni înainte de a susţine ceea ce susţine (că este Profet)?» Am răspuns: «Nu.» Heraclius a întrebat: «Îşi încalcă promisiunile?» Am răspuns: «Nu. Noi suntem în armistiţiu cu el, dar nu ştim ce va face în acest armistiţiu.» Nu am găsit niciun moment pentru a vorbi împotriva lui în afară de acest moment. Heraclius a întrebat: «Aţi avut vreodată vreun război cu el?» Am răspuns: «Da.» Apoi a întrebat: «Care au fost rezultatele acestor bătălii?» Am răspuns: «Uneori câştiga el, uneori câştigam noi.» Heraclius a întrebat: «Ce v-a poruncit să faceţi?» Am răspuns: «El ne-a cerut să îl adorăm pe Allah şi numai pe Allah, Unicul, să nu adorăm altceva împreună cu el şi să renunţăm la tot ceea ce au spus strămoşii noştri. Ne-a poruncit să ne rugăm, să spunem adevărul, să fim puri şi să fim în relaţii bune cu cunoştinţele şi rudele noastre.» Heraclius i-a cerut translatorului să îmi transmită următoarele: «Te-am întrebat despre familia lui şi ai spus că el este dintr-o familie nobilă. De fapt, toţi Mesagerii au venit din familii nobile printre oamenii lor. Te-am întrebat dacă vreunul dintre voi a mai susţinut un asemenea lucru, iar răspunsul tău a fost negativ. Dacă răspunsul tău ar fi fost pozitiv, aş fi crezut că acest om urma cuvântul celui de dinainte. Apoi, te-am întrebat dacă vreunul dintre strămoşii lui a fost rege. Răspunsul tău a fost negativ, şi dacă ar fi fost pozitiv, aş fi crezut că acest om vrea să îşi ia înapoi împărăţia ancestrală. Mai departe te-am întrebat dacă a fost acuzat că spune minciuni înainte de a  spune ceea ce spune, iar răspunsul tău a fost negativ. Prin urmare, mă întreb cum o persoană care nu spune o minciună despre nimeni ar putea minţi despre Allah. Apoi, te-am întrebat dacă îl urmează oamenii bogaţi sau săraci. Ai răspuns că cei săraci îl urmează. De fapt, toţi Mesagerii au fost urmaţi în special de această clasă de oameni. Apoi te-am întrebat dacă numărul adepţilor este în creştere sau în descreştere. Ai răspuns că este în creştere, şi, de fapt acesta este drumul adevăratei credinţe, până când este completă în toate privinţele. Mai departe, te-am întrebat dacă a fost cineva, care, după ce a îmbrăţişat această religie, a fost nemulţumit şi a renunţat la religia lui. Răspunsul tău a fost negativ, şi, de fapt, acesta este (un semn al) credinţei adevărate, atunci când încântarea acesteia intră în inimi şi se amestecă cu ele complet. Te-am întrebat dacă a trădat vreodată. Ai răspuns negativ, iar el, ca şi ceilalţi Mesageri, nu a trădat niciodată. Apoi, te-am întrebat ce v-a poruncit. Ai răspuns că v-a ordonat să îl adoraţi pe Allah şi numai pe Allah, Unicul, fără a adora altceva împreună cu El şi v-a interzis să adoraţi idolii, şi v-a poruncit să vă rugaţi, să spuneţi adevărul şi să fiţi puri. Dacă ceea ce ai spus este adevărat, el va ocupa foarte curând acest loc sub picioarele mele şi am ştiut (din Scripturi), că el va veni, dar nu am ştiut că va fi dintre voi, şi dacă l-aş putea găsi, cu siguranţă aş merge imediat să îl întâlnesc şi dacă aş fi cu el, cu siguranţă i-aş spăla picioarele.» Apoi Heraclius a cerut scrisoarea adresată de Mesagerul lui Allah, care a fost adusă de Dihya guvernatorului de Busra, care i-a dat-o mai departe lui Heraclius să o citească. Conţinutul scrisorii a fost următorul: «În numele lui Allah, Cel Milostiv, Îndurător, (această scrisoare) este de la Mohammed, sclavul lui Allah şi Mesagerul Lui, către Heraclius, conducătorul Bizantinului. Pacea fie asupra lui, cel care urmează calea dreaptă. Mai departe, vă invit la Islam şi dacă devii musulman, vei fi în siguranţă şi Allah îţi va da o dublă răsplată, iar dacă refuzi invitaţia la Islam, vei face un păcat ducând în rătăcire arisiyinii (fermierii). (Şi ţi-am recitat Cuvântul lui Allah): «O, voi oameni ai Scripturii, veniţi la un cuvânt comun între noi şi voi: să nu-L adorăm decât pe Allah, să nu-L asociem cu nimic, să nu ne luăm unii pe alţii drept dumnezei, în afară de Allah. Apoi dacă ei vor întoarce spatele, spuneţi-[le]: Mărturisiţi [cel puţin] că noi suntem supuşi!» [Coran, 3:64]” Abu Sufyan a adăugat apoi: „Atunci când Heraclius a terminat discursul şi a citit scrisoarea, a fost o mare gălăgie şi plânsete în palatul regal. Prin urmare, am ieşit afară. Le-am spus companionilor mei că întrebarea lui Ibn Abu Kabsha (despre Profetul Mohammed) a fost atât de măreaţă încât chiar şi regelui tribului Banu Al-Asfar (al Imperiului Bizantin) îi este frică de el. Apoi am fost sigur că el (Profetul) va fi cuceritorul în viitorul apropiat şi am crezut aceasta până când am îmbrăţişat Islamul (Allah m-a călăuzit la Islam).” Sub-naratorul a adăugat: „Ibn An-Natur a fost conducătorul Ilyei’ (Ierusalim) şi Heraclius era căpetenia creştinilor din Sham. Ibn An-Natur a relatat că odată, pe când Heraclius vizita Ilya’ (Ierusalimul), s-a trezit dimineaţa cu o dispoziţie proastă. Unii dintre preoţi l-au întrebat de ce era în acea stare. Heraclius mersese la un prezicător şi un astrolog. El a răspuns: „Noaptea, când m-am uitat la stele, l-am văzut pe conducătorul celor care practică circumcizia, apărând (biruitor). Cine sunt cei care practică circumcizia?” Oamenii au răspuns: „În afară de evrei, nimeni nu mai practică circumcizia, nu trebuie să te temi de ei (de evrei). Doar emite legi care să ucidă fiecare evreu din ţară.” În timp ce ei discutau aceasta, un mesager trimis de regele din Ghassan să aducă veştile Mesagerului lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) lui Heraclius, a fost adus la ei. Auzind veştile, el (Heraclius) le-a poruncit oamenilor să meargă să vadă dacă mesagerul din Ghassan era circumcis. Oamenii, după ce au văzut, i-au spus lui Heraclius că el era circumcis. Atunci Heraclius l-a întrebat despre arabi. Mesagerul a răspuns: „Arabii, de asemenea, practică circumcizia.” (După ce a auzit aceasta) Heraclius a remarcat că îi apăruse suveranitatea arabilor. Atunci, Heraclius i-a trimis o scrisoare prietenului său din Roma, care avea cunoştinţe ca şi Heraclius. Apoi, Heraclius a plecat în Homs (un oraş sirian) şi a stat acolo până când a primit răspunsul la scrisoare, de la prietenul său, care era de acord cu el, cu privire la apariţia Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi a faptului că acesta era un Profet. Atunci, Heraclius le-a invitat pe toate căpeteniile Imperiului Bizantin să se adune la palatul său din Homs. Atunci când au venit, el a poruncit ca toate uşile ale palatului său să fie închise. Apoi, a ieşit şi a spus: „O, bizantini! Dacă succesul este ceea ce doriţi şi dacă doriţi calea cea dreaptă şi doriţi ca imperiul să rămână, atunci faceţi angajamentul de credinţă faţă de acest Profet (îmbrăţişaţi Islamul)!” (Auzind ceea ce vrea Heraclius) oamenii au fugit spre porţile palatului, dar au găsit uşile închise. Heraclius a realizat ura lor faţă de Islam şi atunci când a pierdut orice speranţă că ei vor îmbrăţişa Islamul, el a poruncit ca ei să fi aduşi înapoi în sală. (Atunci când s-au întors) el le-a spus: „Ceea ce am afirmat mai devreme a fost doar pentru a testa puterea convingerii voastre şi am văzut-o.” Apoi, oamenii s-au prosternat în faţa lui şi au fost mulţumiţi cu ei, iar acesta a fost sfârşitul poveştii lui Heraclius (povestea credinţei lui). Cartea credinţei Sahih Bukhari, hadith numărul 8          Ibn Omar (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat că Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:           „Islamul este bazat pe (următoarele) cinci (principii):           1. A mărturisi că nimeni nu are dreptul de a fi adorat în afară de Allah şi că Mohammed este Trimisul lui Allah.          2. A efectua cele cinci Rugăciuni zilnice (obligatorii).           3.  A plăti Zakah (milostenia obligatorie).           4. A face Hajj (Pelerinajul la Mecca).          5. A ţine post în timpul lunii Ramadan.” Sahih Bukhari, hadith numărul 9          Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ a spus: „Religia (credinţa) este bazată pe mai mult de 60 de ramuri (părţi). Şi Haya (acest termen – «haya» -  acoperă un număr mare de concepte care trebuie luate împreună, printre care sunt respectul de sine, modestia, pudoarea, cinstea etc.) este o parte a religiei.” Sahih Bukhari, hadith numărul 10          Abd Allah ibn ’Amr (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ a spus: „Un musulman este acela care evită să îi rănească pe ceilalţi musulmani prin limba sau mâna sale. Şi un muhajir (emigrant) este acela care renunţă (abandonează) tot ceea ce Allah a interzis.” Sahih Bukhari, hadith numărul 11          Abu Musa (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Câţiva oameni l-au întrebat pe Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): „Al cui Islam este cel mai bun?” (însemnând: cine este un musulman foarte bun?) El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: „Cel care evită să îi rănească pe ceilalţi musulmani cu limba sau mâna sa.” Sahih Bukhari, hadith numărul 12          Abd Allah ibn ’Amr (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Un bărbat l-a întrebat pe Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): „Ce fel de fapte (sau ce calităţi) ale Islamului sunt bune?” Profetul ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ i-a răspuns: „Să hrăneşti (sărmanii) şi să îi saluţi pe cei pe care îi cunoşti şi pe cei pe care nu îi cunoşti.” Sahih Bukhari, hadith numărul 13          Anas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ a spus: „Niciunul dintre voi nu va avea credinţă până când nu va dori pentru fratele său (musulman) ceea ce îşi doreşte pentru sine.” Sahih Bukhari, hadith numărul 14          Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Mesagerul lui Allah ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ a spus: „Pe Cel în Mâinile Căruia este viaţa mea, niciunul dintre voi nu va avea credinţă până când nu mă va iubi pe mine mai mult decât pe tatăl său şi pe copiii săi.” Sahih Bukhari, hadith numărul 15          Anas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ a spus: „Niciunul dintre voi nu va avea credinţă până când nu mă va iubi pe mine mai mult decât pe tată său, pe copiii săi şi întreaga omenire.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 16          Anas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ a spus: „Oricine are următoarele trei calităţi va avea dulceaţa (dezmierdarea) credinţei:           1. Cel căruia Allah şi Mesagerul Lui îi sunt mai dragi decât orice altceva.          2. Cel care iubeşte o persoană şi o iubeşte numai de dragul lui Allah.           3. Cel care urăşte să revină la ateism (necredinţă) la fel cum urăşte să fie aruncat în foc.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 17          Anas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ a spus: „Iubirea faţă de Ansari este un semn al credinţei şi ura faţă de Anasri este un semn al ipocriziei.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 18          ’Ubada ibn As-Samit (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Pentru cei care au luat parte la bătălia de la Badr şi au fost naqib (o persoană care conduce un grup de şase persoane), în noaptea promisiunii Al-’Aqaba, Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus, în timp ce un grup de companioni se afla în jurul lui. „Juraţi-mi supunere în: 1. A nu Îi alătura nimic în adorare lui Allah. 2. A nu fura. 3. A nu avea nicio relaţie intimă nelegitimă. 4. A nu vă omorî copiii. 5. A nu acuza o persoană inocentă (a răspândi o astfel de acuzaţie printre oameni). 6. A vă supune (atunci când vi se porunceşte să faceţi) o faptă bună.” Profetul ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ a adăugat: „Oricine dintre voi îşi îndeplineşte angajamentul va fi răsplătit de Allah. Şi oricine dintre voi se complace într-una dintre ele (cu excepţia atribuirii de parteneri lui Allah) şi îşi primeşte pedeapsa în această lume, acea pedeapsă va fi o ispăşire pentru acel păcat. Iar dacă cineva se complace într-unul dintre ele, iar Allah ascunde păcatul său, depinde de El dacă îl iartă sau îl pedepseşte (în Viaţa de Apoi).” ’Ubada ibn As-Samit (Allah să fie mulţumit de el!) a adăugat: „Prin urmare, am jurat supunere pentru acestea.” (arătând spre Mesagerul lui Allah – Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!).             Sahih Bukhari, hadith numărul 19          Abu Said Al-Khudri (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Mesagerul lui Allah ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ a spus: „Va veni un timp în care cea mai mare avere a unui musulman va fi o oaie pe care o va duce în vârful unui munte şi în zonele bogate (văile), astfel încât să fugă cu religia lui de necazuri.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 20          Aishah (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat: Ori de câte ori Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le poruncea musulmanilor să facă ceva, el obişnuia să le poruncească să facă fapte care erau uşor de făcut pentru ei (conform puterii lor). Ei au spus: „O, Mesager al lui Allah! Noi nu suntem ca tine. Allah ţi-a iertat păcatele anterioare şi viitoare.” Prin urmare, Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a mâniat şi acest lucru a fost vizibil pe faţa sa. El a spus: „Eu mă tem cel mai tare de Allah şi Îl ştiu pe Allah mai bine decât voi toţi.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 21          Anas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ a spus: „Oricine are următoarele trei calităţi va gusta dulceaţa credinţei:           1. Cel căruia Allah şi Mesagerul Său îi sunt mai dragi decât orice altceva.          2. Cel care iubeşte o persoană şi o iubeşte numai de dragul lui Allah.          3. Cel care urăşte să revină la necredinţă (ateism) după ce Allah l-a scos (salvat) din ea, la fel cum urăşte ca el să fie aruncat în foc.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 22          Abu Said Al-Khudri (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ a spus: „Atunci când oamenii Paradisului vor intra în Paradis, iar oamenii Iadului vor merge în Iad, Allah va porunci ca cei care au avut credinţa egală cu un bob de muştar să fie scoşi din Iad. Aşadar, ei vor fi scoşi, dar (până atunci), ei vor fi întunecaţi (carbonizaţi). Apoi, ei vor fi puşi în râul Haya’(ploaia) sau Hayat (viaţa) (naratorul nu este sigur care dintre termeni este cel corect) şi ei vor învia precum un bob aflat pe malul unui canal prin care trece apa de la inundaţii. Nu vezi că iese afară galben şi răsucit?”             Sahih Bukhari, hadith numărul 23          Abu Said Al-Khudri (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Mesagerul lui Allah ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ a spus: „În timp ce dormeam, am văzut (în vis) câţiva oameni purtând cămăşi, dintre care unele le ajungeau până la bust, în timp altele erau chiar mai scurte de atât.” Omar ibn Al-Khattab (Allah să fie mulţumit de el!) a fost văzut purtând o cămaşă pe care o târa. Oamenii au întrebat: „Cum ai interpreta aceasta (care este interpretarea visului), o, Mesager al lui Allah?” El (Profetul – Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: „Aceasta este religia.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 24          Abd Allah (ibn Omar – Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Odată, Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a trecut pe lângă unul dintre Ansari (un bărbat) care îl mustra pe fratele său în privinţa Haya’-ei. La aceasta, Mesagerul lui Allah ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ a spus: „Lasă-l, pentru că Haya’ este o parte din credinţă!”             Sahih Bukhari, hadith numărul 25          Ibn Omar (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Mi s-a poruncit (de către Allah) să lupt împotriva oamenilor până când ei mărturisesc că nimeni nu are dreptul să fie adorat în afară de Allah şi că Mohammed este Mesagerul Său, şi până când vor face rugăciunile în mod corect, şi până când nu vor da milostenia obligatorie; aşadar, dacă ei fac aceste lucruri, atunci ei şi-au salvat vieţile şi averile de mine cu excepţia legilor islamice şi apoi luarea în considerare a acestora (socoteala) va fi făcută de către Allah.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 26          Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Mesagerul lui Allah ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ a fost întrebat: „Care este cea mai bună faptă?” El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: „Să crezi în Allah şi în Mesagerul Său (Mohammed).” Apoi, cel care a întrebat a adăugat: „Ce urmează (ca bunătate)?” El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: „Să participi la Jihad (lupta religioasă) pe Calea lui Allah.” Bărbatul a întrebat din nou: „Ce urmează (ca bunătate)?” El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: „Să faci Hajj (Pelerinajul la Mecca) Mabrur, (care este acceptat de Allah şi este făcut cu intenţia de a căuta numai mulţumirea lui Allah şi nu pentru a te mândri, fără a comite vreun păcat şi a te comporte conform Tradiţiei Profetului).”             Sahih Bukhair, hadith numărul 27          Sa’d (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Mesagerul lui Allah ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ a împărţit (Zakah) printre (un grup de) oameni în timp ce eu stăteam acolo, dar Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a lăsat un om despre care eu credeam că este cel mai bun dintre toţi. Am întrebat: „O, Mesager al lui Allah! De ce l-ai lăsat pe acesta? Pe Allah, îl văd ca fiind un adevărat credincios.” Profetul ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ a spus: „Sau pur şi simplu un musulman.” Am rămas tăcut pentru un timp, dar nu mă puteam abţine să nu repet întrebarea datorită a ceea ce ştiam despre el. Apoi, l-am întrebat pe Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): „De ce l-ai lăsat pe cutare? Pe Allah! El este un adevărat credincios.” Profetul ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ a spus din nou: „Sau pur şi simplu un musulman.” Şi nu m-am putut abţine să nu repet întrebarea din cauza a ceea ce ştiam despre el. Apoi Profetul ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ a spus din nou:  „O, Sa’d! Îi ofer unei persoane, în timp ce o alta îmi este dragă, pentru că mă tem că poate fi aruncat cu faţa în Foc de către Allah.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 28          Abd Allah ibn ’Amr (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: O persoană l-a întrebat pe Mesagerul lui Allah ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎:  „Ce (fel de) fapte  (sau ce calităţi) sunt bune în Islam?” El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: „Să îi hrăneşti (pe cei săraci) şi să îi saluţi pe cei pe care îi cunoşti şi pe cei pe care nu îi cunoşti.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 29          Ibn ʻAbbas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ a spus: „Mi-a fost arătat Focul Iadului şi majoritatea locuitorilor acestuia erau femei care au fost nerecunoscătoare.” A fost întrebat: „Ele nu au crezut în Allah? (sau au fost nerecunoscătoare faţă de Allah?)” El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: „Ele sunt nerecunoscătoare faţă de soţii lor şi faţă de favorurile şi binele (faptele caritabile) făcute pentru ele. Dacă aţi fost întotdeauna buni (binevoitori) cu una dintre ele şi ea vede ceva la voi (care ei nu îi place), ea va spune: «Nu am primit niciun bine de la tine.»”             Sahih Bukhari, hadith numărul 30          Ma’rur (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: „L-am întâlnit pe Abu Dhar la Ar-Rabadha, care purta o haină şi sclavul său, de asemenea, purta una la fel. L-am întrebat care este motivul acestui lucru. El a răspuns: «„Am ocărât o persoană, numind-o pe mama sa cu nume urâte.” Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) mi-a spus: „O, Abu Dhar! Dacă l-ai ocărât numind-o pe mama sa cu nume urâte, atunci tu ai încă anumite caracteristici ale ignoranţilor. Sclavii tăi sunt fraţii tăi şi Allah i-a pus sub comanda ta. Aşadar, oricare dintre voi are un frate sub comanda sa trebuie să îl hrănească cu ceea ce el mănâncă şi să îl îmbrace cu ceea ce el se îmbracă. Nu le cereţi (sclavilor) să facă lucruri care sunt peste capacitatea (puterea) lor, iar dacă faceţi aceasta, atunci ajutaţi-i.”»”             Sahih Bukhari, hadith numărul 31          Al-Ahnaf ibn Qais a relatat: „În timp ce mergeam să îl ajut pe acest om (Ali ibn Abu Talib), Abu Bakr m-a întâlnit şi m-a întrebat: «Unde mergi?» I-am răspuns: «Merg pentru a o ajuta pe acea persoană.» El mi-a spus: «Mergi înapoi pentru că l-am auzit pe Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) spunând: „Atunci când doi musulmani se luptă (se întâlnesc) unul pe altul prin loviturile săbiilor lor, atât criminalul cât şi cel ucis vor merge în Iad.” Am spus: „O, Mesager al lui Allah! Este corect pentru criminal, dar de ce şi cel ucis?” Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: „Cu siguranţă, el a avut intenţia de a îşi omorî tovarăşul.”»”             Sahih Bukhari, hadith numărul 32          Abd Allah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Atunci când următorul verset a fost revelat: „Cei care cred şi nu amestecă puritatea credinţei lor cu nedreptatea, aceia sunt în siguranţă şi ei sunt bine călăuziţi.” [Coran, 6:82], companionii Mesagerului lui Allah ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ au întrebat „Cine dintre noi nu a făcut nicio nedreptate (greşeală)?” Allah a revelat: „...Nu-I face lui Allah asociat, căci facerea de părtaşi este nedreptate (greşeală) mare!” [Coran, 31:13]             Sahih Bukhari, hadith numărul 33          Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ a spus: „Semnele unui ipocrit sunt trei:           1. Ori de câte ori vorbeşte, spune o minciună.           2. Ori de câte ori face o promisiune, întotdeauna o încalcă (promisiunea).           3. Dacă ai încredere în el, el îţi trădează încrederea. (Dacă îi acorzi încredere, el nu o va face în schimb.)”             Sahih Bukhari, hadith numărul 34          Abd Allah ibn ’Amr (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ a spus: „Oricine are următoarele patru (caracteristici), este cu desăvârşire un ipocrit şi oricine are una dintre aceste patru caracteristici este un ipocrit până când se dezice de ele:           1. Ori de câte ori i se acordă încrederea, o trădează.           2. Ori de câte ori vorbeşte, spune o minciună.           3. Ori de câte ori face un legământ, îl încalcă.           4. Ori de câte ori se ceartă, se comportă într-un mod foarte lipsit de înţelepciune, răutăcios şi insultător.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 35          Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Mesagerul lui Allah ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ a spus: „Oricine se roagă în noaptea de Al-Qadr cu credinţă sinceră şi cu speranţa că va obţine răsplată de la Allah (şi nu pentru a se mândri cu aceasta) va avea toate păcatele anterioare iertate.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 36          Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ a spus: „Persoana care participă (la bătăliile sfinte) de dragul lui Allah şi pe care nimic nu o obligă sa facă acest lucru în afară de credinţa în Allah şi în Mesagerul Său va fi recompensată de Allah fie printr-o răsplată, fie prin primirea unei prăzi de război (dacă supravieţuieşte), fie prin primirea sa în Paradis (dacă este ucisă în bătălie, devenind martir). Dacă nu consideram acest lucru ca fiind dificil pentru cei care mă urmează, nu aş fi rămas în spatele niciunui sariya pentru Jihad şi aş fi iubit să fiu martir de dragul lui Allah, apoi să fiu iar viu, şi apoi martir, şi apoi iar înviat, şi apoi din nou martirizat de dragul Lui.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 37          Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Mesagerul lui Allah ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ a spus: „Oricui face rugăciuni în timpul nopţilor din luna Ramadan cu credinţă sinceră şi cu speranţa ca va obţine răsplată de la Allah (şi nu pentru a se mândri cu aceasta) toate păcatele anterioare îi vor fi iertate.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 38          Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Oricui posteşte în timpul lunii Ramadan cu credinţă sinceră şi cu speranţa că va obţine răsplata lui Allah toate păcatele anterioare îi vor fi iertate.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 39          Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ a spus: „Religia este foarte uşoară şi oricine se suprasolicită în această religie nu va putea continua pe această cale. Deci, nu trebuie să fiţi extremişti, însă încercaţi sa fiţi cât mai aproape de perfecţiune pentru a primi veştile cele bune ale recompenselor pe care le veţi obţine şi pentru a câştiga putere prin actele de adorare făcute atât dimineaţa, cât şi noaptea.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 40          Al-Bara’ (ibn ’Azib – Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Atunci când Profetul ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ a venit la Medina, a stat mai întâi cu bunicii sau cu unchii materni dintre Ansari. El şi-a făcut rugăciunile cu faţa spre Baitul-Maqdis (Ierusalim) timp de 16 sau 17 luni, dar îşi dorea să se poată ruga cu faţa spre Ka’bah (la Mecca). Prima rugăciune pe care el a făcut-o cu faţa spre Ka’bah a fost rugăciunea de Asr, făcută în compania câtorva oameni. Apoi, unul dintre cei cu care a făcut rugăciunea a ieşit şi a trecut pe lângă alţi oameni dintr-o moschee care făceau plecăciuni în rugăciune (cu faţa spre Ierusalim). El le-a spus, adresându-li-se: „Pe Allah, mărturisesc că am făcut rugăciunea împreună cu Mesagerul lui Allah cu faţa spre Mecca (Ka’bah).” Auzind acestea, acei oameni şi-au schimbat imediat direcţia spre Ka’bah. Evreii şi oamenii Cărţii erau mulţumiţi văzându-l pe Profet ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ îndreptându-se cu faţa spre Ierusalim atunci când îşi făcea rugăciunea, însă, când el a schimbat direcţia spre Ka’bah pentru rugăciune, ei au dezaprobat acest lucru. Al-Bara’ a adăugat: „Înainte de a ne schimba direcţia către Ka’bah (Mecca) în rugăciune, unii musulmani au murit sau au fost ucişi şi noi nu ştiam ce să spunem despre ei (cu privire la rugăciunilor lor). Apoi Allah a revelat: « ... Şi nu va lăsa Allah să fie în deşert Rugăciunea voastră ... » (rugăciunile acelor musulmani erau valide) [Coran, 2:143]”             Sahih Bukhari, hadith numărul 41          Abu Sa’id Al-Khudri (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Mesagerul lui Allah ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ a spus: „Dacă o persoană îmbrăţişează Islamul cu sinceritate, Allah îi va ierta toate păcatele anterioare, şi după aceasta începe stabilirea faptelor, iar răsplata faptelor lui bune va fi de la 10 până la 700 de ori mărită pentru fiecare faptă bună şi fiecare faptă rea este socotită aşa cum este, cu excepţia cazului în care Allah o iartă.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 42            Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Mesagerul lui Allah ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ a spus: „Dacă unul dintre voi îşi îmbunătăţeşte credinţa sa islamică (o urmează cu stricteţe), atunci faptele sale bune vor fi răsplătite de la 10 la 700 de ori pentru fiecare faptă bună şi o faptă rea va fi înregistrată aşa cum este.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 43          Aishah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Odată, Profetul ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ a venit în timp ce o femeie stătea cu mine. El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a întrebat. „Cine este ea?” Am răspuns: „Ea este cutare.” şi i-am spus despre rugăciunile ei (excesive). El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus cu dezaprobare: „Fă fapte (bune) care sunt pe măsura capacităţii tale (fără a te suprasolicita), pentru că Allah nu oboseşte (să ofere recompense) şi (cu siguranţă) tu vei obosi şi cea mai bună faptă (act de adorare) în faţa lui Allah este aceea care este  făcută cu regularitate.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 44          Anas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ a spus: „Oricine spune: «Nimeni nu este demn de adorare în afară de Allah.» şi oricine are în inimă sa un bine (credinţă) egal cu greutatea unui bob de grâu va fi scos din Iad. Şi oricine spune: «Nimeni nu este demn de adorare în afară de Allah.» şi are în inima sa un bine (credinţă) egal cu greutatea unui bob de grâu, va fi scos din Iad. Şi oricine spune: «Nimeni nu este demn de adorare în afară de Allah.» şi are în inimă un bine (credinţă) egal cu greutatea unui atom va fi scos din Iad.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 45          Omar ibn Al-Khattab (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: „Un evreu a spus: «O, conducător al credincioșilor! Este un verset în Cartea voastră sfântă pe care îl recită toţi (musulmanii) şi care, dacă ne-ar fi fost făcut revelat nou, am fi făcut acea zi (ziua în care a fost revelat versetul) o zi de sărbătoare, dacă ne-a fost destinat să o facem!» Omar (Allah să fie mulţumit de el!)  a întrebat: «Despre ce verset este vorba?» Evreul a răspuns: «În ziua aceasta, am desăvârşit religia voastră şi am împlinit harul Meu asupra voastră şi am încuviinţat Islamul ca religie pentru voi!»  [Coran, 5:3] Omar (Allah să fie mulţumit de el!) a răspuns: «Fără îndoială, noi ştim când şi unde i-a fost revelat acest verset Profetului. Era într-o zi de vineri, iar Profetul se afla la Arafat (într-o zi de Hajj)»”          Sahih Bukhari, hadith numărul 46          Talha ibn ’Ubaidullah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Un om cu părul nepieptănat din tribul Najd a venit la Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi auzeam vocea lui ridicată, dar nu puteam înţelege ceea ce spune, până ce acesta s-a apropiat şi am aflat că întreba despre Islam. Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a spus: „Trebuie să faci rugăciunile în mod corect, de cinci ori într-o zi şi o noapte (24 de ore).” Omul a întrebat: „Mai sunt şi altele (rugăciuni)?” Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a răspuns: „Nu, doar dacă vrei să faci rugăciuni voluntare (o poţi face).” Apoi, Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a spus: „Trebuie să ţii post în luna Ramadan.” Omul a întrebat: „Mai este şi alt post?” Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a răspuns: „Nu, dar dacă vrei să ţii post voluntar (o poţi face).” Apoi, Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a spus: „ Trebuie să plăteşti Zakat-ul (caritatea obligatorie).” Omul a întrebat: „Mai am de plătit şi altceva în afară de Zakah?” Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a răspuns: „Nu, în afară de ceea ce vrei să dai de pomană de bunăvoie.” Şi apoi acel om s-a retras, spunând: „Pe Allah! Nu voi face nici mai mult, nici mai puţin decât acestea.” Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Dacă ceea ce a spus este adevărat, atunci va fi învingător (îi va fi acordat Paradisul).”             Sahih Bukhari, hadith numărul 47          Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „(Un credincios), care însoţeşte o coloană funerară a unui musulman cu credinţă sinceră şi cu speranţa că va obţine răsplata lui Allah şi care va rămâne până ce rugăciunea de înmormântare a fost oferită şi ceremonia de înmormântare este încheiată, se va întoarce cu răsplata a două Qirat. Fiecare Qirat este de mărimea (muntelui) Uhud. Cel care face doar rugăciunea de înmormântare şi se întoarce înainte de ceremonia de înmormântare va primi doar răsplata unui Qirat.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 48          Abd Allah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Aducerea de injurii  unui musulman este fusuq (o faptă rea) şi uciderea lui este kufr (necredinţă).”             Sahih Bukhari, hadith numărul 49          ’Ubada ibn As-Samit (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: „Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a ieşit afară pentru a îi  informa pe oameni despre (data) Nopţii Destinului (Al-Qadr), însă avusese loc o ceartă între doi musulmani. Profetul ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ a spus: «Am ieşit pentru a vă informa despre (data) nopţii Al-Qadr, însă cutare, şi cutare, şi cutare, şi cutare s-au luat la ceartă, iar cunoaşterea ei mi-a fost luată (am uitat-o) şi poate că este mai bine pentru voi. Acum, căutaţi-o în a 5-a, a 7-a şi a 9-a noapte (dintre ultimele 10 nopţi ale lunii Ramadan).»”             Sahih Bukhari, hadith numărul 50          Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Într-o zi, pe când Profetul ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ se afla în compania unor oameni, (Îngerul) Gavriil a venit şi l-a întrebat: „Ce este credinţa?” Mesagerul lui Allah ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ i-a răspuns: „Credinţa înseamnă să crezi în Allah, în îngerii Săi, (în) întâlnirea cu El, în Mesagerii Lui şi să crezi în Înviere.” Apoi el a întrebat: „Ce este Islamul?” Mesagerul lui Allah ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ i-a răspuns: „Să Îl adori pe Allah, Unicul, şi pe nimeni altcineva, să îţi faci rugăciunile în mod corect, să plăteşti dania obligatorie (Zakah) şi să ţii postul din timpul lunii Ramadan.” Apoi, îngerul a întrebat: „Ce este Ihsan (excelenţa în actele de adorare)?” Mesagerul lui Allah ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ i-a răspuns: „Să îl adori pe Allah ca şi cum L-ai vedea şi dacă nu poţi ajunge la acest nivel al devoţiunii, atunci trebuie să crezi că El te priveşte.” Apoi, el a întrebat: „Când va veni Ceasul?” Mesagerul lui Allah ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ i-a răspuns: „Cel care răspunde nu ştie mai mult decât cel care întreabă. Dar îţi voi spune semnele ei: 1. Atunci când o sclavă îi dă naştere stăpânului ei. 2. Atunci când păstorii cămilelor negre se întrec în construcţia celor mai înalte clădiri. Şi Ora este unul dintre cele cinci lucruri despre care nu ştie nimeni, în afară de Allah.” Apoi Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a recitat: „Cu adevărat, numai la Allah se află cunoaşterea Ceasului...” [Coran, 31:34] Apoi, acel om (Gavriil) a plecat şi Profetul ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ i-a rugat pe companionii lui să îl cheme înapoi, însă ei nu l-au putut vedea. Apoi Profetul ‎‎(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)‎ a spus: „Acela a fost Gavriil care a venit să îi înveţe pe oameni religia lor.” Abu ’Abd Allah  (Allah să fie mulţumit de el!) a spus: „El (Profetul) considera toate acestea ca fiind parte din religie.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 51          Abd Allah ibn ʻAbbas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Am fost informat de Abu Sufyan că Heraclius i-a spus: „Te-am întrebat dacă ei (cei care îl urmează pe Mohammed) au crescut ca număr sau nu. Tu mi-ai răspuns că au crescut ca număr. Şi, de fapt, acesta este drumul adevăratei credinţe, până când este completă în toate privinţele. Apoi, te-am întrebat dacă a fost cineva, care după ce a îmbrăţişat religia (Profetului, Islamul), a fost nemulţumit şi a renunţat la ea. Ai răspuns negativ, şi, de fapt, acesta este (un semn al) adevăratei credinţe. Atunci când dulceaţa ei pătrunde în inimă şi se amestecă cu ea complet, nimeni nu mai poate renunţa la ea.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 52          An-Nu’man ibn Bashir (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: L-am auzit pe Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) spunând: „Ambele lucruri, permise şi interzise, sunt evidente, dar între ele există lucruri îndoielnice (pline de suspiciune) şi cei mai mulţi oameni nu au cunoştinţe despre ele. Aşadar, cel care se salvează de aceste lucruri îndoielnice îşi salvează religia şi onoarea. Şi oricine se complace în aceste lucruri îndoielnice este precum un păstor care îşi paşte (animalele) lângă hima (păşune privată) altcuiva şi în orice moment trebuie să fie pregătit să plece din ea.  (O, oameni!) Feriţi-vă! Fiecare rege are o hima şi hima lui Allah pe Pământ este reprezentat de lucrurile îndoielnice (interzise). Feriţi-vă! Este o bucată de carne în corpurile voastre care, dacă este bună, întregul corp este bun şi dacă ea este stricată, întregul corp este stricat; şi aceasta este inima.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 53          Abu Jamra (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Obişnuiam să stau alături de Ibn ʻAbbas şi el mi-a cerut să locuiesc la el. M-a rugat să stau cu el pentru ca el să îmi dea o parte din proprietatea lui. Prin urmare, am stat cu el timp de două luni. Odată, mi-a spus că atunci când delegaţia tribului lui ’Abd Al-Qais a venit la Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), iar el a întrebat: „Cine sunt aceşti oameni (cine sunt ei)? (Sau) cine sunt delegaţii?” Ei au răspuns: „Suntem din tribul lui Rabi’a.” Apoi, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a spus: „Bine aţi venit, oameni (sau delegaţia lui ’Abd Al-Qais)! Niciunul dintre voi nu se va ruşina şi nici nu va regreta.” Ei au spus. „O, Mesager al lui Allah! Nu am putut veni la tine decât în luna sacră şi este un trib necredincios din neamul Mudar care a intervenit între noi şi tine. Prin urmare, te rugăm să ne porunceşti să facem anumite fapte bune (fapte religioase) pentru a îi informa pe oamenii noştri care au fost lăsaţi în urmă (acasă) şi în acest fel să putem intra în Paradis (prin facerea acestor fapte bune).” Apoi, ei au întrebat despre băutură (ce este permis şi ce este interzis). Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a poruncit să facă 4 lucruri şi le-a interzis 4 lucruri. Le-a cerut să creadă în Allah, Unicul, şi i-a întrebat: „Ştiţi ce înseamnă credinţa în Allah, Unicul?” Ei au răspuns: „Allah şi Mesagerul Lui ştiu mai bine.” La acestea, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a spus: „Înseamnă: 1. Să mărturisţi că nimeni nu este demn de adorare în afară de Allah şi că Mohammed este Mesagerul lui Allah. 2. Să faceţi rugăciunile în mod corect. 3. Să plătiţi Zakat-ul (dania obligatorie) 4. Să postiţi în luna Ramadan. 5. Şi să plătiţi Al-Khumus (a cincea parte din prada de război să fie dată pe Calea lui Allah).” Apoi, le-a interzis 4 lucruri, şi anume: hantam, dubba, ’naqir ann muzaffat sau muqaiyar (acestea erau numele vaselor în care erau preparate băuturile alcoolice). (Profetul ‎‎- Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa! - a menţionat recipientul pentru vin, dar s-a referit la vinul în sine). Apoi, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a spus: „Memoraţi (aceste instrucţiuni) şi transmiteţi-le mai departe celor care au rămas în urmă.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 54          Omar ibn Al-Khattab (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Răsplata faptelor depinde de intenţie şi fiecare persoană va primi răsplată conform a ceea ce a intenţionat. Aşadar, oricine a emigrat pentru Allah şi Mesagerul Său, atunci emigrarea lui a fost pentru Allah şi pentru Mesagerul Său. Şi oricine a emigrat pentru lucrurile lumeşti sau pentru a se căsători cu o femeie, emigrarea lui a fost pentru ceea ce a emigrat.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 55          Abu Mas’ud (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Dacă un om cheltuie pentru familia sa (cu intenţia de a avea răsplată de la Allah) în mod sincer, de dragul lui Allah, atunci acesta este (un fel de) milostenie şi va primi răsplata unei milostenii.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 56          Sa’d ibn Abu Waqqas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Mesagerul  lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Vei fi răsplătit pentru orice cheltui de dragul luI Allah, chiar dacă este doar o îmbucătură de hrană pe care o pui în gura soţiei tale.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 57          Jarir ibn Abd Allah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Mi-am luat angajamentul de credinţă faţă de Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) pentru următoarele: 1. Să fac rugăciunile în mod corect. 2. Să plătesc Zakah (dania obligatorie). 3. Şi să fiu sincer şi corect cu fiecare musulman.             Sahih Bukhari, hadith numărul 58          Ziyad bin ’Ilaqa a relatat: L-am auzit pe Jabir ibn Abd Allah (Allah să fie mulţumit de el!) în ziua în care a murit Al-Mughira ibn Shu’ba, moment în care el (Jabir) s-a ridicat (la amvon), I-a mulţumit şi L-a lăudat pe Allah şi a spus: „Fiţi cu frică de Allah, Unicul, Care nu are partener în adorare. (Trebuie să) fiţi calmi şi tăcuţi până când (noua) căpetenie va veni la voi, iar ea va veni la voi curând. Rugaţi-vă la Allah de iertare pentru căpetenia voastră (anterioară) pentru că ea însăşi iubea să îi ierte pe alţii.” Jarir (Allah să fie mulţumit de el!) a adăugat: „Amma badu (apoi) am mers la Profet şi am spus: «Mi-am luat angajamentul faţă de tine pentru Islam.» Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a condiţionat (angajamentul) meu, pentru ca acesta să fie sincer şi corect faţă de toţi musulmanii, aşadar mi-am luat angajamentul în faţa lui pentru aceasta: „Pe Domnul acestei moschei! Sunt sincer şi corect faţă de voi (musulmani)”»” Apoi Jabir (Allah să fie mulţumit de el!) a cerut Iertarea lui Allah şi a coborât (de la amvon). Cartea cunoaşteriiكتاب العلم             Sahih Bukhari, hadith numărul 59          Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: În timp ce Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) se afla într-o adunare, un beduin a venit şi l-a întrebat: „Când va sosi Ceasul (Ziua Judecăţii)?” Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a continuat să vorbească, fapt pentru care câţiva dintre cei prezenţi au considerat că Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a auzit întrebarea, însă nu răspunde deoarece nu îi place ceea ce beduinul a întrebat. Alţii au crezut că Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) nu a auzit întrebarea. În momentul în care Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi-a terminat predica, a spus: „Unde este cel care a întrebat despre venirea Ceasului (Ziua Judecăţii)?” Beduinul a spus: „Sunt aici, o, Mesager al lui Allah.” Apoi, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Atunci când sinceritatea va fi pierdută, aşteptaţi Ziua Judecăţii.” Beduinul a întrebat: „Cum poate fi aceasta pierdută?” Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: „Când puterea sau autoritatea va ajunge în mâinile unor persoane nepotrivite, atunci Ceasul (Ziua Judecăţii) va sosi.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 60          Abd Allah ibn ʻAmr (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Odată, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a rămas în spatele nostru în timpul unei călătorii. Ni s-a alăturat în momentul în care ne făceam abluţiunea pentru a efectua rugăciunea, al cărei timp trecuse deja. Noi doar ne-am trecut mâinile umede peste picioare (fără a le spăla în mod corespunzător), de aceea, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ni s-a adresat cu o voce puternică şi a repetat de două sau de trei ori: „Salvaţi-vă călcâiele de Foc!”             Sahih Bukhari, hadith numărul 61           Ibn Omar (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Printre copaci, este unul ale cărui frunze nu cad şi care este asemeni musulmanului. Spuneţi-mi numele acestui copac.” Cu toţii am început să ne gândim la copacii din zona deşertului. M-am gândit la curmal, însă mi-a fost ruşine să răspund. Cei prezenţi au întrebat: „Care este acesta, o, Mesager al lui Allah?” El a răspuns: „Acesta este curmalul.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 62          Ibn Omar (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Printre copaci, este un pom ale cărui frunze nu cad şi care este asemeni musulmanului. Spuneţi-mi numele acestui copac.” Cu toţii am început să ne gândim la copacii din zona deşertului. Eu m-am gândit că este vorba despre curmal. Ceilalţi au întrebat: „Care este acesta, o, Mesager al lui Allah?” El a răspuns: „Acesta este curmalul.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 63          Anas ibn Malik (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: În timp ce stăteam în moschee alături de Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), un bărbat a sosit călare pe o cămilă. El a pus cămila să îngenuncheze în interiorul moscheii, i-a legat piciorul din faţă şi a întrebat: „Care dintre voi este Mohammed?” În acest timp, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) stătea alături de noi (companionii), sprijinindu-se pe braţul său. Noi am răspuns: „Acest bărbat alb care se sprijină pe braţul său.” Apoi, bărbatul i s-a adresat astfel: „O, fiu al lui Abd Al-Muttalib!” Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a spus: „Sunt aici pentru a îţi răspunde la întrebări.” Bărbatul i-a spus Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): „Vreau să te întreb ceva la care va fi mai greu să răspunzi. De aceea, te rog să nu te mâniezi.” Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a spus: „Întreabă orice doreşti.” Omul a spus: „Te întreb în numele Domnului tău şi în numele Domnului celor care au fost înainte de tine, Allah Însuşi te-a trimis ca Mesager pentru întreaga omenire?” Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a răspuns: „Pe Allah, da.”  Omul a întrebat apoi: „Te întreb în numele lui Allah, Allah este Cel care ţi-a poruncit cele cinci rugăciuni zilnice?” El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: „Pe Allah, da.” Bărbatul a întrebat apoi: „Te întreb în numele lui Allah, El este Cel care ţi-a poruncit să ţii postul în timpul unei luni din an (luna Ramadan)?” El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: „Pe Allah, da.” Omul a întrebat apoi: „Te întreb în numele lui Allah, Allah este Cel care ţi-a poruncit să iei Zakah (dania obligatorie) de la oamenii bogaţi şi să o oferi celor săraci?” Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a răspuns: „Pe Allah, da.” Apoi, bărbatul a spus: „Am crezut în toate lucrurile cu care ai fost trimis, iar eu, la rândul meu, am fost trimis de comunitatea mea ca mesager. Eu sunt Dimam ibn Tha’laba şi fac parte dintre fraţii din tribul Banu Sa’d ibn Bakr.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 64          Abd Allah ibn ʻAbbas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Odată, Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a dat o scrisoare unei persoane, cerându-i acesteia să meargă şi să o ducă guvernatorului Bahrain-ului. (Aceasta a făcut întocmai), iar guvernatorul Bahrain-ului i-a trimis scrisoarea lui Chosroe, care a citit-o, iar apoi a rupt-o în bucăţi. (Sub-naratorul, Ibn Shihab) crede că Ibn Al-Musaiyab a spus că  Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a invocat blestemul lui Allah asupra acestora (spunând): „Fie ca Allah să îi sfâşie în bucăţi şi să îi răspândească pe ei toţi!”             Sahih Bukhari, hadith numărul 65          Anas ibn Malik (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat că: Odată, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a scris o scrisoare sau a avut ideea să scrie o scrisoare. Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i s-a spus că ei (conducătorii) nu vor citi scrisorile, cu excepţia celor care sunt sigilate. Astfel, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a primit un inel de argint pe care au fost gravate cuvintele: „Mohammed, Mesagerul lui Allah”. Atunci când a observat strălucirea albă de pe mâna Profetului, Qatada a întrebat: „Cine a spus să gravaţi «Mohammed Mesager lui Allah»?” I s-a răspuns: „Anas.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 66          Abu Waqid Al-Laithi (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: În timp ce Profetul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) stătea în moschee înconjurat de câţiva oameni, trei bărbaţi s-au apropiat. Doi dintre ei au venit în faţa Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), iar al treilea s-a îndepărtat. Cei doi au stat un timp în picioare în faţa Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), apoi unul dintre ei a găsit un loc în cercul lor şi s-a aşezat acolo, iar al doilea s-a aşezat în spatele adunării lor. Atunci când Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi-a terminat predica, a întrebat: „Să vă spun despre aceşti trei bărbaţi? Unul dintre ei a căutat adăpost la Allah, astfel Allah l-a luat sub Harul şi Îndurarea Sa şi l-a adăpostit, al doilea s-a ruşinat de Allah, astfel Allah l-a adăpostit sub Mila Lui (şi nu l-a pedepsit), în timp ce al treilea şi-a întors faţa de la Allah şi a plecat, de aceea şi Allah şi-a întors Faţa de la el.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 67          Tatăl lui Abd Ar-Rahman ibn Abu Bakr (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Odată, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) călărea pe cămila sa şi un om ţinea frâiele. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a întrebat: „Ce zi este astăzi?” Noi am rămas tăcuţi crezând că-i va da un alt nume acelei zile. El a întrebat: „Nu este ziua de Nahr (Ziua Sacrificiului)?” Noi am răspuns: „Ba da.” El a întrebat apoi: „Ce lună este aceasta?” Din nou, am rămas tăcuţi crezând că-i va da un alt nume acelei luni. Apoi el a întrebat: „Nu este luna Dhul-Hijjah?” Noi am răspuns: „Ba da.” El a spus: „Cu adevărat, sângele vostru, averea voastră şi onoarea voastră sunt sacre unul altuia (musulmanilor), la fel cum este sacră această zi a voastră, în această lună a voastră şi în acest oraş al vostru. Este de datoria celor prezenţi să-i informeze pe cei absenţi, deoarece cei care sunt absenţi poate vor înţelege (ceea ce am spus) mai bine decât cei ce sunt prezenţi astăzi.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 68          Ibn Mas’ud (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) avea grijă ca predicile să nu fie atât de lungi încât noi să ne plictisim. (El nu ţinea mereu să ne ofere predici şi cunoştinţe în mod continuu, ca să nu ne preseze).              Sahih Bukhari, hadith numărul 69          Anas ibn Malik (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Uşuraţi lucrurile oamenilor (în ceea ce priveşte religia) şi nu le îngreunaţi, daţi-le lor veşti bune şi nu îi faceţi să se îndepărteze (de Islam)!”             Sahih Bukhari, hadith numărul 70          Abu Wail (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Abd Allah obişnuia să ţină o predică religioasă oamenilor în fiecare joi. Odată, un om a spus: „O, Abu Abd Ar-Rahman! (Pe Allah!) Mi-aş dori să ne ţii o predică în fiecare zi.” El a răspuns: „Singurul lucru care mă opreşte să fac aceasta este că urăsc să vă plictisesc, însă fără îndoială am grijă de voi, făcând ca predicile mele să fie de lungime moderată, exact aşa cum făcea Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) cu noi, de teamă să nu ne plictisim.”                Sahih Bukhari, hadith numărul 71          Muawiya (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: L-am auzit pe Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) spunând: „Dacă Allah vrea binele cuiva, îl face să înţeleagă religia. Eu sunt doar un Mesager, dar Allah este Cel care oferă. (Ţineţi minte) dacă această comunitate (adevăraţii musulmani) va continua să urmeze cu stricteţe învăţăturile lui Allah, nu va fi afectată de cei care urmează un alt drum, până când Porunca lui Allah (Ziua Judecăţii) nu va fi stabilită.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 72          Ibn Omar (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Eram împreună cu Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi o ramură de curmal i-a fost adusă. La aceasta, el a spus: „Dintre copaci, este unul care se aseamănă cu musulmanul.” Am vrut să spun că acela era curmalul, dar eram cel mai tânăr dintre toţi (dintre ei) şi am rămas tăcut. Apoi Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Acesta este curmalul.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 73          Ibn Mas’ud (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat că l-a auzit pe Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) spunând: Nu există invidie decât faţă de două persoane: faţă de persoana căreia Allah i-a oferit bogăţie şi ea o cheltuie pe Calea cea Dreaptă şi faţă de persoana căreia Allah i-a dat înţelepciune (cunoştinţe religioase) şi aceasta ia decizii conform acestora şi îi învaţă şi pe alţii.             Sahih Bukhari, hadith numărul 74          Ibn ʻAbbas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat că: El avea păreri diferite faţă de Hur ibn Qais ibn Hisn Al-Fazari cu privire la tovarăşul lui Moise. Ibn ʻAbbas a spus că acesta a fost Khidr. Între timp, Ubai ibn Ka’b a trecut de ei şi Ibn ʻAbbas l-a chemat spunând: „Prietenul meu (Hur) şi cu mine avem păreri diferite cu privire la tovarăşul pe care Moise a dorit să îl cunoască. L-am întrebat: «L-ai auzit pe Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) spunând ceva despre el?» El a răspuns: «Da. L-am auzit pe Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) spunând: „În timp ce Moise se afla în tovărăşia unor israeliţi, un om a venit şi l-a întrebat: «Ştii pe cineva care este mai învăţat decât tine?» Moise a răspuns: «Nu.» De aceea, Allah i-a trimis Inspiraţia Divină lui Moise: «Da, robul nostru Khidr (este mai înţelept decât tine).» Moise l-a întrebat (pe Allah) cum îl poate întâlni (pe Khidr). De aceea, Allah a făcut peştele un semn pentru el şi i s-a spus că atunci când peştele va fi pierdut, el va trebui să se întoarcă (la locul în care peştele s-a pierdut) şi acolo îl va întâlni pe el (Al-Khidr). Aşadar, Moise a plecat căutând semnul peştelui ce ia calea mării. Servitorul care îl însoţea pe Moise i-a spus: «Îţi aminteşti când ne-am adăpostit lângă acea stâncă? Acolo, cu adevărat am uitat peştele şi numai Satana m-a făcut să îl uit.» La aceasta, Moise a spus: «... Acesta este ceea ce căutăm noi!...» [Coran, 18:64] De aceea, ei s-au întors pe urmele paşilor lor şi l-au găsit pe Khidr. Şi ce s-a întâmplat mai departe cu ei, este relatat în Coranul cel Nobil de către Allah. [în Coran, 18:54-82]»”             Sahih Bukhari, hadith numărul 75          Ibn ʻAbbas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Odată, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) m-a îmbrăţişat şi a spus: „O, Allah! Oferă-i lui cunoaşterea Cărţii (Coranul)!”             Sahih Bukhari, hadith numărul 76          Ibn ʻAbbas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Odată, am venit călărind pe o măgăriţă care (abia) atinsese vârsta pubertăţii. Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) îşi făcea rugăciunea la Mina. Acolo, nu se afla niciun perete în faţa sa şi am trecut prin faţa unui rând de oameni care îşi făceau rugăciunea. Apoi, am lăsat măgăriţa să pască şi am intrat în rând şi nimeni nu mi-a reproşat nimic la aceasta.             Sahih Bukhari, hadith numărul 77          Mahmud ibn Rabi’a (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Când eram un băieţel de cinci ani, îmi amintesc că Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a luat apă dintr-o găleată (folosită pentru a scoate apa din fântână) cu gura sa şi a aruncat-o pe faţa mea.             Sahih Bukhari, hadith numărul 78          Ibn ʻAbbas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat că: Avea păreri diferite faţă de Hur Qais ibn Hisn Al-Fazari cu privire la tovarăşul lui Moise. Între timp, Ubai ibn Ka’b a trecut pe lângă ei şi Ibn ʻAbbas l-a chemat spunând: „Prietenul meu (Hur) şi cu mine avem păreri diferite cu privire la tovarăşul pentru care Moise a cerut o cale pentru a îl cunoaşte. L-ai auzit pe Mesagerul lui Allah menţionând ceva despre el?” Ubai ibn Ka’b a răspuns: „Da, l-am auzit pe Profet menţionând ceva despre el (spunând) că, în timp ce Moise se afla în compania unor israeliţi, un om a venit şi l-a întrebat: «Ştii pe cineva care este mai învăţat decât tine?» Moise a răspuns: «Nu.» Prin urmare, Allah i-a trimis Inspiraţia Divină lui Moise: «Da, robul Nostru Khidr este mult mai învăţat decât tine.» Moise L-a întrebat pe Allah cum ar putea să îl cunoască pe el (Al-Khidr). Prin urmare, Allah a făcut peştele un semn pentru el şi i s-a spus că atunci când peştele va fi pierdut, va trebui să se întoarcă (în locul în care a pierdut peştele) şi acolo îl va întâlni pe el (Al-Khidr). De aceea, Moise a mers, căutând semnele peştelui din mare. Servitorul lui Moise i-a spus: «Vezi tu, când ne-am adăpostit lângă stâncă, eu am uitat peştele. Şi nu m-a făcut să uit şi să nu-ţi mai pomenesc de el decât numai Şeitan, iar el a apucat drumul spre mare, într-un mod ciudat!» ~ (La aceasta, Moise a spus:) «Acesta este ceea ce căutăm noi!...» [Coran, 18:63-64] Astfel, s-au întors pe urmele lor şi l-au găsit pe Al-Khidr (şi) ceea ce s-a întâmplat mai departe este relatat de Allah în Coranul cel Sfânt.” [vezi Coran, 18:54-82]             Sahih Bukhari, hadith numărul 79          Abu Musa (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Exemplul călăuzirii şi cunoaşterii cu care Allah m-a trimis este asemeni ploii abundente care cade pe pământ, din care o parte a fost un sol fertil care a înghiţit ploaia şi a făcut vegetaţia şi iarba să crească din abundenţă. (Şi) o altă parte a lui a fost tare şi a ţinut apa ploii, iar Allah a făcut ca oamenii să beneficieze de ea, folosind-o pentru băut, pentru ca animalele lor să bea din ea şi pentru irigarea culturilor. (Şi) o altă parte a pământului a fost stearpă, iar ea nu a putut nici să ţină apa, nici să crească vegetaţie (acest pământ nu oferă beneficii). Primul este asemeni exemplului unei persoane care înţelege religia lui Allah şi obţine beneficii (din cunoaşterea) pe care Allah a revelat-o prin mine (Profetul şi apoi învaţă şi îi învaţă pe alţii). Ultimul exemplu este asemeni acelei persoane căreia nu îi pasă de religie şi care nu urmează Călăuzirea lui Allah revelată prin mine (ea este precum pământul sec).”             Sahih Bukhari, hadith numărul 80          Anas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Dintre semnele Orei sunt (următoarele):           1. cunoaşterea religioasă va fi luată înapoi (prin moartea învăţaţilor);          2. ignoranţa (religioasă) va predomina;          3. consumarea băuturilor alcoolice (va fi foarte obişnuită);          4. se va răspândi actul sexual nepermis.             Sahih Bukhari, hadith numărul 81          Anas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Vă voi relata un hadith şi nimeni în afară de mine nu vi-l va mai spune după aceea. L-am auzit pe Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) spunând: „Printre semnele Orei sunt (următoarele):           1. cunoaşterea religioasă va scădea (prin moartea învăţaţilor);          2. ignoranţa religioasă va predomina;          3. se va răspândi actul sexual nepermis;          4. femeile vor fi în număr mai mare decât bărbaţii, iar bărbaţii vor fi în număr atât de mic încât cincizeci de femei vor fi îngrijite de un singur bărbat.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 82          Ibn Omar (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)a spus: „În timp ce dormeam, am visat că o cană plină cu lapte mi-a fost adusă şi am băut până când am observat că umezeala (laptelui) îmi ieşea din unghii. Apoi, am dat restul de lapte lui Omar ibn Al-Khattab.” Companionii Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) au întrebat: „Care este interpretarea (acestui vis), o, Mesager al lui Allah?” El a răspuns: „Este cunoaşterea (religioasă).”             Sahih Bukhari, hadith numărul 83          Abd Allah ibn ʻAmr ibn Al-ʻAs (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a oprit (pentru un timp lângă Jimar) la Mina în timpul ultimului său Hajj, pentru oameni, iar ei îi puneau întrebări. Un bărbat a venit şi a spus: „Am uitat şi mi-am ras părul înainte de a sacrifica hadi (animalul de sacrificiu).” Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Nu este niciun rău, mergi acum şi oferă sacrificiul.” Apoi, altă persoană a venit şi a spus: „Am uitat şi am sacrificat (cămila) înainte de a face rami (aruncarea pietrelor) la Jamra.” Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Fă rami acum şi nu este niciun rău.” Relatatorul a adăugat: „Prin urmare, în acea zi în care Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a fost întrebat de orice (cu privire la Hajj) acţiune făcută înainte sau după timpul stabilit, răspunsul lui a fost: «Fă aceasta (acum) şi nu este niciun rău.»”             Sahih Bukhari, hadith numărul 84          Ibn ʻAbbas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Cineva i-a spus Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa! – în timpul ultimului său Hajj): „Am făcut sacrificiul înainte de a face rami.” Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a făcut un gest cu mâna şi a spus: „Nu este niciun rău în aceasta.” Apoi, o altă persoană a spus: „Mi-am ras părul înainte de a oferi sacrificiul.”  Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a făcut un gest cu mâna spunând: „Nu este niciun rău în aceasta.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 85          Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Cunoaşterea (religioasă) va fi luată (prin moartea învăţaţilor), ignoranţa (în religie) şi conflictele vor apărea şi va creşte harj.” A fost întrebat: „Ce este harj, o, Mesager al lui Allah?” El a răspuns printr-un gest făcut cu mâna, indicând „uciderea”.             Sahih Bukhari, hadith numărul 86           Asma (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat: Am mers la Aishah în timp ce ea se ruga şi i-am spus: „Ce s-a întâmplat cu oamenii?” Ea a arătat spre cer. (M-am uitat prin moschee) şi am văzut oamenii făcând rugăciunea. Aishah a spus: „Subhan Allah.” I-am spus: „Este un semn?” Ea a făcut un semn cu capul, însemnând: „Da.” Apoi şi eu m-am aşezat (pentru rugăciunea pentru eclipsă) până când am devenit (aproape) inconştientă şi, mai târziu, mi-am turnat apă pe cap.           După rugăciune, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) L-a slăvit şi L-a lăudat pe Allah şi apoi a spus: „Chiar acum, în acest loc, am văzut ceva ce nu am mai văzut înainte, inclusiv Paradisul şi Iadul. Fără îndoială, mi-a fost inspirat faptul că veţi fi supuşi la încercări în mormintele voastre şi aceste încercări vor fi precum încercările lui Masiah Ad-Dajjal sau aproape ca ele (cel de al doilea relatator nu este sigur ce expresie a folosit Asma). Veţi fi întrebaţi: «Ce ştiţi despre acest om (Profetul Mohammed)?» Atunci, dreptcredinciosul (sau Asma a spus un cuvânt similar) va răspunde: «El este Mohammed, Mesagerul lui Allah, care a venit la noi cu dovezi limpezi şi călăuzire, şi, prin urmare, noi am acceptat învăţăturile sale şi l-am urmat pe el. Şi el este Mohammed.» Şi el va repeta acest lucru de 3 ori. Apoi, Îngerii îi vor spune: «Dormi în pace, pentru că am aflat că tu ai fost un adevărat credincios.» Pe de altă parte, ipocritul va răspunde: «Nu ştiu, dar am auzit oamenii spunând ceva şi aşa am spus şi eu (la fel).»”             Sahih Bukhari, hadith numărul 87          Abu Jamra (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat:  Am fost interpret între oameni şi Ibn ʻAbbas. Odată, Ibn ʻAbbas a spus că o delegaţie a tribului lui Abd Al-Qais a venit la Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), care a întrebat: „Cine sunt aceşti oameni (cine sunt ei)? (Sau) cine sunt delegaţii?” Ei au răspuns: „Suntem din tribul lui Rabi’a.” Apoi, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a spus: „Bine aţi venit, oameni (sau delegaţia lui ’Abd Al-Qais)! Niciunul dintre voi nu se va ruşina şi nici nu va regreta.” Ei au spus. „O, Mesager al lui Allah! Nu am putut veni la tine decât în luna sacră şi este un trib necredincios din neamul Mudar care a intervenit între noi şi tine. Prin urmare, te rugăm să ne porunceşti să facem anumite fapte bune (fapte religioase) pentru a îi informa pe oamenii noştri care au fost lăsaţi în urmă (acasă) şi în acest fel să putem intra în Paradis (prin facerea acestor fapte bune).” Apoi, ei au întrebat despre băutură (ce este permis şi ce este interzis). Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a poruncit să facă 4 lucruri şi le-a interzis 4 lucruri. Le-a cerut să creadă în Allah, Unicul, şi i-a întrebat: „Ştiţi ce înseamnă credinţa în Allah, Unicul?” Ei au răspuns: „Allah şi Mesagerul Lui ştiu mai bine.” La acestea, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a spus: „Înseamnă: 1. să mărturisiţi că nimeni nu este demn de adorare în afară de Allah şi că Mohammed este Mesagerul lui Allah; 2. să faceţi rugăciunile în mod corect; 3. să plătiţi Zakat-ul (dania obligatorie); 4. să postiţi în luna Ramadan şi 5. să plătiţi al-khumus (a cincea parte din prada de război să fie dată pe Calea lui Allah).” Apoi, le-a interzis 4 lucruri, şi anume: hantam, dubba, naqir ann muzaffat sau muqaiyar (acestea erau numele vaselor în care erau preparate băuturile alcoolice). (Profetul - Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa! - a menţionat recipientul pentru vin, dar s-a referit la vinul în sine). Apoi, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a spus: „Memoraţi (aceste instrucţiuni) şi transmiteţi-le mai departe celor care au rămas în urmă.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 88          Abd Allah ibn Abu Mulaika (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: ’Uqba ibn Al-Harith a spus că s-a căsătorit cu fiica lui Abu Ihab ibn ʻAziz. Mai târziu, o femeie a venit la el şi i-a spus: „L-am alăptat pe ’Uqba şi pe femeia cu care este căsătorit (soţia lui) la pieptul meu.” ’Uqba i-a spus: „Eu nu am ştiut că tu m-ai alăptat şi nici tu nu mi-ai spus.” Apoi, el a călătorit la Medina să îl vadă pe Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi l-a întrebat despre acest lucru. Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Cum o poţi ţine ca soţie când a fost spus (că îţi este soră de lapte)?” Apoi, ’Uqba a divorţat de ea şi ea s-a căsătorit cu un alt bărbat.             Sahih Bukhari, hadith numărul 89          Omar (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Vecinul meu Ansar din tribul Banu Umaiya ibn Zaid, care trăia la Awali Al-Medina, şi cu mine obişnuiam să îl vizităm pe Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) cu rândul: el mergea într-o zi, iar eu într-o zi. Când mergeam eu, obişnuiam să îi spun noutăţile cu privire la Inspiraţia Divină şi alte lucruri şi când mergea el obişnuia să facă acelaşi lucru pentru mine. Odată, prietenul meu Ansar, atunci când era rândul său (la întoarcerea sa de la Profet), a bătut tare la uşa mea şi a întrebat dacă sunt acolo. M-am speriat şi am ieşit la el. El a spus: „Astăzi s-a întâmplat un lucru important.” Apoi, am mers la Hafsa şi am văzut-o plângând. Am întrebat-o: „Mesagerul lui Allah a divorţat de voi toate?” Ea a răspuns: „Nu ştiu.” Apoi, am intrat la Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi, stând în picioare, am spus: „Ai divorţat de toate soţiile tale?” Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns negativ. La aceasta, am spus: „Allahu Akbar (Allah este Cel mai Mare)!”             Sahih Bukhari, hadith numărul 90          Abu Mas’ud Al-Ansari (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Odată, un bărbat i-a spus Mesagerului lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). „O, Mesager al lui Allah, nu mai pot participa la rugăciune (în grup), deoarece cutare (imamul) prelungeşte rugăciunea atunci când o conduce.” Naratorul a adăugat: „Nu l-am văzut niciodată pe Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) mai furios atunci când oferea un sfat decât a fost în acea zi. El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a spus: «O, oameni! Unii dintre voi îi fac pe alţii să urască faptele bune (rugăciunile). Aşadar, oricine conduce oamenii în rugăciune ar trebui să o scurteze pentru că printre ei sunt unii care sunt bolnavi, slabi şi nevoiaşi (şi au slujbe la care trebuie să meargă).»” Sahih Bukhari, hadith numărul 91          Zaid ibn Khalid Al-Juhani (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Un bărbat l-a întrebat pe Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) despre luarea de luqata (a lua un lucru pierdut de cineva). Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: „Recunoaşte şi aminteşte-ţi materialul cu care este legat şi cu care este ambalat, fă public anunţul (despre el) timp de un an, apoi foloseşte-l, dar înapoiază-l proprietarului, dacă acesta vine.” Apoi, persoana a întrebat despre cămila pierdută. La aceasta, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a mâniat şi obrajii sau faţa sa s-a înroşit şi a spus: „Nu ai nicio grijă pentru ea, căci ea are un recipient pentru apă şi are picioarele sale şi va ajunge la apă, şi va mânca (frunze din) copaci până când proprietarul ei o va găsi.” Apoi, omul a întrebat despre oaia pierdută. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: „Fie este pentru tine, fie pentru fratele tău (o altă persoană) sau pentru lup.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 92          Abu Musa (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a fost întrebat despre lucrurile care nu îi plac, însă când cel care întreba a insistat, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a mâniat. Apoi, el le-a spus oamenilor: „Întrebaţi-mă orice doriţi.” Apoi, un alt bărbat s-a ridicat şi a întrebat: „Cine este tatăl meu, o, Mesager al lui Allah?” El a răspuns: „Tatăl tău este Salim, Maula (sclavul eliberat) al lui Shaiba.” Atunci când Omar a văzut (mânia) pe faţa Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)  a spus: „O, Mesager al lui Allah, ne căim în faţa lui Allah (pentru că te-am insultat).”             Sahih Bukhari, hadith numărul 93          Anas ibn Malik (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Într-o zi, Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a ieşit (în faţa oamenilor) şi Abd Allah ibn Hudhafa s-a ridicat şi l-a întrebat (pe el): „Cine este tatăl meu?” Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: „Tatăl tău este Hudhafa.” Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a spus în mod repetat (mânios) să îl întrebe orice vor ei. Omar a îngenunchiat în faţa Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi a spus de trei ori: „Îl acceptăm pe Allah ca Domn (al nostru) şi Islamul ca religie (a noastră) şi pe Mohammed ca Profet (al nostru).” După aceasta, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a rămas tăcut.             Sahih Bukhari, hadith numărul 94          Anas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Ori de câte ori Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) cerea permisiunea să intre, el bătea la uşă de 3 ori salutând şi ori de câte ori spunea un lucru, el îl repeta de 3 ori.             Sahih Bukhari, hadith numărul 95          Anas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Ori de câte ori Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) spunea un lucru, obişnuia să îl repete de 3 ori pentru ca oamenii să îl poată înţelege corect de la el şi ori de câte ori cerea permisiunea să intre (el bătea la uşă) de 3 ori şi saluta.             Sahih Bukhari, hadith numărul 96          Abd Allah ibn ’Amar (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Odată, în timpul unei călătorii, Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a rămas în urma noastră. Ni s-a alăturat în timp ce noi făceam abluţiunea pentru rugăciunea de Asr, al cărei timp trecuse deja. Noi tocmai ne treceam mâinile umede peste picioarele noastre (fără a le spăla în mod corect) şi Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ni s-a adresat cu voce tare, spunând de două sau trei ori: „Salvaţi-vă călcâiele de Foc!”             Sahih Bukhari, hadith numărul 97          Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: Trei persoane vor avea o răsplată dublă:          1. o persoană dintre oamenii Scripturii care a crezut în profetul său (Isus sau Moise – Pacea fie asupra lor!) şi care apoi a crezut în Profetul Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) (a îmbrăţişat Islamul);          2. un sclav care şi-a îndeplinit îndatoririle sale faţă de Allah şi stăpânul său;          3. stăpânul unei sclave care o învaţă bunele maniere şi care o educă în cel mai bun mod cu putinţă (în ceea ce priveşte religia) şi care o eliberează şi apoi se căsătoreşte cu ea.             Sahih Bukhari, hadith numărul 98          Ibn ʻAbbas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Odată, Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a sosit în timp ce Bilal (Allah să fie mulţumit de el!) îl însoţea. El s-a îndreptat către femei, gândindu-se că acestea nu l-au auzit (atunci când a ţinut predica). Astfel, el le-a ţinut o predică şi le-a poruncit să ofere milostenie. (Auzind aceasta) femeile au început să ofere milostenie: unele şi-au dat propriii cercei, altele au oferit ca milostenie propriile inele, iar Bilal (Allah să fie mulţumit de el!) le aduna într-un colţ al hainei sale.              Sahih Bukhari, hadith numărul 99          Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat că a spus: „O, Mesager al lui Allah! Care va fi cea mai norocoasă dintre persoane, care va primi mijlocirea ta în Ziua Învierii?” Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: „O, Abu Hurairah! M-am gândit că nimeni nu mă va întreba aceasta înaintea ta, deoarece cunosc dorinţa ta (de a învăţa) ahadith. Persoana cea mai norocoasă care va avea mijlocirea mea în Ziua Învierii va fi cea care a spus cu sinceritate şi cu toată inima sa că: «Nimeni nu se cuvine a fi adorat în afară de Allah.»”             Sahih Bukhari, hadith numărul 100          Abd Allah ibn ʻAmr ibn Al-ʻAs (Allah să fie mulţumit de el!) a spus: L-am auzit pe Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) spunând: „Allah nu ia înapoi cunoașterea robilor Săi smulgând-o (din inimile) oamenilor, ci El le ia cunoașterea atunci când le ia învățații, iar atunci când oamenii nu mai au învățați, vor numi ignoranții drept lideri ai lor; apoi când vor veni să îi consulte, aceștia vor emite verdicte fără a avea cunoștinţe religioase. Astfel, ei se vor afla în rătăcire şi îi vor conduce şi pe alții în rătăcire.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 101          Abu Sa’id Al-Khudri (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Nişte femei i-au cerut Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) să stabilească o zi pentru ele, deoarece bărbaţii profitau de tot timpul său. În acea zi, el le-a promis să le ofere lecţii religioase şi poruncile lui Allah. Odată, în timpul unor astfel de lecţii, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „O femeie care are trei dintre copiii ei morţi va fi protejată de ei de Focul Iadului.” O femeie l-a întrebat: „Dar dacă numai doi au murit?” El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a răspuns: „Chiar şi dacă numai doi (ei o vor proteja pe ea de Focul Iadului).”             Sahih Bukhari, hadith numărul 102          Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: La fel ca mai sus, cu următoarea diferenţă: Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a spus că cei trei copii menţionaţi în hadith-ul de mai sus nu trebuie să fi atins vârsta la care pot comite păcate (vârsta pubertăţii).             Sahih Bukhari, hadith numărul 103          Ibn Abu Mulaika (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: De fiecare dată când Aishah (soţia Profetului, Allah să fie mulţumit de ea!) auzea un lucru pe care nu îl înţelegea, obişnuia să întrebe din nou până când înţelegea în totalitate acel lucru. Aishah (Allah să fie mulţumit de ea!) a spus: „Odată, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: «Oricine va fi chemat pentru a fi socotit (cu privire la faptele sale în Ziua Învierii), cu siguranţă va fi pedepsit.» Am întrebat: «Nu spune Allah: „Cu acela se va face socoteală uşoară.” [Coran, 84:8]?» Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) mi-a răspuns: «Aceasta înseamnă doar prezentarea socotelii, însă, oricine se va certa cu privire la socoteala sa, va fi cu siguranţă distrus.»”             Sahih Bukhari, hadith numărul 104          Abu Sa’id Al-Khudri (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat că Abu Shuraih a spus: Atunci când ’Amr ibn Sa’id şi-a trimis trupele în Mecca (pentru a se lupta cu Abd Allah Az-Zubair) i-a spus: „O, comandantule! Permite-mi să îţi spun ceea ce a spus Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) în ziua care a urmat cuceririi oraşului Mecca. Urechile mele au auzit şi inima mea a înţeles, şi l-am auzit cu propriile urechi atunci când a vorbit. El a slăvit Numele lui Allah, apoi a spus: «Allah şi nu oamenii a făcut Mecca un sanctuar. De aceea, oricine crede în Allah şi în Ziua Învierii (musulman fiind) nu trebuie nici să verse sânge în interiorul ei, nici să taie copacii din interiorul ei. Dacă cineva începe lupta cu voi, atunci lupta este permisă în Mecca, după cum şi Mesagerul lui Allah a luptat (în Mecca). Oricui doreşte să lupte aici, spuneţi-i că Allah i-a permis aceasta Trimisului Său, însă nu v-a oferit şi vouă permisiunea.» Apoi, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a adăugat: «Allah mi-a permis acest lucru doar pentru câteva ore în acea zi (a cuceririi) şi astăzi (acum) sanctitatea sa este la fel (validă) cum a fost înainte. Aşadar, este o obligaţie pentru cei care sunt prezenţi aici să transmită (această informaţie) celor care sunt absenţi.»” Abu Shuraih a fost întrebat: „Ce a răspuns ’Amr?” El a răspuns: „’Amr a spus: «O, Abu Shuraih! Cunosc aceasta mai bine decât tine. Mecca nu oferă protecţie celor care nu Îl ascultă (pe Allah) sau care fug după ce au comis o crimă sau după ce au furat (şi caută adăpost în Mecca).»”             Sahih Bukhari, hadith numărul 105          Abu Bakr (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Fără îndoială, sângele vostru, averea (sub-naratorul consideră că Abu Bakr a menţionat şi onoarea/castitatea) sunt sacre pentru voi, la fel cum sacre sunt aceste zile ale acestei luni pentru voi. Este o obligaţie pentru cei care sunt prezenţi să îi informeze pe cei care sunt absenţi.” (Sub-naratorul obişnuia să spună: „Mesagerul lui Allah a spus adevărul!”). Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a repetat de două ori: „Fără îndoială, eu v-am transmis vouă Mesajul lui Allah!”             Sahih Bukhari, hadith numărul 106          Ali (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Nu spune o minciună împotriva mea pentru că oricine spune o minciună împotriva mea (în mod intenţionat), cu siguranţă acela va intra în Focul Iadului!”             Sahih Bukhari, hadith numărul 107          Abd Allah ibn Az-Zubair (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: I-am spus tatălui meu: „Nu am auzit de la tine nicio relatare (hadith) a Mesagerului lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) la fel cum am auzit (relatarea sa) de la cutare.” El mi-a răspuns: „Am fost întotdeauna cu el (Profetul) şi l-am auzit spunând: «Oricine spune o minciună împotriva mea (în mod intenţionat), atunci (cu siguranţă) el îşi va ocupa locul în Focul Iadului.»”             Sahih Bukhari, hadith numărul 108          Anas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Faptul care m-a împiedicat să vă relatez un număr mare de ahadith este acela că Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Oricine spune o minciună împotriva mea în mod intenţionat (cu siguranţă) îşi va ocupa locul în Focul Iadului.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 109          Umm Salama (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat: L-am auzit pe Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) spunând: „Oricine îmi atribuie mie (în mod intenţionat) ceva ce nu am spus, atunci (cu siguranţă) acea persoană îşi va ocupa locul său în Focul Iadului.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 110          Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Numiţi-vă voi înşivă cu numele meu (folosiţi numele meu), însă nu vă puneţi numele mele kunya (spre exemplu: Abu Qasim). Şi oricine mă vede în visul său, cu siguranţă el m-a văzut deoarece Satana nu a putut să îmi ia locul. Şi oricine spune o minciună împotriva mea (în mod intenţionat), atunci (cu siguranţă) îşi va ocupa locul său în Focul Iadului.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 111          Ash-Shu’bi (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat că Abu Juhaifa (Allah să fie mulţumit de el!) a spus: L-am întrebat pe Ali: „Aţi primit vreo altă carte (care i-a fost revelată Profetului în afară de Coran)?” Ali mi-a răspuns: „Nu, în afară de Cartea lui Allah, sau de puterea de înţelegere care a fost coborâtă (de Allah) asupra musulmanului, sau de ceea ce este (scris) pe această bucată de hârtie (pe care o am cu mine).” Abu Juhaifa a spus apoi: „Ce este (scris) pe această bucată de hârtie?” Ali a spus: „Ea vorbeşte despre diyya (banii pentru preţul sângelui, pe care un ucigaş îl plăteşte rudelor celui ucis), despre răscumpărarea pentru eliberarea captivilor din mâinile duşmanilor şi legea conform căreia niciun musulman nu ar trebui să fie ucis drept qisas (egalitate în pedeapsă) pentru uciderea (unui necredincios).”             Sahih Bukhari, hadith numărul 112          Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: În anul în care a fost cucerită Mecca, tribul Khuza a ucis un bărbat din Banu Latih, drept răzbunare pentru uciderea unei persoane dintre ei. Ei l-au informat pe Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) cu privire la aceasta. De aceea, el s-a suit pe Rahila (cămila femelă pentru călărit), a mers la ei şi le-a spus oamenilor: „Allah a oprit uciderea în Mecca (sub-naratorul acestui hadith nu este sigur dacă Profetul a spus elefant sau uciderea, deoarece cuvintele arabe folosite pentru aceste cuvinte au formă asemănătoare), însă El (Allah) i-a lăsat pe Mesagerul Său şi pe credincioşi să fie cu putere pestre necredincioşii din Mecca. Fiţi atenţi! (Mecca este un sanctuar.) Cu adevărat, lupta în Mecca nu a fost permisă pentru nimeni înainte mea şi nu va fi permisă cuiva nici după mine. (Războiul) în interiorul ei a fost permis pentru mine pentru câteva ore în acea zi. Fără îndoială, în acest moment ea este un sanctuar şi nu este permis să smulgeţi arbuştii săi cu spini, nici să tăiaţi copacii sau să luaţi de jos lucrurile pierdute (luqat), cu excepţia unei persoane care le ridică pentru a le găsi proprietarul (să anunţe în public găsirea lor). Iar dacă cineva este ucis, rudele sale au dreptul de a alege unul dintre următoarele două lucruri: preţul sângelui (diyya) ori recompensa prin uciderea celui care a ucis.” În acelaşi timp, un bărbat din Yemen a sosit şi a spus: „O, Mesager al lui Allah! Dă-mi acestea în scris!” Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a cerut companionilor săi să îi scrie toate acestea. Apoi, un bărbat din neamul Quraish a spus: „Cu excepţia lui al-idhkhir (un tip de iarbă urât mirositoare), o, Mesager al lui Allah, aşa cum facem şi pentru casele şi mormintele noastre.” Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Cu excepţia al-idhkhir (aceasta poate fi smulsă).”             Sahih Bukhari, hadith numărul 113          Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Nu este vreunul dintre companionii Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) care să fi relatat mai multe ahadith decât mine şi Abd Allah ibn ʻAmr (ibn Al-ʻAs), care obişnuia şi să le scrie, ceea ce eu nu am făcut niciodată.             Sahih Bukhari, hadith numărul 114          Ibn ʻAbbas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Atunci când boala Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a agravat, el a spus: „Aduceţi-mi hârtie (de scris) să fie notate anumite lucruri pe care, dacă le veţi urma, nu veţi rătăci.” Însă Omar (Allah să fie mulţumit de el!) a spus: „Profetul este foarte bolnav şi noi avem Cartea lui Allah cu noi şi aceasta este de ajuns pentru noi.” Însă, companionii Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) aveau păreri diferite cu privire la aceasta şi apoi s-a auzit un strigăt şi plânset. La aceasta, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a spus: „Plecaţi (şi lăsaţi-mă singur). Nu este drept ca voi să vă certaţi în faţa mea.” Ibn ʻAbbas (Allah să fie mulţumit de el!) a spus: „Ar fi fost o mare pierdere (un dezastru) dacă Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ar fi fost oprit de la a dicta cuvintele din cauza lor şi a dezaprobării şi zgomotului dintre ei.” (Notă: în acest hadith, pare că Ibn ʻAbbas a fost martor la acest eveniment şi a spus aceste cuvinte în faţa lor. Însă, aceasta nu este adevărat, deoarece Ibn ʻAbbas a spus aceste cuvinte ca o continuare la relatarea hadith-ului şi nu a fost martor la eveniment personal. Pentru aceasta, vezi Fath Al-Bari, vol. 1)             Sahih Bukhari, hadith numărul 115          Umm Salamah (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat: Într-o noapte, Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a trezit şi a spus: „Subnan Allah! Câte nenorociri au coborât în această noapte şi câte comori au fost dezvăluite! Mergi şi trezeşte-le (pentru rugăciune) pe femeile locuitoare ale acestei case (soţiile sale) care dorm. (Un suflet) bine îmbrăcat din această lume poate fi dezbrăcat în Viaţa de Apoi.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 116          Abd Allah ibn Omar (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Odată, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ne conducea în rugăciunea de Isha în timpul ultimelor zile ale vieţii sale şi a terminat (Rugăciunea) (cu taslim) şi ne-a spus: „Înţelegeţi (importanţa) acestei nopţi? Niciunul dintre cei prezenţi pe suprafaţa Pământului în această noapte nu va mai trăi după terminarea a o sută de ani începând cu această noapte.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 117          Ibn ʻAbbas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Am stat peste noapte în casa mătuşii mele, Maiymuna bint Al-Harith (soţia Profetului, pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) în timp ce Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) se afla acolo cu ea, în timpul destinat ei. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a efectuat rugăciunea de Isha (în moschee), s-a întors acasă şi, după ce s-a rugat patru rakaah, a dormit. Mai târziu, el s-a trezit în noapte şi a întrebat apoi unde a dormit băiatul (sau a utilizat un cuvânt asemănător cu acesta). Apoi, s-a ridicat pentru rugăciune şi m-am aşezat pe partea sa stângă, însă m-a făcut să mă aşez pe partea sa dreaptă şi am făcut cinci rakaah urmate de alte două rakaah. Apoi, el a dormit şi l-am auzit sforăind, însă apoi (după scurt timp) s-a ridicat pentru rugăciune (de Fajr).             Sahih Bukhari, hadith numărul 118          Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Oamenii spun că am relatat multe ahadith (relatări profetice). Dacă nu ar fi fost două versete din Coran, nu aş fi relatat nici măcar un singur hadith, iar aceste versete sunt: „Iar pe aceia care ascund semnele cele limpezi şi Călăuzirea pe care Noi le-am trimis... (până la) Eu sunt Iertător, Îndurător [At-Tawwab, Ar-Rahim]” [Coran, 2:159-160] Şi fără îndoială, fraţii noştri emigranţi (muhajir) obişnuiau să fie ocupaţi în pieţe cu afacerile lor (negociind) şi fraţii noştri Ansari (ajutoare) obişnuiau să fie ocupaţi cu propriile pământuri (agricultură). Însă eu (Abu Hurairah) obişnuiam să stau alături de Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), mulţumit cu ceea ce îmi umplea stomacul şi asistam la ceea ce ei nu luau parte şi obişnuiam să memorez ceea ce ei nu memorau.             Sahih Bukhari, hadith numărul 119            Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: I-am spus Mesagerului lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): „Am auzit multe relatări (ahadith) de la tine, însă le-am uitat.” Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) mi-a spus: „Întinde-ţi rida’ (haina)!” Am făcut întocmai, iar el, apoi, şi-a mişcat mâinile ca şi cum le-ar fi umplut cu ceva (şi le-a golit în rida’ mea), după care mi-a spus: „Ia-o şi acoperă-ţi corpul cu această pânză!” Am făcut astfel şi, după aceea, nu am mai uitat nimic.          Ibrahim ibn Al-Mundhir (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Ibn Abu Fudaik a relatat ceva asemănător (cu hadith-ul numărul 119), însă a adăugat că Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi-a mişcat mâinile ca şi cum le-ar fi umplut cu ceva, după care le-a golit în interiorul rida’ (hainei) lui Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!).             Sahih Bukhari, hadith numărul 120            Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Am memorat două tipuri de cunoaştere de la Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): am răspândit un tip printre voi şi, dacă aş răspândi şi cel de al doilea tip, atunci faringele (gâtul) meu mi-ar fi fost tăiat (aş fi fost ucis).             Sahih Bukhari, hadith numărul 121          Jarir (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) mi-a spus în timp ce efectuam Hajj Al-Wida’: „Aşteaptă ca oamenii să tacă şi să asculte!” Apoi, el a spus (adresându-se oamenilor): „Nu (deveniţi necredincioşi) vă convertiţi la necredinţă după mine prin lovirea gâturilor (tăierea gâtlejurilor) unul celuilalt (omorându-vă unul pe altul)!”             Sahih Bukhari, hadith numărul 122          Sa’id ibn Jubair (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: I-am spus lui Ibn ʻAbbas: „Nauf Al-Bakali pretinde că Moise (tovarăşul lui Khidr) nu a fost Moise din tribul Banu Israel, ci că a fost alt Moise.” Ibn ʻAbbas (Allah să fie mulţumit de el!) a observat că duşmanul lui Allah (Nauf) era un mincinos.          Ubai ibn Ka’b (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Odată, profetul Moise s-a ridicat şi s-a adresat celor din Banu Israel. L-au întrebat: «Cine este cel mai mare învăţat?» El a spus: «Eu sunt cel mai învăţat.» Allah l-a certat pe Moise, deoarece nu I-a atribuit Cunoaşterea absolută Lui (Allah). Aşa că Allah l-a inspirat, spunându-i: «La întâlnirea celor două mări, este un rob al meu care este mult mai învăţat decât tine.» Moise a spus: «O, Domnul meu! Cum îl pot întâlni?» Allah i-a spus: «Ia un peşte într-un coş mare (şi porneşte) şi îl vei găsi în locul în care vei pierde peştele.» Aşa că Moise a plecat împreună cu servitorul său, Yusha ibn Nuun, cărând un peşte într-un coş mare, până când au ajuns la o stâncă, unde şi-au culcat capetele (s-au întins) şi au adormit. Peştele a ieşit din coş şi a plecat printr-un tunel înapoi în mare. Deci, acesta a fost un lucru uimitor, atât pentru Moise, cât şi pentru sclavul său. Şi-au continuat drumul în acea noapte, precum şi în ziua ce a urmat. Când a venit seara, Moise i-a spus servitorului său: «Adu-ne mâncarea, căci, fără îndoială, ne-a ajuns pe noi oboseala din pricina mersului nostru!» Pe Moise nu l-a ajuns oboseala până ce nu au trecut de locul despre care i se vorbise. Apoi, sclavul său i-a spus: «Îţi aminteşti, atunci când ne-am adăpostit lângă stâncă, eu am uitat peştele.» Atunci Moise a spus: «Acesta este ceea ce căutăm noi! » Şi s-au întors după urmele lor, până ce au ajuns la stânca respectivă. Acolo au văzut un om acoperit cu un veşmânt (sau acoperit cu propriul veşmânt). Moise l-a salutat. Al-Khidr i-a răspuns: «Cum se salută oamenii unii pe alţii, în ţara ta?» Moise i-a spus: «Eu sunt Moise.» El a întrebat: «Moise din Banu Israel?» Moise i-a răspuns afirmativ şi a adăugat: «Pot să te urmez, ca să mă înveţi şi pe mine din ceea ce tu ai fost învăţat?» Al-Khidr i-a răspuns: «Cu adevărat îţi zic, tu nu vei avea răbdare cu mine, o, Moise! Am o parte din înţelepciunea cu care Allah m-a înzestrat şi pe care tu nu o cunoşti, în timp ce şi tu ai o anumită înţelepciune cu care Allah te-a înzestrat pe care eu nu o cunosc.» Moise i-a spus: «Dacă Allah voieşte, tu mă vei găsi pe mine răbdător şi nu voi ieşi din cuvântul tău.» Aşa că amândoi au mers pe malul mării, deoarece nu aveau o barcă. Între timp, o barcă a trecut pe lângă ei, şi i-au cerut echipajului să le permită să urce la bord. Echipajul l-a recunoscut pe Al-Khidr şi i-a luat la bord fără teamă. Apoi, o vrabie s-a aşezat pe marginea bărcii şi şi-a înmuiat ciocul o dată sau de două ori în apa mării. Al-Khidr a spus: «O, Moise! Ştiinţa mea şi ştiinţa ta nu au micşorat cu nimic Ştiinţa lui Allah, aşa cum nici această vrabie nu a micşorat cu nimic nivelul mării, atunci când şi-a înmuiat ciocul.» Al-Khidr a mers şi a smuls una dintre scândurile bărcii. Moise i-a spus: «Aceşti oameni s-au oferit să ne ducă, iar tu le-ai stricat barca, pentru ca ei să se înece.» Al-Khidr i-a răspuns: «Nu ţi-am spus eu că tu nu vei putea avea răbdare cu mine?» Moise i-a spus atunci: «Nu mă învinui pentru că am uitat.» Prima sa (scuză) a fost că a uitat. Apoi, şi-au continuat călătoria, până ce au găsit un băiat care se juca cu alţi băieţi. Al-Khidr i-a rupt gâtul băiatului (omorându-l). Moise i-a spus: «Ai ucis un suflet nevinovat, care nu a luat niciun suflet.» Al-Khidr i-a răspuns: «Nu ţi-am spus eu că tu nu vei putea avea răbdare cu mine?» Apoi şi-au continuat drumul, până când au ajuns într-un oraş; unde le-au cerut oamenilor de acolo de mâncare, dar aceştia i-au refuzat. Apoi, au găsit acolo un zid care stătea să se dărâme. Al-Khidr l-a reparat. Moise i-a spus: «Dacă ai fi dorit, cu siguranţă ai fi tras foloase din ceea ce ai făcut.» Al-Khidr i-a răspuns: «Aceasta este despărţirea dintre tine şi mine.»” Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a adăugat: „Fie ca Allah să aibă milă de Moise! Dacă Moise ar fi fost mult mai răbdător, el ar fi putut învăţa mult mai multe lucruri din istoria sa cu Al-Khidr.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 123          Abu Musa (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Un bărbat a venit la Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi l-a întrebat: „O, Mesager al lui Allah! Ce fel de luptă este cea pe Calea lui Allah? (Întreb aceasta), deoarece unii dintre noi s-au luptat pentru că erau furioşi şi supăraţi, iar alţii pentru propria mândrie şi semeţie.” Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi-a ridicat capul (deoarece cel care întreba se afla în picioare) şi a spus: „Cel care se luptă astfel încât Cuvântul lui Allah (Islamul) să fie superior, acela se luptă pe Calea lui Allah.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 124          Abd Allah ibn ʻAmmar (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: L-am văzut pe Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) în apropiere de Jamarat şi oamenii îl întrebau anumite întrebări (despre problemele religioase). Un bărbat l-a întrebat: „O, Mesager al lui Allah! Am înjunghiat un hadi (animal) înainte de a face ar-rami.” Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a spus: „Fă ar-rami (acum) şi apoi nu mai este niciun rău.” O altă persoană a întrebat: „O, Mesager al lui Allah! Mi-am ras părul înainte de a înjunghia animalul.” Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a spus: „Fă înjunghierea (acum) şi apoi nu mai este niciun rău.” Aşadar, în acea zi, când Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a fost întrebat despre orice lucru cu privire la ceremoniile pentru efectuarea Hajj-ului înainte sau după timpul acesteia, răspunsul său a fost: „Fă-o (acum) şi nu va fi niciun rău.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 125          Abd Allah (ibn Ma’sud – Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: În timp ce mergeam alături de Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) printre ruinele Medinei, iar el s-a aşezat pe o tulpină de curmal, nişte evrei au trecut pe acolo. Unii dintre ei le-au spus celorlalţi: „Întrebaţi-l pe el (pe Profet) despre duh.” Alţii au spus că nu ar trebui să îl întrebe ceva la care el ar putea să le ofere un răspuns ce nu i-ar mulţumi. Însă, unii dintre ei au insistat în a-l întreba, de aceea, unul dintre ei a ieşit în faţă şi a întrebat: „O, Abu Al-Qasim! Ce este duhul?” Eu am rămas până ce acea stare a Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa! – timp în care i se trimitea Inspiraţia Divină) a trecut, apoi, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: „Te întreabă (pe tine, o Mohammed) despre Duh. Spune: «Duhul este din porunca Domnului meu!» Iar vouă (oamenilor) nu v-a fost dată decât puţină ştiinţă!” [Coran, 17:85]               Sahih Bukhari, hadith numărul 126          Aswad (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Ibn Az-Zubair (Allah să fie mulţumit de el!) mi-a spus: „Aishah obişnuia să îţi spună în mod tainic anumite lucruri. Ce ţi-a spus despre Ka’bah?” Am răspuns: „Ea mi-a spus că odată Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: «O, Aishah! Dacă oamenii tăi ar fi fost încă aproape de perioada preislamică a ignoranţei (necredinţei), aş fi crestat Ka’bah şi mi-aş fi făcut două uşi în interior: una pentru intrare şi alta pentru ieşire!»”             Sahih Bukhari, hadith numărul 127          Abu At-Tufail (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: cele menţionate mai sus.             Sahih Bukhari, hadith numărul 128          Anas ibn Malik (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Odată, Mu’adh se afla alături de Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), ca tovarăş de călărie. Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a spus: „O, Mu’adh ibn Jabal!” Mu’adh i-a răspuns: „Labbaik şi sa’daik, o, Mesager al lui Allah!” Din nou, Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „O, Mu’adh!” Mu’adh i-a spus de trei ori: „Labbaik şi sa’daik, o, Mesager al lui Allah!” Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Nu este nimeni care să mărturisească cu sinceritate că nimeni nu are dreptul de a fi adorat în afară de Allah şi că Mohammed este Mesagerul Său, fără ca Allah să nu îl salveze de Focul Iadului.” Mu’adh a spus: „O, Mesager al lui Allah! Nu ar trebui să îi informez pe oameni despre aceasta, astfel încât ei să se bucure de aceste binecuvântări?” El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a răspuns: „Când oamenii vor auzi despre aceasta, vor depinde numai de ea.” Apoi, Mu’adh a relatat hadith-ul menţionat chiar înainte de moartea sa, temându-se ca nu cumva să comită un păcat (nespunând ceea ce ştia).             Sahih Bukhari, hadith numărul 129          Anas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Am fost informat că Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a spus lui Mu’adh: „Oricine Îl va întâlni pe Allah fără a Îi asocia lui nimic în adorare va merge în Paradis.” Mu’adh l-a întrebat pe Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): „Nu ar trebui să îi informez pe oameni cu privire la aceste veşti bune?” Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Nu, îmi este teamă ca nu cumva să depindă de ea (în mod absolut).”             Sahih Bukhari, hadith numărul 130          Umm Salama (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat: Umm Sulaim a venit la Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi a spus: „Cu adevărat, Allah nu este timid cu (spunerea către tine) adevărul. Este necesar ca o femeie să facă baie după ce a avut un vis umed (cu eliminare de lichid seminal)?” Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a răspuns: „Da, dacă observă vreo eliminare de lichid seminal.” Umm Salama, descoperindu-şi faţa, a întrebat: „O, Mesager al lui Allah! Poate o femeie elimina lichid seminal?” El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a răspuns: „Da, fie ca mâna ta dreaptă să fie în praf (o expresie arăbească pe care o spui unei persoane pe care vrei să o contrazici, însemnând că „nu vei primi nimic bun.”) şi de aceea fiul îi seamănă mamei sale.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 131          Ibn Omar (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Odată, Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Printre copaci este un pom ale cărui frunze nu cad şi care este asemănător unui musulman. Spuneţi-mi numele acestui copac.” Cu toţii au început să se gândească la copacii din zonele deşertului, iar eu m-am gândit la curmal, însă mi-a fost ruşine (să răspund). Ceilalţi au întrebat: „O, Mesager al lui Allah! Spune-ne despre el.” El a răspuns: „Este curmalul.” I-am spus tatălui meu ce anume gândisem şi, la aceasta, el mi-a spus: „Dacă ai fi spus-o, mi-ar fi plăcut să am cutare şi cutare lucru.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 132          Ali (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Obişnuiam să am în mod frecvent ejaculări de lichid uretral din pricina emoţiilor, fapt pentru care l-am întrebat pe Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) despre aceasta. Al-Miqad l-a întrebat şi el (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: „Persoana trebuie să facă abluţiunea (după aceasta).” [A se vedea şi hadith-ul numărul 269]             Sahih Bukhari, hadith numărul 133          Nafi’ (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Abd Allah ibn Omar a spus: „Un bărbat a intrat în moschee şi a spus: «O, Mesager al lui Allah! În ce loc ne porunceşti să adoptăm starea de Ihram?» Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a răspuns: «Oamenii din Medina ar trebui să adopte Ihram de la Dhul-Hulaifa, oamenii din Sham de la Al-Juhfa şi oamenii din Najd de la Qarn.»” Ibn Omar a spus mai apoi: „Oamenii consideră că Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus apoi: «Oamenii din Yemen ar trebui să adopte Ihram din Yalamlam.»” Ibn Omar obişnuia să spună: „Nu îmi amintesc dacă Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus sau nu ultima propoziţie.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 134          Ibn Omar (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Un bărbat l-a întrebat pe Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): „Ce (tip de haine) ar trebui să poarte un muhrim (un musulman care intenţionează să facă Hajj sau Umrah)?” El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a răspuns: „El nu ar trebui să poarte cămaşă, nici turban, nici pantaloni şi nici pantofi sau şosete de piele, decât numai dacă nu găseşte papuci, atunci poate să poarte şosete de piele, după ce a tăiat partea care ar putea acoperi gleznele. Şi nici nu ar trebui să poarte pânză care a fost parfumată cu şofran sau cu wars (feluri de parfum). Şi dacă nu are papuci, atunci el poate folosi khuffs (şosete făcute dintr-un material gros sau din piele), însă şosetele trebuie să fie tăiate scurt, astfel încât să lase gleznele dezgolite.”       Cartea abluţiuniiSahih Bukhari, hadith numărul 135Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Rugăciunea unei persoane care face hadath (urinează, are scaun, trage vânt) nu este acceptată până când nu face abluţiunea.” O persoană din (neamul) Hadaramout l-a întrebat pe Abu Hurairah: „Ce este hadath?” Abu Hurairah a răspuns: „Hadath înseamnă tragerea vânturilor.”Sahih Bukhari, hadith numărul 136Nu’am Al-Mujmir a relatat: Odată am urcat pe acoperişul moscheii împreună cu Abu Hurairah. El a făcut abluţiunea şi a spus: „L-am auzit pe Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) spunând: «În Ziua Învierii, cei care mă urmează vor fi numiţi „Al-Ghurr-ul-Muhajjalun” după urma abluţiunii şi oricine poate mări zona strălucirii sale, ar trebui să o facă (prin a face abluţiunea cu regularitate).»” Sahih Bukhari, hadith numărul 137ʻAbbas ibn Tamim a relatat: Unchiul meu l-a întrebat pe Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) despre o persoană care a crezut că a tras vânt în timpul rugăciunii. Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: „El nu trebuie să lase rugăciunea până când nu aude sau miroase ceva.”Sahih Bukhari, hadith numărul 138Kuraib a relatat: Ibn ʻAbbas a spus: „Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a dormit atât de adânc încât a sforăit, apoi s-a rugat (sau poate s-a întins până am putut auzi sunetul respiraţiei sale apoi s-a trezit şi s-a rugat).” Ibn ʻAbbas a adăugat: „Am rămas peste noapte în casa mătuşii mele Maimuna, iar Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a dormit o parte din noapte (a se vedea Fath-al-Bari, pag. 249, vol.1) şi, târziu în noapte, el s-a trezit şi a făcut abluţiunea cu apă dintr-un vas agăţat, o abluţiune (perfectă) şi s-a ridicat pentru rugăciune. De asemenea, şi eu am făcut aceeaşi abluţiune, apoi am mers şi am stat în picioare în partea lui stângă. M-a mutat în partea sa dreaptă şi s-a rugat atât de mult cât a voit Allah, apoi s-a întins din nou şi a dormit până când s-a putut auzi respiraţia sa. Mai târziu, mu’adhin-ul (cel care face chemarea la rugăciune) a venit la el şi l-a informat că este timpul pentru rugăciune. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a mers cu el la rugăciune fără a mai face o nouă abluţiune.” (Sufyan i-a spus lui ’Amr că unii oameni au spus: „Ochii Mesagerului lui Allah au dormit, dar inima sa nu a dormit.” ’Amr a răspuns: „L-am auzit pe ’Ubaid ibn Omar spunând că visurile Profetului erau Inspiraţia Divină, apoi a recitat versetul: «… O, fiul meu! Am văzut în vis că te voi jertfi... » (37:102) (a se vedea hadith-ul nr.183)” Sahih Bukhari, hadith numărul 139 Usama ibn Zaid (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a plecat de la Arafat şi a mers până la trecătoarea din munţi, acolo a descălecat, a urinat şi apoi a făcut abluţiunea, dar nu una perfectă. L-am întrebat: „(Este timpul pentru) Rugăciune, o, Mesager al lui Allah?” El a spus: „(Locul) Rugăciunii este în faţa voastră.” El a călărit până când a ajuns la Al-Muzdalifa, apoi a descălecat şi a făcut abluţiunea perfect. Iqama a fost făcută şi el a condus Rugăciunea de Maghrib. Apoi fiecare şi-a îngenunchiat cămila în acel loc. Apoi, s-a făcut Iqama pentru rugăciunea de Isha, pe care a condus-o Profetul, şi nicio altă rugăciune nu a mai fost făcută între cele două (Maghrib şi Isha). Sahih Bukhari, hadith numărul 140’Ata’ ibn Yasar a relatat: Ibn ʻAbbas a făcut abluţiunea (în felul următor): s-a spălat pe faţă, apoi a luat apă în mână, şi-a clătit gura şi apoi şi-a spălat nasul trăgând apă pe nas, apoi suflând-o. Apoi, a luat din nou apă în mâni, unindu-le, apoi s-a spălat pe faţă, a luat din nou apă şi şi-a spălat antebraţul drept. Din nou, a luat apă şi şi-a spălat antebraţul stâng şi apoi a trecut mâinile umede peste capul său, apoi a luat din nou apă şi a turnat peste piciorul său drept (deasupra gleznei) şi l-a spălat, apoi în acelaşi mod, a luat din nou apă şi şi-a spălat şi piciorul stâng (deasupra gleznei) şi a spus: „L-am văzut pe Mesagerul lui Allah făcând abluţiunea în acest fel.” Sahih Bukhari, hadith numărul 141Ibn ʻAbbas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Dacă unul dintre voi are relaţii intime cu soţia sa să spună (şi trebuie să fie spus înainte de a începe): «În numele lui Allah. O, Allah! Protejează-ne de Satana şi de asemenea protejează ceea ce ai trimis asupra noastră (urmaşii noştrii) de Satana» şi dacă este destinat să aibă un copil, Satana nu va putea să îi facă rău acelui copil.” Sahih Bukhari, hadith numărul 142Anas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Ori de câte ori Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) mergea să răspundă chemării naturii, obişnuia să spună: „Allahumma inni aʻudhu bika minal khubuthi wal khaba’ith (O, Allah, caut adăpost la Tine de necurat şi necurate (faptele rele şi spiritele rele)).” Sahih Bukhari, hadith numărul 143Ibn ʻAbbas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Odată, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a intrat în toaletă, iar eu am pus apa pentru abluţiunea sa. El a întrebat: „Cine a pus-o?” I s-a spus, iar el a spus: „O, Allah! Fă-l (pe Ibn ʻAbbas) un savant în religie (Islam).” Sahih Bukhari, hadith numărul 144Abu Aiyub Al-Ansari (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Dacă vreunul dintre voi răspunde chemării naturii într-un spaţiu deschis, nu trebuie să îşi întoarcă faţa şi nici spatele spre Qibla; trebuie să stea cu faţa ori spre vest, ori spre est.” Sahih Bukhari, hadith numărul 145Abd Allah ibn Omar (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Oamenii spun: „Ori de câte ori te aşezi pentru a răspunde chemării  naturii, nu trebuie să fii cu faţa spre Qibla sau Baitul-Maqdis (Ierusalim).” Le-am spus: „Odată eram pe acoperişul casei noastre şi l-am văzut pe Mesagerul lui Allah în timp ce răspundea chemării naturii, în timp ce stătea pe două cărămizi, cu faţa spre Baitul-Maqdis (Ierusalim) (dar era un paravan care îl acoperea).” Sahih Bukhari, hadith numărul 146Aishah (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat: Soţiile Profetului obişnuiau să meargă la Al-Manasi, un loc deschis şi întins (lângă Baqi’ în Medina) pe timpul nopţii, pentru a răspunde chemării naturii. Omar obişnuia să îi spună Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): „Lasă-le pe soţiile tale să se acopere!”, însă Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) nu a făcut acest lucru. Într-o noapte, Sauda bint Zamʻa, soţia Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a ieşit în timpul rugăciunii de Isha. Ei, fiind o femeie înaltă, Omar i s-a adresat spunând: „Te-am recunoscut, o, Sauda.” El a spus-o în aşa fel încât părea că şi-ar fi dorit cu nerăbdare ca versetele al-hijab (cu privire la vălul femeilor musulmane) să fie revelate. Astfel Allah a revelat versetele „al-hijab” (un veşmânt care acoperă corpul cu excepţia ochilor). Sahih Bukhari, hadith numărul 147Aishah (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a spus soţiilor sale: „Vi se permite să ieşiţi pentru a răspunde chemării naturii.” Sahih Bukhari, hadith numărul 148Abd Allah ibn Omar (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: M-am urcat pe acoperişul casei Hafsei pentru a face unele lucrări şi l-am văzut pe Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) răspunzând chemării naturii cu faţa spre Sham (Siria, Iordania, Palestina şi Liban, privite ca o singură ţară) şi cu spatele spre Qibla. Sahih Bukhari, hadith numărul 149Abd Allah ibn Omar (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Odată m-am urcat pe acoperişul casei noastre şi l-am văzut pe Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) răspunzând chemării naturii în timp ce stătea pe două cărămizi cu faţa spre Baitul-Maqdis (Ierusalim). Sahih Bukhari, hadith numărul 150Anas ibn Malik (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Ori de câte ori Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a mers să răspundă chemării naturii, eu împreună cu un alt băiat obişnuiam să mergem cu el ducând un vas mare plin cu apă. (Hisham a adăugat: „Astfel ca el să-şi poată spăla părţile sale private cu aceasta.”)   Sahih Bukhari, hadith numărul 151Anas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Ori de câte ori Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a mers să răspundă chemării naturii, eu împreună cu un alt băiat mergeam după el cu un vas mare plin cu apă. Sahih Bukhari, hadith numărul 152Anas ibn Malik (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Ori de câte ori Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a mers să răspundă chemării naturii, obişnuiam să-i ducem un vas mare plin cu apă (pentru spălarea părţilor private) şi o suliţă scurtă (sau băţ). Sahih Bukhari, hadith numărul 153Abu Qatadah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Atunci când unul dintre voi bea apă, el nu trebuie să răsufle în vasul de băut, iar atunci când unul dintre voi merge la toaletă, nu trebuie să-şi atingă penisul sau părţile private cu mâna sa dreaptă.” Sahih Bukhari, hadith numărul 154Abu Qatadah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Atunci când unul dintre voi merge să urineze, nu trebuie să-şi atingă penisul sau să-şi cureţe părţile sale private cu mâna dreaptă. Şi nu trebuie să răsufle în vasul din care bea.” Sahih Bukhari, hadith numărul 155Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: L-am urmat pe Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) când el urma să răspundă chemării naturii. El nu obişnuia să privească în nicio parte. Prin urmare, atunci când m-am apropiat de el, mi-a spus: „Adu-mi nişte pietre pentru curăţarea părţilor intime (sau a spus ceva similar) şi nu aduce os sau bălegar.” I-am adus pietrele în colţul îmbrăcăminţii mele şi le-am pus lângă el şi am plecat de lângă el. Când a terminat (de răspuns chemării naturii), le-a folosit. Sahih Bukhari, hadith numărul 156Abd Allah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a mers să răspundă chemării naturii şi m-a rugat să îi aduc trei pietre. Am găsit două pietre şi am căutat-o pe a treia şi nu găseam. Prin urmare, am luat o bucată de balegă uscată şi i le-am adus. El a luat cele două pietre şi a aruncat balega spunând: „Acesta este un lucru murdar.” Sahih Bukhari, hadith numărul 157Ibn ʻAbbas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a făcut abluţiunea spălându-şi părţile corpului o singură dată. Sahih Bukhari, hadith numărul 158Abd Allah ibn Zaid (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a făcut abluţiunea spălându-şi părţile corpului de două ori. Sahih Bukhari, hadith numărul 159Humran, sclavul lui Uthman (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: L-am văzut pe Uthman ibn ʻAffan cerând un vas cu apă (iar atunci când i-a fost adus) el şi-a turnat apă peste mâinile sale şi le-a spălat de trei ori, apoi şi-a băgat mâna dreaptă în vasul cu apă şi şi-a clătit gura, şi-a spălat nasul trăgând apă în nas şi apoi suflând-o afară. Apoi şi-a spălat faţa şi antebraţele până la coate de trei ori, şi-a trecut mâinile ude peste cap şi şi-a spălat picioarele până la glezne de trei ori. Apoi a spus: „Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: «Celui care face abluţiunea în acest mod şi apoi oferă două rak’at de rugăciune, în timp ce el nu se gândeşte la nimic altceva (în afară de rugăciune), păcatele sale din trecut vor fi iertate».”   Sahih Bukhari, hadith numărul 160După efectuarea abluţiunii Uthman (Allah să fie mulţumit de el!) a spus: Am să vă spun un hadith pe care nu vi l-aş fi spus dacă nu aş fi fost obligat de către un verset sfânt. (relatatorul secundar ʻUrwa a spus: Acest verset este: „Iar pe aceia care ascund semnele cele limpezi şi Călăuzirea pe care Noi le-am trimis...” [Coran 2:159]). L-am auzit pe Profetul Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) spunând: «Dacă un om face perfect abluţiunea şi apoi oferă rugăciunea obligatorie în congregaţie, Allah îi va ierta păcatele dintre aceasta (rugăciune) şi (următoarea) rugăciunea pe care o va oferi».”     Sahih Bukhari, hadith numărul 161Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Cel  care face abluţiunea, trebuie să-şi cureţe nasul cu apă, trăgând apă în el, apoi suflând-o afară, iar cel care-şi curăţă părţile private cu pietre, trebuie să o facă cu un număr impar de pietre.” Sahih Bukhari, hadith numărul 162Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Dacă unul dintre voi face abluţiunea, trebuie să tragă apă în nas, apoi să o sufle afară, şi cel care-şi curăţă părţile private cu pietre, trebuie să o facă cu un număr impar de pietre. Iar acela dintre voi care se trezeşte din somn, trebuie să-şi spele mâinile înainte să le pună în apa pentru abluţiune, pentru că nimeni nu ştie unde-i erau mâinile în timp ce dormea.” Sahih Bukhari, hadith numărul 163Abd Allah ibn ʻAmr (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a rămas în urma noastră într-o călătorie. El ni s-a alăturat atunci când efectuam abluţiunea pentru rugăciunea de Asr, al cărui timp trecuse deja şi ne-am trecut numai mâinile ude peste picioarele noastre (nu le-am spălat bine), atunci el a strigat de două ori cu voce tare:  „Salvaţi-vă călcâiele de Foc!.”  Sahih Bukhari, hadith numărul 164Humran, slavul eliberat al lui Uthman ibn ʻAffan  (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: L-am văzut pe Uthman ibn ʻAffan cerând (un vas cu apă) pentru a-şi efectua abluţiunea (iar când acesta i-a fost adus), el şi-a turnat apă din el peste mâini spălându-le de trei ori, apoi şi-a băgat mâna dreaptă în vasul cu apă şi şi-a spălat gura, apoi şi-a spălat nasul trăgând apă în el, apoi suflând-o afară. Apoi şi-a spălat faţa de trei ori şi (apoi) antebraţele până la coate de trei ori, apoi şi-a trecut mâna umedă peste cap, apoi şi-a spălat fiecare picior de trei ori. După aceasta Uthman a spus: „L-am văzut pe Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) făcând abluţiunea în acest fel, şi a spus: «Celui care face abluţiunea ca şi mine şi oferă două rak’at în timp ce el nu se gândeşte la nimic altceva (în afară de rugăciune), păcatele sale din trecut vor fi iertate».” Sahih Bukhari, hadith numărul 165Mohammed ibn Ziad  a relatat: L-am auzit pe Abu Hurairah spunând în timp ce trecea pe lângă noi, atunci când unii îşi făceau abluţiunea dintr-un vas cu apă: „Faceţi abluţiunea perfect şi complet, pentru că Abu Al-Qasim (Profetul – Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: «Salvaţi-vă gleznele de Focul Iadului!».”  Sahih Bukhari, hadith numărul 166ʻUbaid ibn Juraij a relatat: L-am întrebat pe Abd Allah ibn Omar: „O, Abu Abd Ar-Rahman! Te-am văzut făcând patru lucruri pe care niciodată nu am văzut să le fi făcut vreunul dintre companionii tăi.” Abd Allah ibn Omar a întrebat: „Care sunt acestea, o, Ibn Juraij?” Am spus: „Niciodată nu te-am văzut atingând vreun colţ al Ka’bei cu excepţia celor (două) îndreptate spre sud (Yemen) şi te-am văzut purtând pantofi din piele tăbăcită şi părul tău vopsit cu hinna (un fel de colorant roşu). Am observat, de asemenea, că ori de câte ori ai fost în Mecca, oamenii au intrat în starea de Ihram atunci când au văzut Luna Nouă (Prima zi din Dhul-Hijja), în timp ce tu nu ai intrat în starea de Ihlal (Ihram) – (Ihram de asemenea se numeşte şi Ihlal care înseamnă „chemarea cu voce” pentru că un muhrim recită Talbiya cu voce tare atunci când intră în starea de Ihram) până pe data de 8 al lunii Dhul-Hijja (Ziua de Tarwiya)”. Abd Allah a răspuns: „Cu privire la colţurile Ka’bei, eu niciodată nu-l am văzut pe Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) să atingă altele cu excepţia celor îndreptate spre sud (Yemen), cu privire la pantofii din piele tăbăcită, fără îndoială că l-am văzut pe Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) purtând pantofi cu piele tăbăcită şi făcând abluţiunea purtându-i (adică îşi spăla picioarele şi apoi le încălţa), astfel îmi place să port şi eu asemenea pantofi. Şi despre vopsirea părului cu hinna, fără îndoială, că l-am văzut pe Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) vopsindu-şi părul cu aceasta şi de aceea îmi place să vopsesc (părul meu cu acesta). Cu privire la Ihlal, eu nu l-am văzut pe Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) intrând în starea de Ihlal până când nu a început Hajj-ul (8 Dhul-Hijja).” Sahih Bukhari, hadith numărul 167Umm ʻAtiya a relatat: Atunci când Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spălat corpul fiicei sale decedate le-a spus celor prezenţi: „Începeţi cu partea dreaptă şi cu părţile care sunt spălate la abluţiune.” Sahih Bukhari, hadith numărul 168Aishah (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat: Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) îi plăcea să înceapă cu mâna dreapta atunci când se încălţa, îşi pieptăna părul, când se curăţa sau se spăla şi când făcea orice altceva. Sahih Bukhari, hadith numărul 169Anas ibn Malik (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: L-am văzut pe Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), atunci când a intrat rugăciunea de Asr iar oamenii căutau apă pentru a face abluţiunea dar nu găseau. Ulterior (un vas plin de) apă i-a fost adus Profetului lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). El şi-a pus mâna în vas şi a poruncit oamenilor să facă abluţiunea din el. Am văzut apa izvorând de sub degetele sale, până când toţi au făcut abluţiunea (a fost unul dintre miracolele Profetului – Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Sahih Bukhari, hadith numărul 170Ibn Siiriin a relatat: I-am spus lui ʻAbeida: „Am din părul Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) pe care l-am primit de la Anas sau de la familia sa.” ʻAbeida mi-a spus: „Cu siguranţă, dacă aş fi avut un singur fir de păr, mi-ar fi fost mai drag decât această lume şi tot ceea ce se află în ea.” Sahih Bukhari, hadith numărul 171Anas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Atunci când Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) îşi rădea părul din cap, Abu Talha era primul care lua o parte din părul lui. Sahih Bukhari, hadith numărul 172Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a spus: Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Dacă un câine bea din vasul unuia dintre voi, să spălaţi vasul de şapte ori.” Sahih Bukhari, hadith numărul 173Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Un om a văzut un câine care mânca noroi din cauza setei (puternice). Omul a luat un pantof (şi l-a umplut) cu apă, continuând să toarne apă în el până i-a stins câinelui setea. Astfel, mulţumindu-l pe Allah, l-a făcut să intre în Paradis».”    Sahih Bukhari, hadith numărul 174Hamza ibn Abd Allah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: În timpul vieţii Profetului lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) câinii urinau, treceau prin moschee (veneau şi plecau), cu toate acestea niciodată nu s-a stropit cu apă peste (urina câinelui). Sahih Bukhari, hadith numărul 175ʻAdi ibn Hatim (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: L-am întrebat pe Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) (despre câinii de vânătoare) şi el mi-a răspuns: „Dacă ai lăsat liber (în numele lui Allah) câinele tău după un joc (vânat), şi el îl omoară, tu poţi mânca (vânatul), dar dacă el, mănâncă din el atunci tu nu mânca din acesta deoarece el l-a vânat pentru el însuşi.” Am mai spus: „Uneori îmi trimit câinele la vânat şi găsesc alt câine cu el.” El a spus: „Nu mânca (din vânat) pentru că ai pomenit numele lui Allah numai când ai trimis câinele tău şi nu şi pentru celălalt câine.”   Sahih Bukhari, hadith numărul 176Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „O persoană se consideră a fi în rugăciune atâta timp cât el aşteaptă rugăciunea în moschee şi nu face hadath.” Un bărbat non-arab a întrebat: „Abu Hurairah! Ce este hadath?” Eu am răspuns: „Înseamnă a trage vânturi (prin anus) (acesta este un tip de hadath).” Sahih Bukhari, hadith numărul 177ʻAbbas ibn Tamim a relatat: Unchiul meu a spus: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „O persoană nu trebuie să îşi lase rugăciunea până când nu aude un sunet sau nu miroase ceva.” Sahih Bukhari, hadith numărul 178Ali (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Obişnuiam să am (din cauza emoţiilor) scurgeri frecvente din uretră şi mi-a fost ruşine să îl întreb pe Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) despre acest lucru, aşa că l-am rugat pe Al-Miqdad ibn Al-Aswad să îl întrebe (pe Profet) despre aceasta. Al-Miqdad l-a întrebat şi el a răspuns: „Acea persoană trebuie să facă abluţiunea (după acea).” Sahih Bukhari, hadith numărul 179Zaid ibn Khalid a relatat:  L-am întrebat pe ’Uthman ibn ’Affan despre o persoană care are un contact sexual dar nu ejaculează. ’Uthman a răspuns: „El trebuie să facă abluţiunea la fel ca pentru rugăciunea obişnuită, dar trebuie să îşi spele penisul.” ’Uthman a adăugat: „Am auzit aceasta de la Mesagerul lui Allah.” I-am întrebat pe ’Ali Az-Zubair, Talha şi pe Ubai ibn Ka’b despre acest lucru, şi ei, de asemenea, mi-au dat acelaşi răspuns. (Aceasta a fost anulată mai târziu, fiind necesară îmbăierea în asemenea cazuri).” Sahih Bukhari, hadith numărul 180Abu Sa’id Al-Khudri (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a trimis după un om din Ansari care a venit cu apa curgând din părul său. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Te-am obligat să te grăbeşti, nu-i aşa?” Omul a răspuns: „Da.” Apoi, Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Dacă eşti obligat să te grăbeşti (în contactul sexual) sau nu ejaculezi, atunci ai de făcut abluţiunea.” (aceasta a fost anulată mai târziu, persoana trebuie să facă o baie completă). Sahih Bukhari, hadith numărul 181Usama ibn Zaid (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Atunci când Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)  s-a depărtat de Arafat, s-a dus spre o trecătoare şi a răspuns chemării naturii. După ce a terminat i-am turnat apă să facă abluţiunea şi i-am spus: „Mesager al lui Allah! Vei face rugăciunea?” El a răspuns: „Musalla (locul pentru rugăciune) este în faţa ta (în Muzdalifa).” Sahih Bukhari, hadith numărul 182Al-Mughira ibn Shu’ba (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Eram în compania Mesagerului lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) într-una dintre călătoriile sale şi el a mers să răspundă chemării naturii (şi după ce a terminat) i-am turnat apă să facă abluţiunea; el s-a spălat pe faţă, pe antebraţe şi şi-a trecut mâinile umede peste cap şi peste khuff (şosete făcute din piele sau un material gros).” Sahih Bukhari, hadith numărul 183Abd Allah ibn ʻAbbas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Că el a stat peste noapte în casa Maimunei, soţia Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!),  mătuşa lui. El a adăugat: „M-am întins pe pat (aşezând perna transversal) în timp ce Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi soţia sa erau întinşi pe lungimea pernei. Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a dormit până la miezul nopţii, sau cu puţin înainte, sau cu puţin după şi s-a trezit, frecându-şi urmele de somn de pe faţă cu mâinile sale. Apoi el a recitat ultimele zece versete ale Surei ’Al-’Imran, s-a ridicat şi a mers la recipientul cu apă care era agăţat. El a făcut abluţiunea şi a fost o abluţiune perfectă, apoi s-a ridicat şi a făcut rugăciunea. De asemenea şi eu m-am ridicat şi am făcut ceea ce a făcut Profetul. Apoi am mers şi m-am aşezat lângă el. El şi-a pus mâna dreaptă pe capul meu, m-a luat de urechea dreaptă şi a sucit-o. S-a rugat două rak’at, şi două rak’at, şi două rak’at, şi apoi două rak’at, şi apoi două rak’at, şi apoi două rak’at (separat, de şase ori) şi la final o rak’a (witr). Apoi s-a întins din nou în pat până când muadhin-ul a venit la el, după care Profetul s-a ridicat, a făcut două rak’at mici de rugăciune şi apoi a mers să conducă rugăciunea Fajr.” Sahih Bukhari, hadith numărul 184Asma bint Abu Bakr (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat: Am venit la Aishah, soţia Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), în timpul unei eclipse solare. Oamenii făceau rugăciune şi ea, de asemenea, se ruga. Am întrebat-o: „Ce este în neregulă cu oamenii?” Ea a făcut un semn cu mâinile spre cer şi a spus: „Subhan Allah.” Am întrebat-o: „Acesta este un semn?” A făcut semn: „Da.” Prin urmare, eu, de asemenea, m-am aşezat în rugăciune până când am devenit inconştientă şi mai târziu mi-am turnat apă pe cap. După rugăciune, Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) L-a lăudat şi L-a slăvit pe Allah şi a spus: „Tocmai am văzut ceva ce nu am mai văzut înainte în acest loc al meu, incluzând Paradisul şi Iadul. Am fost inspirat (am înţeles) că veţi fi puşi la încercări în mormintele voastre şi acestea vor fi precum încercările lui Ad-Dajjal, sau aproape ca ele (cel de al doilea relatator nu este sigur de ceea ce a spus Asma.) Îngerii vor veni la fiecare dintre voi şi vă vor întreba: «Ce ştiţi despre acest om?» Un credincios va răspunde: «El este Mohammed, Mesagerul lui Allah, şi a venit la noi cu un adevăr evident şi îndrumare. Noi am acceptat învăţăturile sale, am crezut în el şi l-am urmat.» Apoi Îngerii îi vor spune să doarmă în pace pentru că ei au venit să vadă dacă el a fost credincios. Pe de altă parte, răspunsul ipocritului va fi: «Nu ştiu, dar am auzit oamenii spunând ceva şi eu am spus la fel.»” Sahih Bukhari, hadith numărul 185Yahya Al-Mazini a relatat: O persoană l-a întrebat pe Abd Allah ibn Zaid care era bunicul lui Amr ibn Yahya: „Îmi poţi arăta modul în care Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) făcea abluţiunea?” Abd Allah ibn Zaid a răspuns afirmativ şi a cerut apă. A turnat-o pe mâinile sale şi le-a spălat de două ori, apoi şi-a clătit gura de trei ori, nasul de trei ori, trăgând apă în el apoi suflând-o. S-a spălat pe faţă de trei ori, apoi şi-a spălat antebraţele până deasupra cotului de două ori şi apoi a trecut mâinile umede peste cap, din faţă până la ceafă şi înapoi (începând din faţă, spre spate până la ceafă şi apoi aducându-le înapoi de unde a început) şi şi-a spălat picioarele (deasupra gleznelor). Sahih Bukhari, hadith numărul 186 Amr a relatat: Tatăl meu l-a văzut pe Amr ibn Abu Hasan întrebându-l pe despre abluţiunea Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Abd Allah ibn Zaid a cerut un vas de ceramică cu apă şi în faţa lor a făcut abluţiunea la fel ca a Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). El a turnat apă din vas peste mâna lui şi şi-a spălat mâinile de trei ori, apoi şi-a băgat mâinile în vas, şi-a clătit gura şi şi-a spălat nasul, trăgând apă în el şi apoi suflând-o, cu trei pumni de apă. Apoi şi-a băgat din nou mâna în apă şi şi-a spălat faţa de trei ori, apoi şi-a spălat antebraţele până la coate de două ori; apoi şi-a băgat din nou mâinile în apă, apoi şi le-a trecut peste capul său din faţă spre ceafă şi înapoi o singură dată, apoi şi-a spălat picioarele până deasupra gleznelor.    Sahih Bukhari, hadith numărul 187Abu Juhaifa (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a venit la noi la prânz şi i-a fost adusă apă pentru a face abluţiunea. După ce el a făcut abluţiunea, apa care a rămas a fost luată de oameni şi au început să se stropească cu ea pe corp (ca un lucru binecuvântat). Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a făcut două rak’at la rugăciunea de Dhuhr şi apoi două rak’at la cea de Asr, având în faţa sa o suliţă scurtă (sau un băţ) (ca sutra). Sahih Bukhari, hadith numărul 188Abu Musa (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a cerut un vas cu apă, şi-a spălat mâinile şi faţa apoi a aruncat o gură de apă în vas şi ne-a spus (Abu Musa şi Bilal): „Beţi din apă şi stropiţi puţină apă pe feţele şi piepturile voastre.”Sahih Bukhari, hadith numărul 189Ibn Shihab a relatat: Mahmud ibn Ar-Rabi’, persoana pe faţa căreia Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a aruncat o gură de apă din fântâna familiei sale atunci când era copil, şi ’Ura (sub autoritatea lui Al-Miswar şi altora) care au mărturisit fiecare: „Ori de câte ori Profetul făcea abluţiunea, companionii lui aproape că se băteau pentru apa rămasă.” Sahih Bukhari, hadith numărul 190As-Sa’ib ibn Yazid (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Mătuşa mea m-a luat la Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi a spus: „O, Mesager al lui Allah! Acest fiu al surorii mele are o boală la picioare.” El şi-a trecut mâinile peste faţa mea şi s-a rugat ca Allah să-şi trimită binecuvântările asupra mea; apoi el a făcut abluţiunea şi eu am băut din apa rămasă. Am stat în spatele lui şi am văzut pecetea Profeţiei între umerii lui, era ca «Zir-al-Hijla» (ca un nasture al unui cort mic, dar unii au spus – ou de prepeliţă, etc.).” Sahih Bukhari, hadith numărul 191Amr ibn Yahya a relatat: (sub autoritatea tatălui său) Abd Allah ibn Ziad a turnat apă pe mâinile sale dintr-un vas care conţinea apă şi le-a spălat, apoi cu o mână de apă şi-a clătit gura, şi-a curăţat nasul prin tragerea apei şi apoi suflarea ei. El a repetat aceasta de trei ori. Apoi, el şi-a spălat antebraţele până la coate de două ori şi şi-a trecut mâinile umede peste cap, de la frunte spre ceafă, apoi şi-a spălat picioarele până deasupra gleznelor şi a spus: „Aceasta este abluţiunea Mesagerului lui Allah.” Sahih Bukhari, hadith numărul 192Amr ibn Yahya a relatat: Tatăl meu a spus: „L-am văzut pe ’Amr ibn Abu Hasan întrebându-l pe Abd Allah ibn Zaid despre abluţiunea Profetului. Abd Allah ibn Zaid a cerut un vas de ceramică şi a făcut abluţiunea în faţa lor. El a turnat apă peste mâinile sale şi le-a spălat de trei ori. Apoi a pus mâna sa dreaptă în vas şi şi-a clătit gura, apoi şi-a spălat nasul, trăgând şi suflând apa de trei ori. Din nou şi-a pus mâinile în vas şi s-a spălat pe faţă de trei ori. După aceea, a pus mâna în vas şi şi-a spălat antebraţele până deasupra coatelor de două ori, apoi a pus din nou mâna în apă şi şi-a trecut mâinile umede peste cap şi frunte spre ceafă şi apoi încă o dată şi-a pus mâna în vas şi şi-a spălat picioarele (deasupra gleznelor).” Wuhaib a relatat: „Că el (Profetul, conform hadith-ului 191) şi-a trecut mâinile umede peste cap o singură dată.” Sahih Bukhari, hadith numărul 193 Abd Allah ibn Omar (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: În timpul vieţii Mesagerului lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) femeile şi bărbaţii obişnuiau să facă abluţiunea împreună. Sahih Bukhari, hadith numărul 194Jabir (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a venit la mine în vizită în timp ce eram bolnav şi inconştient. El a făcut abluţiunea şi m-a stropit cu apa rămasă şi pentru că îmi recăpătasem cunoştiinţa, am spus: „O, Mesager al lui Allah! Către cine va merge moştenirea mea dacă eu nu am niciun predecesor şi niciun urmaş?” Apoi versetul Divin cu privire la fara’id (moştenire) a fost revelat. Sahih Bukhari, hadith numărul 195Anas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: A fost timpul pentru rugăciune şi cei ale căror case erau aproape s-au ridicat şi au mers la oamenii lor (pentru abluţiune) şi au mai rămas câţiva oameni (aşezaţi). Apoi, un vas de ceramică vopsit (mikhdab) umplut cu apă a fost adus la Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Vasul era mic, nu era destul de larg pentru ca o persoană să poată pune mâna în el, dar cu toate acestea oamenii au făcut abluţiunea. (Cel de al doilea relatator a spus: „L-am întrebat pe Anas: «Câte persoane eraţi?» Anas a răspuns: «Eram optzeci sau mai mulţi».”) (Acesta a fost unul dintre miracolele Mesagerului lui Allah – Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Sahih Bukhari, hadith numărul 196Abu Musa (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Odată, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a cerut un vas cu apă. El s-a spălat pe mâini şi pe faţă în el şi, de asemenea, a aruncat o gură de apă în el. Sahih Bukhari, hadith numărul 197Abd Allah ibn Zaid (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Odată, Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a venit la noi şi noi i-am adus apă într-un vas de alamă. El a făcut abluţiunea aşa: s-a spălat pe faţă de trei ori, antebraţele până la coate de două ori, apoi şi-a trecut mâinile umede uşor peste cap de la frunte la ceafă şi înapoi, apoi s-a spălat pe picioare (deasupra gleznelor). Sahih Bukhari, hadith numărul 198Aishah (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat: Atunci când boala Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a agravat, el le-a cerut soţiilor sale să îi permită să fie tratat în casa mea. Ele i-au dat permisiunea. Apoi Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a venit (în casa mea) cu ajutorul a doi oameni, picioarele lui erau târâte pe pământ, între ʻAbbas şi celălalt bărbat. ’Ubaidullah (cel de al doilea relatator) a spus: „L-am informat pe Abd Allah ibn ʻAbbas de ceea ce a spus Aishah. Ibn ʻAbbas a spus: «Ştii cine era cel de al doilea bărbat?» Am răspuns negativ. Ibn ʻAbbas a spus: «A fost Ali (ibn Abu Talib).» Apoi Aishah a spus: «Atunci când Profetul a venit în casa mea şi boala s-a agravat, ne-a poruncit să turnăm şapte piei cu apă pe el, pentru ca el să poată da câteva sfaturi oamenilor. A stat în mikhdab (o cadă de alamă) care aparţinea Hafsei, soţia Profetului. Apoi, toţi am turnat apă pe el din pieile cu apă până când el ne-a făcut semn să ne oprim şi aceasta am făcut (ceea ce a vrut el să facem). După aceasta, el a ieşit la oameni.»” Sahih Bukhari, hadith numărul 199Amr ibn Yahya a a relatat: (sub autoritatea tatălui său) Unchiul meu făcea abluţiunea exagerând şi odată l-a rugat pe Abd Allah ibn Zaid să îi spună cum l-a văzut el pe Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) făcând abluţiunea. El a cerut un vas de ceramică plin cu apă, a turnat din el pe mâini, s-a spălat de trei ori, apoi a pus mâna în vas, şi-a clătit gura şi şi-a spălat nasul trăgând apa (din mână) şi suflând-o, de trei ori; apoi a pus din nou mâna în apă, a luat apă şi s-a spălat pe faţă de trei ori, apoi s-a spălat pe mâni până la coate de două ori, a luat apă în mâni şi le-a trecut peste cap de la frunte spre ceafă şi înapoi, apoi s-a spălat pe picioare (până deasupra gleznelor) şi a spus: „L-am văzut pe Profet făcând abluţiunea în acest fel.” Sahih Bukhari, hadith numărul 200Thabit a relatat: Anas (Allah să fie mulţumit de el!) a spus: „Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a cerut apă şi un vas cu o bază largă şi nu atât de adânc, conţinând o cantitate mică de apă, a fost adus la el şi şi-a pus degetele în el.” Apoi, Anas a spus: „Am văzut apa picurând de pe degetele sale.” Anas a adăugat: „Am estimat numărul oamenilor care au făcut abluţiunea (cu apa din acel vas) la un număr între şaptezeci şi optzeci.” Sahih Bukhari, hadith numărul 201Anas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul folosea pentru a face baie un sa’ până la cinci mudds de apă şi făcea abluţiunea cu un mudd de apă. Sahih Bukhari, hadith numărul 202Abd Allah ibn Omar (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Sa’d ibn Abu Waqqas a spus: „Profetul şi-a trecut mâinile umede peste khuffs (şosete făcute dintr-un material gros sau piele).” Abd Allah ibn Omar l-a întrebat pe Omar despre aceasta. Omar a răspuns afirmativ şi a adăugat: „Atunci când Sa’d relatează un hadith de la Profet, nu mai este nevoie să mai întrebi pe altcineva despre acesta.” Sahih Bukhari, hadith numărul 203Al-Mughira ibn Sh’ba (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Odată, Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a ieşit să răspundă chemării naturii şi eu l-am urmat cu un vas cu apă, apoi când a terminat, i-am turnat apă şi el a făcut abluţiunea şi şi-a dat cu mâinile umede peste khuffs (şosete făcute dintr-un material gros sau piele). Sahih Bukhari, hadith numărul 204Ja’far ibn ’Amr ibn Umaiya Ad-Damri a relatat: Tatăl meu a spus: „L-am văzut pe Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) trecându-şi mâinile umede peste khuffs (şosete făcute dintr-un material gros sau piele).” Sahih Bukhari, hadith numărul 205Ja’far ibn ’Amr a relatat: Tatăl meu a spus: „L-am văzut pe Profet trecându-şi mâinile umede peste turbanul său şi peste khuffs (şosete făcute din material gros sau piele).” Sahih Bukhari, hadith numărul 206’Urwa ibn Al-Mughira a relatat: Tatăl meu a spus: „Odată eram în compania Profetului într-o călătorie şi m-am repezit să îi scot khuffs (şosete făcute dintr-un material gros sau piele). El mi-a poruncit să le las cum le avea în picioare, aşa făcând  abluţiunea. El a trecut mâinile umede peste ele. Sahih Bukhari, hadith numărul 207Abd Allah ibn ʻAbbas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Mesagerul lui (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a mâncat o bucată fiartă de carne (dinspre grumaz) de oaie şi s-a rugat fără să mai refacă abluţiunea. Sahih Bukhari, hadith numărul 208Ja’far ibn ’Amr ibn Umaiya a relatat: Tatăl meu a spus: „L-am văzut pe Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) luând o bucată de carne (fiartă) de oaie (dinspre grumaz) şi apoi a fost chemat la rugăciune. El şi-a pus cuţitul jos şi s-a rugat fără a repeta abluţiunea.” Sahih Bukhari, hadith numărul 209Suwaid ibn Al-Nuʻman (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: În anul cuceririi Khaibar-ului am mers împreună cu Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) până când am ajuns la Sahba, un loc lângă Khaibar, unde Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a făcut rugăciunea de Asr şi a cerut mâncare. Nu i s-a adus decât sawiq. El a poruncit ca acesta să fie umezit cu apă. Am mâncat cu toţii şi apoi Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a ridicat pentru rugăciunea de seară (Maghrib), şi-a clătit gura cu apă şi noi am făcut la fel, iar el s-a rugat fără să refacă abluţiunea. Sahih Bukhari, hadith numărul 210Maimuna (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat: Mesagerul lui (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a mâncat o bucată de carne (dinspre grumaz) de oaie fiartă şi s-a rugat fără să mai refacă abluţiunea. Sahih Bukhari, hadith numărul 211Ibn ʻAbbas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a băut lapte, şi-a clătit gura şi a spus: „Are grăsime.” Sahih Bukhari, hadith numărul 212Aishah (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat: Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Dacă unul dintre voi se simte somnoros în timp ce se roagă, el trebuie să meargă (în pat) până când îi trece somnul pentru că cel care se roagă atunci când este somnoros nu ştie dacă se roagă pentru iertare sau pentru un lucru rău pentru el.” Sahih Bukhari, hadith numărul 213Anas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Dacă cineva dintre voi se simte somnoros în timp ce se roagă, el trebuie să doarmă până când înţelege ceea ce spune (recită).” Sahih Bukhari, hadith numărul 214’Amr ibn ’Amir a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obişnuia să facă abluţiunea în fiecare seară. L-am întrebat pe Anas: „Ce obişnuiaţi voi să faceţi?” Anas a spus: „Făceam rugăciunea cu aceeaşi abluţiune până când o pierdeam cu hadath.” Sahih Bukhari, hadith numărul 215Suwaid ibn Nu’man (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: În anul cuceririi Khaibar-ului am mers împreună cu Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) până am ajuns la Sahba, unde Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a condus rugăciunea de Asr, apoi a cerut ceva de mâncare. Nu s-a adus decât sawiq şi am mâncat, apoi am băut (apă). Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a ridicat pentru rugăciune (Maghrib), şi-a clătit gura cu apă şi apoi a condus rugăciunea fără a repeta abluţiunea. Sahih Bukhari, hadith numărul 216Ibn ʻAbbas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Odată, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), în timp ce trecea printr-unul dintre cimitirele din Medina sau Mecca, a auzit vocile a două persoane care erau torturate în mormânt. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Aceste două persoane nu sunt torturate pentru păcate majore (care sunt de evitat).” Apoi Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a adăugat: „Da! Într-adevăr, unul dintre ei este pedepsit pentru faptul că nu se curăţa niciodată de urina sa, iar cel de-al doilea pentru calomnie (creând duşmănie între prietenii săi).” Apoi Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a cerut o frunză verde de palmier, a rupt-o în două şi a pus câte o parte pe fiecare mormânt. Fiind întrebat de ce a făcut acest lucru, el a răspuns: „Sper că tortura lor se va uşura până când acestea se vor usca.” Sahih Bukhari, hadith numărul 217Anas ibn Malik (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Ori de câte ori Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ieşea să răspundă chemării naturii, îi aduceam apă cu care el îşi spăla părţile intime. Sahih Bukhari, hadith numărul 218Ibn ʻAbbas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a trecut o dată pe lângă două morminte şi a spus: „Aceste două persoane nu sunt torturate pentru un păcat mare (care este de evitat). Unul dintre ei nu s-a curăţat niciodată de urina sa, în timp ce cel de-al doilea calomnia (creând duşmănie între prietenii săi).” Profetul apoi a luat o frunză verde de palmier, a rupt-o în două şi a pus câte o bucată pe fiecare mormânt. Ei au întrebat: „O, Mesager al lui Allah! De ce ai făcut acest lucru?” El a răspuns: „Sper ca pedeapsa lor să fie mai uşoară până când acestea (bucăţile de frunză) se vor usca.” Sahih Bukhari, hadith numărul 219Anas ibn Malik (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a văzut un beduin urinând în moschee, iar el le-a spus oamenilor să nu îl deranjeze. Atunci când a terminat, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a cerut apă şi a turnat peste (urină). Sahih Bukhari, hadith numărul 220Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Un beduin s-a ridicat şi a început să urineze în moschee. Oamenii l-au prins dar Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a spus să îl lase şi să toarne o găleată sau un vas cu apă peste acel loc, unde a urinat. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) apoi a spus: „Ai fost trimis să uşurezi lucrurile şi nu să le îngreunezi.” Sahih Bukhari, hadith numărul 221Anas ibn Malik (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Un beduin a venit şi a urinat într-un colţ al moscheii. Oamenii au ţipat la el dar Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a oprit până când el a terminat. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a poruncit să toarne o găleată de apă peste acel loc şi ei aşa au făcut. Sahih Bukhari, hadith numărul 222Aishah (mama credincioşilor – Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat: Un copil a fost adus la Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), iar acesta a urinat pe îmbrăcămintea Profetului. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a cerut apă şi a turnat apă peste murdărie. Sahih Bukhari, hadith numărul 223Umm Qais bint Mihsin (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat: Mi-am adus fiul care nu începuse să mănânce mâncare la Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), care l-a luat şi l-a pus în poala sa. Copilul a urinat pe îmbrăcămintea Profetului, deci el a cerut apă şi a turnat apă peste murdărie şi nu a spălat-o. Sahih Bukhari, hadith numărul 224Hudhaifa (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Odată Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a trecut pe lângă gropile (haznalele) unor oameni şi a urinat stând în picioare. Apoi el a cerut apă, iar eu i-am adus şi el a făcut abluţiunea. Sahih Bukhari, hadith numărul 225Hudhaifa (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Am mers împreună cu Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) până când am ajuns la gropile (haznalele) unor oameni. El a stat, aşa cum stă oricare dintre voi, în spatele unui perete şi a urinat. Eu am plecat, dar el m-a chemat înapoi. M-am apropiat de el şi am stat în spatele lui până când a terminat. Sahih Bukhari, hadith numărul 226Abu Wail a relatat: Abu Musa Al-Ash’ari obişnuia să pună mare accent în privinţa urinării şi obişnuia să spună: „Dacă cineva din Banu Israel atinge cu hainele sale solul murdar de urină, atunci trebuie să taie acea parte.” Auzind aceasta, Hudhaifa i-a spus lui Abu Wail: „Mi-aş fi dorit ca el (Abu Musa) să nu o facă (să pună mare accent pe această problemă).” Hudhaifa a adăugat: „Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a mers la groapa (haznaua) unor oameni şi a urinat în timp ce era în picioare.” Sahih Bukhari, hadith numărul 227Asma (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat: O femeie a venit la Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi l-a întrebat: „Dacă una dintre noi are urme de menstruaţie pe haine, ce trebuie să facă?” El a răspuns: „Ea trebuie (să ţină locul murdar), să îl frece şi să îl pună în apă pentru a putea îndepărta urmele de sânge, apoi să toarne apă peste acel loc. Apoi, se poate ruga cu acele haine.” Sahih Bukhari, hadith numărul 228Aishah (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat: Fatima bint Abu Hubaish a venit la Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi a întrebat: „O, Mesager al lui Allah, am o sângerare persistentă din uter şi nu pot deveni curată. Să renunţ la rugăciuni?” Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: „Nu, pentru că acea sângerare este dintr-un vas, nu este menstruaţie. Prin urmare, atunci când ai menstruaţie reală, nu te mai rogi, apoi când s-a terminat, spală sângele (faci baie) şi faci rugăciunea.” Hisham (cel de al doilea narator) a spus că tatăl său de asemenea a spus (că Profetul – Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa! i-a spus): „Fă abluţiunea pentru fiecare rugăciune până când apare următoarea menstruaţie.” Sahih Bukhari, hadith numărul 229Aishah (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat: Obişnuiam să spăl urmele de janaba (lichidul seminal) de pe hainele Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), iar el făcea rugăciunea cu acele haine, în timp ce urmele de apă erau încă pe ele (urmele de apă erau încă vizibile). Sahih Bukhari, hadith numărul 230Aishah (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat la fel ca hadith-ul 229. Sahih Bukhari, hadith numărul 231Suleiman ibn Yassar a relatat: Am întrebat-o pe Aishah despre hainele murdare de lichid seminal. Ea a răspuns: „Obişnuiam să spăl hainele Mesagerului lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), iar el mergea cu el la rugăciune în timp ce petele de apă erau încă vizibile.” Sahih Bukhari, hadith numărul 232Amr ibn Maimun a relatat: L-am auzit pe Suleiman ibn Yasar vorbind despre hainele murdare de lichid seminal. El a spus că Aishah a spus: „Obişnuiam să spăl acestea de pe hainele Mesagerului lui Allah, iar el mergea la rugăciune cu ele în timp ce petele de apă erau încă vizibile.” Sahih Bukhari, hadith numărul 233Abu Qilaba a relatat: Anas a spus: „Câţiva oameni din tribul Ukl sau Uraina au venit la Medina şi nu le-a priit clima. Prin urmare, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a poruncit să meargă la turma de cămile (milch) şi să bea laptele şi urina lor (drept medicament). Ei au făcut acest lucru şi după ce s-au însănătoşit, l-au omorât pe păstorul Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi au alungat toate cămilele. Acest lucru a fost aflat de Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) dimineaţa devreme şi a trimis (bărbaţi) în urma lor, aceştia fiind capturaţi şi aduşi la prânz. Apoi el a poruncit să li se taie mâinile şi picioarele (şi acest lucru a fost făcut), iar ochii lor au fost marcaţi cu bucăţi de fier încins. Au fost puşi în Al-Harra şi au cerut apă, şi nu li s-a dat.” Abu Qilaba a spus: „Acei oameni care au furat şi au ucis, au devenit necredincioşi după ce au îmbrăţişat Islamul şi au luptat împotriva lui Allah şi a Mesagerului Său.” Sahih Bukhari, hadith numărul 234Anas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Înainte de construcţia moscheii, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a oferit rugăciunile la stâna oilor. Sahih Bukhari, hadith numărul 235Maimuna (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat: L-am întrebat pe Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) despre ghee (untul de gătit) în care a căzut un şoarece. El a spus: „Scoateţi şoarecele, aruncaţi ghee ce era în jurul lui şi mâncaţi restul.” Sahih Bukhari, hadith numărul 236Maimuna (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat: L-am întrebat pe Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) despre ghee (untul de gătit) în care a căzut un şoarece. El a spus: „Scoate şoarecele, aruncaţi ce era în jurul lui (şi folosiţi restul).” Sahih Bukhari, hadith numărul 237Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Fiecare rană pe care un musulman a suferit-o pentru cauza lui Allah, va apărea în Ziua Învierii aşa cum a fost el atunci când a suferit-o; sângele va curge din rană, iar culoarea lui va fi ca şi a sângelui, însă mirosul lui va fi ca şi mirosul moscului.”  Sahih Bukhari, hadith numărul 238Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Noi (musulmanii) suntem ultimii (veniţi pe Pământ), dar (vom fi) primii (în Ziua Învierii).” Sahih Bukhari, hadith numărul 239Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Să nu urinaţi în apă stătătoare, care nu curge, ca mai apoi (să aveţi nevoie) să vă spălaţi în ea.” Sahih Bukhari, hadith numărul 240Abd Allah (Allah să fie mulţumit de el!)  a relatat: În timp ce Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a fost prosternat (aşa cum este menţionat mai jos). Abd Allah ibn Masʻud (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) se ruga la Casă (Ka’bah), iar Abu Jahl stătea alături de câţiva dintre companionii săi. Unul dintre ei i-a întrebat pe ceilalţi: „Care dintre voi poate aduce conţinutul burţii (intestine, etc.) cămilei lui Banu cutare, pentru a le pune pe spatele lui Mohammed, în timp ce el se prosternează?” Cel mai oropsit dintre ei a mers şi a adus ceea ce i s-a cerut. El a aşteptat până când Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a prosternat, apoi a pus intestinele pe spatele lui, între umeri. Priveam, dar nu puteam face nimic. Aş fi vrut să fie mai multe persoane alături de mine, care să mă sprijine împotriva lor. Ei au început să râdă, căzând unul peste altul. Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) era în prosternare şi nu şi-a ridicat capul până când Fatima (fiica Profetului) a venit şi a aruncat (conţinutul abdominal a cămilei) de pe spatele lui. El şi-a ridicat capul şi a spus de trei ori: „O, Allah, pedepseşte-i pe Quraish!” Astfel, a fost dificil pentru Abu Jahl şi companionii săi atunci când Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a făcut o suplicaţie la Allah împotriva lor, deoarece ei au fost convinşi că rugăciunile şi suplicaţiile sunt acceptate în acest oraş (Mecca). Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „O, Allah, pedepseşte-i pe Abu Jahl, ʻUtba ibn Rabiʻa, Shaiba ibn Rabiʻa, Al-Walid ibn ʻUtba, Umaiya ibnn Khalaf, şi ʻUqba ibn Al Mu’it (şi a mai menţionat al şaptelea nume pe  care nu-mi amintesc)!” Pe Allah, în Mâinile Căruia se află viaţa mea! Am văzut trupurile moarte ale celor menţionaţi de Mesagerul lui Allah la Qalib (una dintre fântânile) de la Badr. Sahih Bukhari, hadith numărul 241Anas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) odată a scuipat în hainele sale. Sahih Bukhari, hadith numărul 242Aishah (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Toate băuturile care produc ebrietate sunt haram (interzise).” Sahih Bukhari, hadith numărul 243Abu Hazim a relatat: Sahl ibn Saʻd As-Sa’idi a fost întrebat de oameni: „Cu ce a fost tratată rana Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)?” Sahl a răspuns: „Nimeni dintre cei ce se află în viaţă nu ştie mai bine decât mine. Ali aducea apă în scutul său, iar Fatima spăla sângele de pe faţa sa, apoi s-a ars o rogojină de paie şi s-a umplut rana cu aceasta.”  Sahih Bukhari, hadith numărul 244Abu Burda (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Tată meu a spus: „Am venit la Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi l-a văzut ţinând în mâna un siwak curăţându-şi dinţii şi spunând „ﷻ‬ ﷻ‬” de parcă îi era greaţă în timp ce siwak-ul era în gura lui.” Sahih Bukhari, hadith numărul 245Hudhaifa (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Atunci când Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) se trezea în timpul nopţii îşi curăţa gura cu siwak.   Sahih Bukhari, hadith numărul 246Ibn Omar (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Am visat că îmi curăţam dinţii cu siwak, iar două persoane au venit la mine. Unul era mai în vârsta decât celălalt, iar eu i-am dat siwak-ul celui mai tânăr. Mi s-a spus că trebuia să-l dau celui mai în vârstă, aşa că aşa am făcut.”  Sahih Bukhari, hadith numărul 247Al Bara’ ibn ʻAzib (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) mi-a spus: „Atunci când mergi la culcare, fă abluţiunea aşa cum o faci pentru rugăciune, întinde-te pe partea dreaptă şi spune: «Allahumma aslamtu wajhi ilaika, wa fauwadtu ʻAmri ilaika, wa alja’tu Zahri ilaika raghbatan wa rahbatan ilaika. La Malja’a wa la manja minka illa ilaika. Allahumma amantu bikitabika-l-ladhi anzalta wa bina-biyika-l ladhi arsalta» (O, Allah, îţi încredinţez sufletul meu, şi îţi încredinţez treburile mele. Îmi întorc faţa spre Tine, şi mă las în Voia Ta, cu speranţă şi teamă de Tine. Cu adevărat, nu există un adăpost sau refugiu sigur departe de Tine, ci numai cu Tine. O, Allah! Eu cred în Cartea Ta (Coranul) pe care Tu ai revelat-o şi în Profetul Tău (Mohammed) pe care Tu l-ai trimis). Apoi dacă vei muri în acea noapte, vei muri cu naturaleţea islamului (fitrah). Aceste cuvinte să fie ultimele tale cuvinte (înainte de somn).” Am repetat aceste cuvinte în faţa Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), iar când am ajuns la „Allahumma amantu bikitabika-l-ladhi anzalta” (O, Allah! Eu cred în Cartea Ta (Coranul) pe care Tu ai revelat-o) am spus: „Wa-rasulika (și în Profetul Tău), iar Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Nu! (ci spune) Wanabiyika-l ladhi arsalta (în Profetul (Mohammed) pe care Tu  l-ai trimis).” Cartea îmbăierii totale (ghusl)             Sahih Bukhari, hadith numărul 248           Aishah (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat: De fiecare dată când Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) se îmbăia după janaba (impuritate majoră), începea prin spălatul mâinilor, apoi efectua abluţiunea aşa cum făcea pentru orice rugăciune. După aceasta, el îşi înmuia degetele în apă şi îşi masa rădăcina părului cu ele, după care îşi turna trei pumni de apă peste cap, apoi îşi turna apă peste întreg corpul.             Sahih Bukhari, hadith numărul 249          Maimuna (soţia Profetului – Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat: Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) efectua abluţiunea în acelaşi mod ca pentru rugăciune, însă nu îşi spăla picioarele. El îşi spăla resturile ejaculării din părţile sale intime, după care îşi turna apă peste trup. Apoi, el îşi scotea picioarele din acel loc (locul în care făcea baie), după care le spăla. Şi acesta era modul său de a se spăla după janaba.             Sahih Bukhari, hadith numărul 250          Aishah (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi cu mine obişnuiam să ne spălăm cu apa dintr-un singur vas, numit faraq.             Sahih Bukhari, hadith numărul 251          Abu Salama (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Fratele Aishei şi cu mine am mers la Aishah pentru a o întreba cu privire la baia Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Ea a adus un vas care conţinea aproximativ o sa’ de apă, s-a spălat şi şi-a turnat apă peste cap în timp ce între noi şi ea se afla un paravan.             Sahih Bukhari, hadith numărul 252          Abu Ja’far a relatat: În timp ce tatăl meu şi cu mine ne aflam alături de Jabir ibn Abd Allah, câţiva oameni l-au întrebat despre modul în care trebuie să se spele. El a răspuns: „O sa’ de apă este suficientă pentru voi.” Un bărbat a spus: „O sa’ de apă nu este suficientă pentru mine.” Jabir i-a spus: „O sa’ de apă a fost suficientă pentru cineva care avea mai mult păr decât tine şi care era mai bun decât tine (referindu-se la Profet – Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!).” Apoi, Jabir (şi-a pus) haina şi ne-a condus în rugăciune.             Sahih Bukhari, hadith numărul 253          Ibn ʻAbbas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi Maimuna obişnuiau să se spele dintr-un singur vas.             Sahih Bukhari, hadith numărul 254          Jubair ibn Mut’im (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Cât despre mine, eu îmi torn de trei ori apă peste cap.” Apoi, el a arătat aceasta folosind ambele mâini.              Sahih Bukhari, hadith numărul 255          Jabir ibn Abd Allah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obişnuia să îşi toarne de trei ori apă peste cap.             Sahih Bukhari, hadith numărul 256          Abu Ja’far a relatat: Jabir ibn Abd Allah mi-a spus: „Vărul tău (Hasan ibn Mohammed ibn Al-Hanafiya) a venit la mine şi m-a întrebat despre baia de după janaba. I-am răspuns: «Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obişnuia să ia trei pumni de apă, pe care o turna peste capul său şi apoi îşi turna şi mai multă apă peste trup.» Al-Hasan mi-a spus: «Sunt un bărbat cu mult păr.» I-am răspuns: «Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) avea mai mult păr decât tine.»”             Sahih Bukhari, hadith numărul 257          Maimuna (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat: Am adus apă pentru baia Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). El şi-a spălat mâinile de două sau de trei ori, după care şi-a turnat apă în mâna stângă şi şi-a spălat părţile intime. Apoi, şi-a trecut mâinile peste pământ (şi le-a curăţat), şi-a clătit gura, şi-a spălat nasul trăgând apă în interiorul acestuia, după care a suflat-o afară, şi-a spălat faţa şi ambele antebraţe şi apoi şi-a turnat apă peste trup. După aceea, el a plecat din acel loc şi şi-a spălat picioarele.             Sahih Bukhari, hadith numărul 258          Aishah (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat: Ori de câte ori Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) se spăla după janaba (act sexual sau vis umed) obişnuia să ceară hilab-ul său sau oricare alt parfum. El obişnuia să îşi pună din el pe mână, îşi freca cu el mai întâi partea dreaptă a capului, apoi, partea stângă, după care îşi freca mijlocul capului cu ambele mâini.             Sahih Bukhari, hadith numărul 259          Maimuna (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat: Am adus apă pentru baia Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), iar el şi-a turnat apă peste mâna stângă, folosindu-se de mâna dreaptă, după care le-a spălat. Apoi, el şi-a spălat părţile private şi şi-a trecut mâinile peste pământ, şi le-a spălat cu apă, şi-a clătit gura şi şi-a spălat nasul trăgând apă înăuntru şi suflând-o afară; şi-a spălat faţa şi şi-a turnat apă peste cap. Apoi, a plecat din acel loc şi şi-a spălat picioarele. O bucată de pânză (un prosop) i-a fost oferită, însă el nu a folosit-o.             Sahih Bukhari, hadith numărul 260          Maimuna (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) se spăla după janaba (act sexual sau vis umed). Prima dată, el îşi curăţa părţile intime folosind mâna, apoi îşi trecea mâna (acea mână) peste un perete (pământ) şi apoi o spăla. Apoi, el efectua abluţiunea la fel ca pentru rugăciune şi după ghusl îşi spăla picioarele.              Sahih Bukhari, hadith numărul 261          Aishah (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi cu mine obişnuiam să facem baie folosind apa dintr-un singur vas, iar fiecare dintre noi, când îi venea rândul, îşi punea mâinile în vas.              Sahih Bukhari, hadith numărul 262          Aishah (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat: De fiecare dată când Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) se spăla după janaba, obişnuia să îşi spele întâi mâinile.             Sahih Bukhari, hadith numărul 263          Aishah (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi cu mine obişnuiam să ne spălăm cu apa dintr-un singur vas după janaba.              Sahih Bukhari, hadith numărul 264          Anas ibn Malik (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi una dintre soţiile sale obişnuiau să se spele folosind apa dintr-un singur vas. (Shu’ba a adăugat la cuvintele lui Anas: „După janaba.”).             Sahih Bukhari, hadith numărul 265          Maimuna (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat: Am adus apă pentru baia Mesagerului lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi el şi-a turnat de trei ori apă peste mâni şi le-a spălat de două sau de trei ori; apoi, şi-a turnat apă peste mâna stângă folosind mâna sa dreaptă şi şi-a spălat părţile intime (cu mâna stângă). Şi-a trecut mâna peste pământ, apoi şi-a clătit gura şi şi-a spălat nasul, trăgând apa în interior şi apoi suflând-o afară. După aceasta, el şi-a spălat faţa, ambele antebraţe şi capul de trei ori, apoi şi-a turnat apă peste trupul său. S-a îndepărtat de acel loc şi şi-a spălat picioarele.              Sahih Bukhari, hadith numărul 266          Maimuna bint Al-Harith (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat: Am adus apă pentru baia Mesagerului lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi am pus un paravan. El şi-a turnat apă peste mâini şi le-a spălat de două sau de trei ori. (Sub-naratorul a adăugat că nu îşi aminteşte dacă a spus de trei ori sau nu). Apoi, şi-a turnat apă peste mâna stângă folosind mâna sa dreaptă o dată, după care şi-a spălat părţile intime. Şi-a trecut mâna peste pământ sau un perete şi apoi s-a spălat. Şi-a clătit gura şi şi-a spălat nasul, trăgând apa înăuntru şi suflând-o afară. El şi-a spălat faţa, antebraţele şi capul. Şi-a turnat apă peste trup şi s-a îndepărtat de acel loc, după care şi-a spălat picioarele. I-am oferit o bucată de pânză (un prosop), iar el mi-a arătat folosind degetele (că nu îl vrea) şi nu l-a luat.              Sahih Bukhari, hadith numărul 267          Mohammed ibn Al-Muntathir a relatat, sub autoritatea tatălui său, care a întrebat-o pe Aishah (despre hadith-ul lui Ibn Omar). Ea i-a răspuns: „Fie ca Allah să aibă Milă de Abu Abd Ar-Rahman! Obişnuiam să îl parfumez pe Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), iar el obişnuia să meargă la soţiile sale, iar dimineaţa îşi punea hainele de Ihram, însă aroma parfumului său încă se simţea pe trupul său.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 268           Qatada (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Anas ibn Malik (Allah să fie mulţumit de el!) a spus că: „Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obişnuia să îşi viziteze soţiile pe rând într-o zi şi o noapte, iar ele erau unsprezece ca număr.” L-am întrebat pe Anas: „Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) avea forţă pentru aceasta?” Anas mi-a răspuns: „Obişnuiam să spunem că Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a fost dată puterea a treizeci (de bărbaţi).” Sa’id a spus sub autoritatea lui Qatada că Anas i-a spus doar despre nouă soţii (nu unsprezece).             Sahih Bukhari, hadith numărul 269          Ali (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Obişnuiam să am eliminare uretrală din cauza emoţiilor în mod frecvent. Fiind ginerele Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), am rugat un bărbat să îl întrebe despre aceasta. Aşadar, acesta l-a întrebat pe Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). El i-a răspuns: „Fă abluţiunea după ce ţi-ai spălat organul genital.”              Sahih Bukhari, hadith numărul 270          Mohammed ibn Al-Muntathir a relatat sub autoritatea tatălui său că a întrebat-o pe Aishah despre cuvintele lui Ibn Omar (nu îi plăcea să fie muhrim în timp ce aroma parfumului său încă se simţea venind de la trupul său). Aishah i-a spus: „L-am parfumat pe Mesagerul lui Allah şi el a mers pe rând (având relaţii intime) la toate soţiile, iar dimineaţa el a fost muhrim (după ce s-a îmbăiat).”             Sahih Bukhari, hadith numărul 271          Aishah (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat: Este ca şi cum m-aş fi uitat la strălucirea parfumului care despărţea în părţi părul Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) în timp ce era muhrim.              Sahih Bukhari, hadith numărul 272, 273          Hisham ibn Urwa a relatat (sub autoritatea tatălui său) că Aishah (Allah să fie mulţumit de ea!) a spus: „De fiecare dată când Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) se îmbăia după janaba, îşi curăţa mâinile şi efectua abluţiunea ca pentru rugăciune, după care se îmbăia şi îşi freca părul până când simţea că întreaga piele a capului era umedă, apoi îşi turna apă de trei ori şi îşi spăla întregul trup.” Aishah (Allah să fie mulţumit de ea!) a spus apoi: „Eu şi cu Mesagerul lui Allah obişnuiam să ne îmbăiem folosind apa dintr-un singur vas, din care luam apă în mod simultan.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 274          Maimuna (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat: Apa i-a fost adusă Mesagerului lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) pentru abluţiunea de după janaba. El îşi turna apă cu mâna dreaptă peste mâna stângă de două sau de trei ori, apoi îşi spăla părţile private şi îşi trecea mâinile peste pământ sau un perete de două sau trei ori, după care îşi clătea gura, îşi spăla nasul trăgând apa înăuntru şi suflând-o afară, apoi îşi spăla faţa şi antebraţele şi îşi turna apă peste cap şi îşi spăla întregul trup. După aceea, pleca din acel loc şi îşi spăla picioarele. I-am adus o bucată de îmbrăcăminte, însă el nu a luat-o şi a îndepărtat urmele de apă de pe trupul său cu mâna.             Sahih Bukhari, hadith numărul 275          Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Odată, chemarea (Iqama) pentru rugăciune a fost făcută, iar rândurile erau aranjate. Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a venit, iar când s-a ridicat pe musalla sa, şi-a amintit că se afla în starea de janaba. După aceea, ne-a cerut să rămânem la locurile noastre, a mers şi s-a îmbăiat şi s-a întors cu apa picurând din părul său. El a spus: „Allahu Akbar!” apoi toţi am efectuat rugăciunea cu el.             Sahih Bukhari, hadith numărul 276          Maimuna (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat: Am adus apă pentru Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi l-am protejat cu o haină. El şi-a turnat apă pe mâini şi le-a spălat. După aceasta, el şi-a turnat apă cu mâna dreaptă peste mâna stângă şi şi-a spălat părţile intime, şi-a trecut mâinile peste pământ şi le-a spălat, şi-a clătit gura, şi-a spălat nasul trăgând  apă în interior şi suflând-o afară, apoi şi-a spălat faţa şi antebraţele. El şi-a turnat apă peste păr şi trup. Apoi, s-a mutat din acel loc şi şi-a spălat picioarele. I-am dat o bucată de îmbrăcăminte, însă nu a luat-o şi a venit înapoi îndepărtându-şi apa (de pe trup) cu ambele mâini.             Sahih Bukhari, hadith numărul 277          Al-Hasan ibn Muslim a relatat că Aishah (Allah să fie mulţumit de ea!) a spus: De fiecare dată când vreuna dintre voi se afla în stare de janaba, să-şi toarne apă peste cap de trei ori cu ambele mâini, apoi să îşi şteargă partea dreaptă a capului său cu o mână şi să îşi şteargă partea stângă a capului cu cealaltă mână.             Sahih Bukhari, hadith numărul 278          Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: (Oamenii din tribul) Banu Israel obişnuia să se îmbăieze dezbrăcaţi (toţi la un loc), uitându-se unul la celălalt. Profetul Moise (Pacea fie asupra sa!) obişnuia să se îmbăieze singur. Ei au spus: „Pe Allah! Nimic nu îl opreşte pe Moise să se îmbăieze cu noi în afara faptului că are hernie scrotală.” De aceea, odată, pe când  Moise a mers să se îmbăieze, şi-a pus hainele pe o piatră, după care piatra s-a rostogolit cu hainele lui. Moise a urmat piatra spunând: „Hainele mele, o, piatră! Hainele mele, o, piatră!”, până când oamenii din tribul Banu Israel l-au văzut şi au spus: „Pe Allah, Moise nu are niciun defect pe trupul său!” Moise şi-a luat hainele şi a început să lovească piatra. Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a adăugat: „Pe Allah! Încă mai sunt şase sau şapte semne prezente pe piatră de la lovirea ei în exces.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 279          Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Pe când profetul Iov (Aiyub – Pacea fie asupra sa!) se îmbăia dezbrăcat, lăcuste aurii au început să cadă pe el. Iov a început să le strângă în hainele sale. Domnul său i s-a adresat, spunând: „O, Iov! Nu ţi-am oferit destule, astfel încât tu să nu ai nevoie de ele?!” Iov a răspuns: „Ba da! Pe Onoarea Ta (Puterea)! Însă eu nu mă pot lipsi de niciuna dintre binecuvântările tale.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 280          Umm Hani bint Abu Talib (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat: Am mers la Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) în ziua cuceririi Meccăi şi l-am găsit îmbăindu-se în timp ce Fatima îl acoperea. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a întrebat: „Cine este?” I-am răspuns: „Sunt Umm Hani.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 281          Maimuna (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat: L-am acoperit pe Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) în timp ce se îmbăia după janaba. Şi-a spălat mâinile, şi-a turnat apă din mâna dreaptă peste cea stângă şi şi-a spălat părţile intime. Apoi, el şi-a trecut mâinile peste un perete sau peste pământ şi a efectuat o abluţiune asemănătoare cu cea pentru rugăciune, însă nu şi-a spălat picioarele. Apoi, el şi-a turnat apă peste trup, a plecat din acel loc şi şi-a spălat picioarele.             Sahih Bukhari, hadith numărul 282          Umm Sulaim a venit la Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi a spus: „Cu adevărat, Allah nu este timid cu (spunerea către tine) adevărul. Este necesar ca o femeie să facă baie după ce a visat un vis umed (cu eliminare de lichid)?” Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a răspuns: „Da, dacă observă vreo eliminare de lichid.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 283          Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul (Allah să fie mulţumit de el!) a venit alături de mine pe una dintre străzile Medinei, iar în acea perioadă eram în stare de janaba. De aceea, m-am îndepărtat de el şi am mers să mă îmbăiez. La întoarcerea mea, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) mi-a spus: „O, Abu Hurairah! Unde ai fost?” I-am răspuns: „Eram în stare de janaba şi nu mi-a plăcut să mă aflu în tovărăşia ta.” Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Subhan Allah! Un credincios nu devine niciodată impur.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 284          Anas ibn Malik (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obişnuia să îşi viziteze soţiile într-o singură noapte şi avea nouă soţii în acea perioadă.             Sahih Bukhari, hadith numărul 285          Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a venit alături de mine în timp ce mă aflam în stare de janaba şi m-a luat de braţ şi am mers alături de el până când s-a aşezat, după care m-am îndepărtat, am mers acasă şi m-am îmbăiat. Când m-am întors, el încă stătea în acel loc. Apoi, el m-a întrebat: „O, Abu Hurairah! Unde ai fost?” I-am spus despre cauza plecării mele şi Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) mi-a spus: „Subhan Allah! O, Abu Hurairah! Un credincios nu devine niciodată impur.”              Sahih Bukhari, hadith numărul 286          Abu Salama a relatat: Am întrebat-o pe Aishah: „Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obişnuia să doarmă în timp ce se afla în stare de janaba?” Ea mi-a răspuns: „Da, însă obişnuia să efectueze abluţiunea (înainte de a merge în pat).”             Sahih Bukhari, hadith numărul 287          Omar ibn Al-Khattab (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: L-am întrebat pe Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): „Poate cineva dintre noi să doarmă în timp ce se află în stare de janaba?” El mi-a răspuns: „Da, dacă efectuează abluţiunea, el poate dormi în timp ce se află în stare de janaba.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 288          Aishah (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat: De fiecare dată când Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) intenţiona să doarmă în timp ce se afla în stare de janaba, obişnuia să îşi spele părţile intime şi să efectueze abluţiunea la fel cum efectua pentru rugăciune.              Sahih Bukhari, hadith numărul 289          Abd Allah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Omar l-a întrebat pe Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): „Poate vreunul dintre noi să doarmă în timp ce se află în stare de janaba?” El mi-a răspuns: „Da, dacă efectuează abluţiunea.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 290          Abd Allah ibn Omar (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Omar ibn Al-Khattab (Allah să fie mulţumit de el!) i-a spus Mesagerului lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): „Mă aflu în stare de janaba noaptea.” Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) mi-a spus: „Efectuează abluţiunea după ce ţi-ai spălat părţile intime şi apoi dormi.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 291          Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Atunci când un bărbat se află între cele patru părţi ale femeii (poziţie sexuală) şi întreţine o relaţie sexuală cu aceasta, îmbăierea devine obligatorie.”             Sahih Bukhari, hadith numărul 292          Zaid ibn Khalid Al-Juhani (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: L-am întrebat pe Uthman ibn ’Affan despre un bărbat care este angajat într-o relaţie intimă cu soţia sa, dar care nu elimină lichid seminal. Uthman mi-a spus: „El trebuie să efectueze abluţiunea ca pentru rugăciune, după ce şi-a spălat părţile intime.” Uthman a adăugat: „Am auzit aceasta de la Mesagerul lui Allah.”           I-am întrebat pe Ali ibn Abu Talib, Az-Zubair ibn Al-Awwam, Talha ibn Ubaid Allah şi Ubai ibn Ka’b despre aceasta şi mi-au dat acelaşi răspuns (Abu Aiyub a spus că a auzit aceasta de la Mesagerul lui Allah – Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!).             Sahih Bukhari, hadith numărul 293          Ubai ibn Ka’b (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: L-am întrebat pe Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) despre un bărbat care  se află într-o relaţie intimă cu soţia sa, dar care nu a eliminat lichid seminal. El mi-a răspuns: „Ar trebui să îşi spele părţile intime care au intrat în contact cu părţile intime ale soţiei, să efectueze abluţiunea şi apoi să se roage.” (Abu Abd Allah a spus: „A te îmbăia este mai sigur şi aceasta este ultima poruncă.”).