1000 de Sunnah pentru zi şi noapte

Cartea "1000 de Sunnah pentru zi şi noapte" este un material folositor, care conţine descrierea unor acte Sunnah din viaţa noastră de zi cu zi. Scopul acestei cărţi este de a prezenta importanţa aplicării acestora, în diferite momente, adunând la un loc în acest document câteva elemente din Sunnah Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), din dorinţa de a reînvia Sunnah lui în viaţa zilnică a musulmanilor, în actele lor de adorare, atunci când mănâncă, beau, interacţionează cu alţi oameni, fac abluţiunea, la intrarea şi ieşirea dintr-un loc, la îmbrăcarea unor veşminte noi şi în toate activităţile şi acţiunile lor din timpul unei zile.Prin umrarea Sunnei, dovedim dragostea noastră faţă de Allah, după cum ne spune Thun-Noon Al-Masri: „Unul dintre semnele faptului că Îl iubeşti pe Allah Cel Atotputernic este urmarea Sunnei Profetului Său (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) în etică, fapte, comenzi şi acţiuni.”

التفاصيل

1000 de Sunnah pentru zi şi noapte Ziua Judecăţii! Sunnah la trezirea din somn Sunnah la intrarea şi la ieşirea din baie Sunnah în efectuarea abluţiunii (wuduu) Sunnah folosirii siwak-ului Sunnah la purtarea încălţăminţii Sunnah la îmbrăcarea veşmintelor Sunnah la plecarea şi la venirea acasă Sunnah în drum spre moschee Sunnah la chemarea la rugăciune (adhan) A te ruga în spatele unei sutra Prevederile pentru sutra Rugăciunile voluntare pentru zi şi noapte Sunnah în rugăciunea de noapte Sunnah în rugăciunea Witr Sunnah în rugăciunea Fajr A sta după rugăciune Acte verbale Sunnah în rugăciune Acte Sunnah esenţiale în rugăciune Sunnah în ruku‘ (plecăciune) Sunnah în sujud (prosternare) Sunnah după rugăciune Sunnah ce pot fi spuse dimineaţa Sunnah la întâlnirea cu oamenii Sunnah la masă Sunnah pentru băut A efectua rugăciuni voluntare acasă Sunnah la părăsirea unei întâlniri Sunnah (tradiţii profetice) la culcare Acţiunile se judecă după intenţii Nu pierde şansa! Pomenirea lui Allah în orice moment Meditarea asupra binecuvântărilor lui Allah A citi Coranul în întregime în fiecare lună Concluzii  1000 de Sunnah pentru zi şi noapte Ziua Judecăţii!     Cel mai important lucru din viaţa zilnică a unui musulman este urmarea Sunnei (Tradiţiei) Profetului Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), în ceea ce priveşte acţiunile, faptele şi cuvintele sale, cu scopul de îşi organiza viaţa în concordanţă cu Sunnah profetică, de la începutul zilei şi până la sfârşitul acesteia. Thun-Noon Al-Masri a spus:     „Unul dintre semnele faptului că Îl iubeşti pe Allah Cel Atotputernic este urmarea Sunnei Profetului Său (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) în etică, fapte, comenzi şi acţiuni.”     Allah Cel Atotputernic spune[1]:     „Spune (o, Mohammed): «Dacă Îl iubiţi pe Allah, urmaţi-mă şi Allah vă va iubi şi vă va ierta păcatele voastre. Allah este Al-Ghafūr (Atoateiertătorul), Ar-Rahīm (Cel Îndurător).»” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 3:31]     Al-Hasan Al-Basri a spus, explicând versetul menţionat anterior:     „Semnul iubirii lor pentru Allah este urmarea Sunnei Profetului Său (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), deoarece nivelul de credinţă al credinciosului poate fi măsurat prin modul în care urmează Sunnah Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). De aceea, cu cât aceştia urmează mai mult Sunnah, cu atât Allah le va oferi un rang mai ridicat.”     De aceea, am adunat la un loc în acest document câteva elemente din Sunnah Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), din dorinţa de a reînvia Sunnah lui în viaţa zilnică a musulmanilor, în actele lor de adorare, atunci când mănâncă, beau, interacţionează cu alţi oameni, fac abluţiunea, la intrarea şi ieşirea dintr-un loc, la îmbrăcarea unor veşminte noi şi în toate activităţile şi acţiunile lor din timpul unei zile.      Haideţi să ne gândim: atunci când o persoană pierde o anumită sumă de bani, aceasta va căuta cu disperare să găsească acea sumă, dar oare o persoană va exercita aceeaşi grijă pentru oricare dintre elementele Sunnah pierdute, cu scopul de a aplica acel lucru în viaţa sa zilnică?!     Problema în zilele noastre este reprezentată de faptul că avem grijă de proprietăţile deţinute mai mult decât de Sunnah, într-o asemenea măsură încât, dacă cineva va oferi o sumă de bani unei persoane pentru a păstra Tradiţia Profetică (Sunnah), vei observa că acea persoană se va grăbi să aplice acea Sunnah în chestiunile sale lumeşti, doar pentru că este interesată de bani. Însă, ce folos au banii atunci când te afli în mormântul tău, iar oamenii aruncă pământ peste tine?!      Allah Cel Atotputernic spune:     „Dar voi alegeţi viaţa din această lume, ~ Însă Viaţa de Apoi este mai bună şi mai dăinuitoare.” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 87:16-17]     Sunnah (faptele, acţiunile, obiceiurile şi modul de viaţă profetice) reprezintă faptele pentru care vei fi răsplătit dacă le aplici, dar pentru care nu vei fi pedepsit dacă nu le îndeplineşti. Sunnah se repetă zi şi noapte şi este uşor de aplicat de fiecare dintre noi. Personal, am observat că fiecare persoană care aplică zilnic acţiunile profetice va folosi mai mult de o mie de Sunnah pe zi, în toate activităţile vieţii sale lumeşti.     Aşadar, scopul acestei cărţi este de a introduce semnificaţia simplă a aplicării unor fapte Sunnah zilnice, care se vor întinde până la o mie pe durata întregii zile şi la treizeci de mii pe parcursul unei luni. De aceea, gândiţi-vă ce mult veţi pierde dacă nu cunoaşteţi aceste acţiuni Sunnah sau dacă le cunoaşteţi, dar nu le aplicaţi!!     Printre avantajele aplicării Sunnei Profetice se află următoarele:     1. atingerea nivelului Dragostei lui Allah;     2. compensarea oricărui deficit din îndatoririle religioase;     3. împiedicarea de la comiterea de erezii;     4. respectarea ritualurilor religioase.O, musulmani! Sunteţi îndemnaţi să urmaţi Sunnah Profetului vostru, Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Reînviaţi şi aplicaţi aceasta în vieţile voastre zilnice! Aceasta este dovada iubirii voastre faţă de Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi este un semn al unei credinţe adevărate. Sunnah la trezirea din somn     1. Îndepărtarea semnelor somnului de pe faţă prin folosirea mâinilor. An Nawawi şi Ibn Hajar (Allah să aibă milă de ei!) au recomandat acest lucru, referindu-se la un hadith relatat de imam Muslim:     „... apoi Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a trezit, s-a aşezat şi a început să îşi şteargă faţa cu mâinile.”     2. A spune următoarea duʻa:      „Slavă lui Allah, care ne dă viaţă după moarte (somn) şi la El este învierea.” (Muslim)     3. Folosirea siwak-ului[2]:      „De fiecare dată când Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) se trezea dimineaţa (după somn), el îşi curăţa dinţii folosind siwak.” (Bukhari şi Muslim)     Înţelepciunea din spatele acestui lucru este reprezentat de faptul că siwak-ul împrospătează mirosul gurii şi activează corpul pentru a elimina mirosurile neplăcute. Sunnah la intrarea şi la ieşirea din baie     1. Intrarea în baie se face cu piciorul stâng, iar ieşirea se face cu piciorul drept.     2. Duʻa la intrarea în baie:     „Caut adăpost la Allah de djinnii bărbaţi şi de djinnii femei.” (Abu Dawud)     3. Duʻa la ieşirea din baie: „O, Allah, iartă-mă!” (toţi relatatorii, cu excepţia lui Nasa’i)     Oamenii merg la baie de câteva ori pe zi. Aşadar, imaginaţi-vă răsplata pe care o primiţi dacă aplicaţi aceşti trei paşi atunci când mergeţi la baie! Sunnah în efectuarea abluţiunii (wuduu)     1. Menţionarea Numelui lui Allah – În Numele lui Allah Cel Milostiv, Cel Îndurător [spunând: Bismi Ellah Ar-Rahman Ar-Rahīm]     2. Spălarea mâinilor de trei ori.     3. (Începerea prin) Clătirea gurii şi a nasului înainte de spălarea feţei     4. Suflarea nasului folosind mâna stângă. Aceasta ni se spune în următorul hadith Profetic:     „...el şi-a turnat apă peste mâinile sale şi le-a spălat de trei ori, apoi şi-a băgat mâna dreaptă în vasul cu apă şi şi-a clătit gura, şi-a spălat nasul inhalând apă în interiorul nasului şi apoi suflând-o afară.” (Bukhari)     5. Exagerarea în clătirea gurii şi a nasului dacă persoana nu posteşte, prin clătirea gurii, rotind apa în interiorul cavităţii bucale, apoi, prin inhalarea apei în interiorul nasului. Profetul Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:     „... şi exageraţi atunci când inhalaţi apa în interiorul nasului, cu excepţia cazului în care ţineţi post.” (Nasa’i, Abu Dawud şi Tirmidhi)     6. Clătirea gurii şi a nasului cu aceeaşi cantitate de apă pe care ai luat-o în palmă şi aceasta deoarece Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obişnuia să facă astfel, după cum ne spune hadith-ul:     „...apoi (Profetul) şi-a băgat mâna dreaptă în vasul cu apă şi şi-a clătit gura, şi-a spălat nasul inhalând apă în interiorul nasului şi apoi a suflat-o afară....” (Bukhari)     7. Folosirea băţului de curăţare a dinţilor (siwak) înainte de clătirea gurii. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:     „Dacă nu aş fi crezut că va fi prea greu pentru cei care mă urmează, le-aş fi cerut să îşi cureţe dinţii cu siwak pentru fiecare rugăciune.” (Bukhari şi Nasa’i)     8. Trecerea degetelor umede prin barbă atunci când faţa este spălată. Acest fapt a fost menţionat în următorul hadith:     „În timp ce efectua abluţiunea (wuduu), Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obişnuia să îşi treacă degetele prin barbă.” (Tirmidhi şi Ibn Khuzaimah)     9. Umezirea părului. Aceasta se efectuează în modul următor: trecerea mâinii peste păr din faţă spre spate şi invers. Umezirea părului este un lucru obligatoriu. S-a relatat că:     „... (Mesagerul lui Allah) a luat apă în mâinile sale, pe care a trecut-o peste părul său din faţă spre spate şi din spate spre faţă...” (Bukhari)     10. Trecerea apei printre degetele de la mâini şi de la picioare. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:     „Efectuaţi abluţiunea în mod corespunzător şi lăsaţi apa să treacă printre degetele de la mâini (şi de la picioare).” (Ibn Majah)     11. Spălarea membrului drept înaintea celui stâng. S-a relatat că:     „Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obişnuia să înceapă cu partea dreaptă atunci când se încălţa, atunci când îşi pieptăna părul, se curăţa, se spăla sau atunci când făcea orice altceva.” (Bukhari)     12. Efectuarea tuturor acţiunilor de trei ori atunci când se spală faţa, mâinile şi picioarele.     13. Rostirea celor două mărturisiri de credinţă (Shahadatan) după terminarea abluţiunii. Aceasta înseamnă a spune: „Mărturisesc că nu există altă Divinitate în afară de Allah şi că Mohammed este Robul şi Trimisul Său.” S-a relatat că Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:     „... Dacă unul dintre voi efectuează abluţiunea în mod complet şi apoi spune: «Mărturisesc că nu există altă Divinitate în afară de Allah şi că Mohammed este Robul şi Trimisul Său.», el va avea cele opt porţi ale Paradisului deschise pentru el şi va putea să intre în el pe oricare dintre porţi va dori.” (Muslim)     14. Realizarea abluţiunii acasă (atunci când se merge la moschee). Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:     „Pentru cel care se purifică (efectuează wuduu) în propria casă şi apoi merge la una dintre casele lui Allah (moschee) pentru a efectua una dintre rugăciunile (Salah) obligatorii, un pas al său îi va şterge păcatele şi un alt pas îi va ridica rangul (în Paradis).” (Muslim)     15. Trecerea mâinii peste membru în timpul sau după ce acesta a fost spălat.     16. Folosirea unei cantităţi mici de apă. S-a relatat că:     „Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obişnuia să folosească o cantitate mică de apă pentru abluţiune.” (Bukhari şi Muslim)     17. Spălarea până deasupra limitelor celor patru membre (mâinile şi picioarele). S-a relatat că:     „Abu Hurairah, atunci când efectua abluţiunea, îşi spăla mâinile până deasupra coatelor şi picioarele până deasupra gleznelor şi spunea: «Acesta este modul în care Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obişnuia să efectueze abluţiunea.»” (Muslim)     18. Efectuarea a două raka’at (unităţi de rugăciune) după abluţiune. Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:     „... Celui care efectuează abluţiunea la fel ca această abluţiune a mea şi apoi oferă două unităţi de rugăciune fără a le permite gândurilor sale să îl distragă, toate păcatele anterioare îi vor fi iertate.” (Muslim)     19. Îmbunătăţirea abluţiunii: spălarea fiecărei părţi într-un mod perfect.      Timpul în care musulmanii efectuează abluţiunea diferă în fiecare zi, însă fiecare persoană trebuie să realizeze aceste acte Sunnah atunci când efectuează abluţiunea.      Virtuţile pentru efectuarea acestor acte Sunnah menţionate mai sus pot fi observate în cuvintele Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), care a spus:     „Pentru cel care efectuează abluţiunea în mod complet, păcatele sale vor ieşi din trupul său, chiar şi de sub unghiile sale.” (Muslim) Sunnah folosirii siwak-ului     ● Folosirea siwak-ului (beţişorul pentru curăţirea dinţilor)     Sunt nenumărate momentele în care un musulman poate folosi siwak-ul, atât în timpul zilei, cât şi în timpul nopţii. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:     „Dacă nu aş fi crezut că va fi prea greu pentru cei care mă urmează, le-aş fi cerut să îşi cureţe dinţii cu siwak pentru fiecare rugăciune.” (Bukhari şi Nasa’i)     Momentele în care musulmanul poate folosi siwak-ul, în timpul unei zile şi nopţi, însumează un număr de cel puţin 20 de ori. Astfel, musulmanul poate folosi siwak-ul:     ♦ la efectuarea celor cinci rugăciuni zilnice obligatorii, la rugăciunile Sunnah (voluntare) regulate, la rugăciunea Ad-Duha (rugăciunea de după răsăritul Soarelui), la rugăciunea Witr (rugăciunea care încheie seria rugăciunilor şi care se efectuează noaptea, fiind formată dintr-un număr impar de raka’at);     ♦ la intrarea în casă, deoarece primul lucru pe care îl făcea Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) atunci când intra în casă era folosirea siwak-ului, aşa cum ne relatează Aishah (Allah să fie mulţumit de ea!). (Abu Dawud şi Muslim)     De aceea, de fiecare dată când intri în casă, este bine să foloseşti siwak-ul, aplicând, astfel, Sunnah.      ♦ la citirea Coranului cel Sfânt, pentru a schimba mirosul gurii;     ♦ la trezirea din somn;     ♦ la efectuarea abluţiunii. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:     „Siwak-ul curăţă gura şi aduce Mulţumirea lui Allah.” (Ahmad)     ● Beneficii ale aplicării acestor Sunnah:     a) obţinerea Mulţumirii lui Allah, Cel Atotputernic;     b) curăţarea gurii. Sunnah la purtarea încălţăminţii     Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:     „Dacă vreţi să vă încălţaţi, începeţi cu piciorul drept, iar dacă vreţi să vă descălţaţi, atunci începeţi cu piciorul stâng. Altfel, trebuie să le încălţaţi în acelaşi timp şi să le descălţaţi în acelaşi timp.” (Muslim)     Această Sunnah este repetată de foarte multe ori în timpul unei zile: un musulman se încalţă şi de descalţă atunci când merge la moschee, la serviciu, acasă etc. Aşadar, atunci când vă încălţaţi sau vă descălţaţi de încălţăminte, urmând Sunnah şi având intenţia de a urma exemplul Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), veţi câştiga răsplata pentru multe fapte bune. Sunnah la îmbrăcarea veşmintelor     Dacă vreţi să vă îmbrăcaţi sau dezbrăcaţi de veşminte:     1. spuneţi Bismi Ellah (În Numele lui Allah), atunci când vă îmbrăcaţi sau dezbrăcaţi de veşminte. An-Nawawi (Allah să aibă milă de el!) a spus:      „Aceasta (a spune Bismi Ellah) este recomandată în toate acţiunile.”     2. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) spunea atunci când purta o haină (bluză sau turban spre exemplu):     „O, Allah, Slavă Ţie! Pentru că m-ai îmbrăcat cu aceasta, Îţi cer Ţie din binele ei şi din binele pentru care aceasta a fost creată şi caut adăpost la Tine de răul ei şi de răul cu care aceasta a fost creată!” (Bukhari, Abu Dawud, Tirmidhi şi Ahmad, clasificat drept sahih[3] de Ibn Hibban şi Hakim)     3. la îmbrăcarea hainelor, se începe cu partea dreaptă. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:     „Atunci când îmbraci veşminte noi sau efectuezi abluţiunea, începe cu partea dreaptă.”(Abu Dawud şi Tirmidhi)     4. Atunci când vă dezbrăcaţi de veşminte, începeţi cu partea stângă.  Sunnah la plecarea şi la venirea acasă     An-Nawawi (Allah să aibă milă de el!) a spus:     „Este preferabil să spuneţi bismi Ellah (În Numele lui Allah) şi să repetaţi în mod frecvent.”     1. Menţionarea Numelui lui Allah. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:     „Atunci când o persoană intră în casă şi menţionează Numele lui Allah, la fel ca şi atunci când începe să mănânce, Şeitan (Satana) spune (adresându-se lui însuşi): «Nu ai niciun loc în care să îţi petreci noaptea şi nici mâncare pentru cină.»...” (Muslim, Abu Dawud şi Ibn Majah)     2. Duʻa la ieşirea din casă: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obişnuia să spună:     „O, Allah, Îţi cer ceea ce este mai bun la intrarea în casă şi ceea ce este mai bun la ieşirea din casă; în Numele lui Allah intru şi în Numele lui Allah ies, îmi pun încrederea în Allah!” (Abu Dawud)     3. Folosirea siwak-ului: Muslim şi Abu Dawud relatează că primul lucru pe care îl făcea Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) la intrarea în casă era să folosească siwak-ul.           4. Salutul: Allah spune:     „... Iar când intraţi în case, salutaţi-vă unii pe alţii cu un salut binecuvântat şi bun de la Allah!...” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 24:61]     Presupunând că un musulman merge la moschee pentru a efectua rugăciunile obligatorii şi practică această Sunnah, el va însuma un număr de 20 de acţiuni Sunnah într-o zi.     5. La ieşirea din casă, musulmanul ar trebui să spună următoarea duʻa:      „În Numele lui Allah! Îmi pun încrederea în Allah! Tot ceea ce Allah voieşte va fi; nu este forţă şi putere decât la Allah!” (Tirmidhi şi Abu Dawud)     Cel care spune aceasta va fi protejat şi Şeitan (Satana) se va depărta de el.     Musulmanul pleacă şi se întoarce acasă de mai multe ori pe zi: pentru rugăciuni, serviciu sau orice altceva. Dacă de fiecare dată va aplica Sunnah, el va primi o răsplată măreaţă de la Allah, deoarece, în acest fel, se supune învăţăturilor Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!).     ● Urmarea aplicării acestor acţiuni Sunnah:     1. musulmanul este protejat de orice rău cu care intră în contact;     2. musulmanul este protejat de orice l-ar putea răni;     3. musulmanul este călăuzit la fiecare pas pe care îl face. Sunnah în drum spre moschee     1. A merge devreme la moschee pentru rugăciuni. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:     „Dacă oamenii ar cunoaşte binecuvântarea rostirii adhan-ului (chemării la rugăciune) şi a statului în primul rând, dacă nu ar găsi ei nicio altă modalitate de a atinge acest privilegiu decât prin tragerea la sorţi, cu siguranţă ar trage ei la sorţi şi ar face orice pentru a-şi asigura acest privilegiu. Şi dacă ei ar realiza răsplata pentru efectuarea rugăciunii devreme, s-ar întrece pentru aceasta. Şi dacă ei ar cunoaşte meritele rugăciunii de după căderea nopţii (Isha) şi de la ivirea zorilor (Fajr), ar merge să le efectueze chiar dacă ar trebui să se târască pentru acestea.” (Bukhari şi Muslim)     2. Duʻa (suplicaţia) în drum spre moschee:      „O, Allah, pune lumină în inima mea, pune lumină în vorbirea mea, pune lumină în auzul meu, luminează-mi privirea şi binecuvântează-mă cu lumină din spate, din faţă, de deasupra şi de dedesubt şi acoperă-mă pe mine cu lumină!” (Muslim)     3. A merge cu solemnitate. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:     „... atunci când auzi chemarea la rugăciune, mergi la rugăciunea ta în linişte şi cu solemnitate...” (Bukhari şi Muslim)     4. A merge pe jos la moschee: învăţaţii ne spun că este Sunnah să micşorăm paşii şi să nu ne grăbim atunci când mergem spre moschee, pentru a primi o răsplată mai mare.      5. Duʻa la intrarea în moschee: de fiecare dată când intri în moschee, trimite salutări asupra Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi apoi spune:     „... O, Allah, deschide uşa Milei tale pentru mine!” (Nasa’i, Ibn Majah, Ibn Khuzaimah şi Ibn Hibban)     6. A intra în moschee cu piciorul drept: Anas ibn Malik (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat:      „Este Sunnah să intri în moschee cu piciorul drept şi să ieşi cu piciorul stâng.” (Hakim, iar Ath-Thahabi l-a clasificat ca fiind sahih, conform unor relatări de la Muslim)     7. A sta în primul rând: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:     „Dacă oamenii ar cunoaşte binecuvântarea rostirii adhan-ului (chemării la rugăciune) şi a statului în primul rând, ei ar face orice pentru a-şi asigura acest privilegiu...” (Bukhari şi Muslim)     8. Duʻa la ieşirea din moschee: la ieşirea din moschee se spune:     „O, Allah, îţi cer din Virtuţile tale!” (Muslim, iar Nasa’i a adăugat că este de preferat să se trimită salutări asupra Profetului – Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)     9. A ieşi din moschee cu piciorul stâng: a se vedea relatarea de la Anas ibn Malik (Allah să fie mulţumit de el!) de mai sus.     10. Rugăciunea la intrarea în moschee: Profetul Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:     „Atunci când unul dintre voi intră în moschee, ar trebui să se roage două raka’at (unităţi de rugăciune) înainte de a se aşeza.” (Abu Dawud, Ibn Majah şi Nasa’i)     Imam Shafa’i (Allah să aibă milă de el!) a spus: „Rugăciunea la intrarea în moschee este de preferat chiar şi când se merge la moschee pentru o rugăciune voluntară.”     Al-Hafiz (Allah să aibă milă de el!) a spus: „Toţi învăţaţii au fost de acord cu faptul că rugăciunea la intrarea în moschee este Sunnah autentică.”     Răsplata pentru musulmanul care efectuează toate aceste acte Sunnah atunci când merge la moschee pentru cele cinci rugăciuni Sunnah este ca cea pentru 50 de acţiuni Sunnah. Sunnah la chemarea la rugăciune (adhan)~ Acţiunile recomandate atunci când se cheamă la rugăciune ~     Sunt cinci acţiuni Sunnah recomandate de Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) la auzirea chemării la rugăciune (adhan), după cum este menţionat în cartea Zad Al-Ma’ad de Ibn Al-Qayyim:     1. cel care aude chemarea la rugăciune trebuie să repete toate cuvintele după mu’edhin (persoana care face chemarea la rugăciune), excepţie făcând momentul în care mu’edhin-ul spune: „Hayyah ala Salah (Veniţi la rugăciune)!” şi „Hayyah ala Falah (Veniţi la izbăvire)!”, când cel care aude chemarea la rugăciune trebuie să spună „Lā Hawla wala quwata illa billah (Nu este forţă şi nici putere decât la Allah)!” (Bukhari şi Muslim)      Beneficiul acestui act Sunnah: vei fi răsplătit cu Paradisul, după cum ni se spune în Sahih Muslim.      2. cel care aude chemarea la rugăciune ar trebui să spună:     „Radiitu Billahi Rābba, wa bil-Islāmi dīna, wa bi Muhammadin, salla Allahu ‘alaihi wa sallam, nabiyya wa rasula” – Îl recunosc pe Allah ca Domn şi islamul ca religie a mea şi pe Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ca Profet şi Trimis!” (Muslim)     Beneficiul acestui act Sunnah: Allah îţi va ierta păcatele, după cum ni se spune în Tradiţia Profetică.      3. după ce mu’edhin-ul termină de spus adhan-ul (chemarea la rugăciune), trebuie să Îi ceri lui Allah să trimită binecuvântările Sale asupra Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), iar cea mai bună suplicaţie care poate fi spusă după aceasta este As-Salawat Al-Ibrahimia (care este menţionată mai jos). Profetul Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:     „Când auziţi muedhin-ul, repetaţi ceea ce recită el. Apoi, chemaţi binecuvântarea lui Allah asupra mea, căci oricine cheamă o binecuvântare asupra mea, va primi, în schimb, zece binecuvântări de la Allah...” (Muslim)     Beneficiul acestui act Sunnah: Allah va trimite zece binecuvântări asupra credinciosului.     Textul pentru As-Salawat Al-Ibrahimia:     „Allāhumma sālli ‘ala Muhammad wa ‘ala āli Muhammad, kama sallaita ‘ala Ibrāhīm wa ‘ala āli Ibrāhīm, Innaka Hamīdum Majīd, wa bārik ‘ala Muhammad wa ‘ala āli Muhammad kama bārakta ‘ala Ibrāhīm wa ‘ala āli Ibrāhīm, Innaka Hamīdum Majīd – O, Allah, trimite Slava Ta asupra lui Mohammed şi asupra urmaşilor lui Mohammed, aşa cum ai trimis Slava Ta asupra lui Avrām şi asupra urmaşilor lui Avrām. Cu adevărat, Tu eşti plin de Slavă şi Măreţie! O, Allah, trimite Binecuvântarea Ta asupra lui Mohammed şi asupra urmaşilor lui Mohammed, aşa cum ai trimis Binecuvântarea Ta asupra lui Avrām şi asupra urmaşilor lui Avrām. Cu adevărat, Tu eşti plin de Slavă şi Măreţie!” (Bukhari)     4. după ce I-aţi cerut lui Allah să trimită binecuvântări asupra Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), ar trebui să spui:     „Allāhumma Rabba hadhihi ad-dā‘wati it-tāmmah, wassalati al-qā’imah, āti Muhammadan al-wasīlata wal-fadīlah, wab‘ath-hu maqāman mahmūdan alladhi wa‘adtah’ – O, Allah, Stăpân al acestei chemări perfecte şi Stăpân al săvârşirii acestei rugăciuni, acordă-i lui Mohammed al-uasila şi al-fadila şi trimite-l în locul binecuvântat pe care l-ai promis. Cu adevărat, Tu Îţi ţii întotdeauna promisiunile!” (Bukhari)     Beneficiul acestui act Sunnah: cel care face acest lucru va avea mijlocirea Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) în Ziua Judecăţii.     5. în final, Îi poţi cere lui Allah Cel Atotputernic tot ceea ce îţi doreşti şi Îndurarea Sa, deoarece suplicaţia ta va primi răspuns în acest moment. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:     „Repetă cuvintele muedhin-ului şi atunci când ai terminat, cere-I lui Allah ceea ce îţi doreşti şi vei primi.” (Abu Dawud, clasificat de Ibn Hibban ca fiind sahih)Sunnah la iqama[4]~ Acţiunile recomandate la începutul rugăciunii ~     Primele patru acţiuni Sunnah menţionate mai sus sunt aplicabile şi pentru iqama (momentul începerii rugăciunii), aşa cum ni se spune în fatwa (opinie legală) Comitetului permanent de Cercetare Ştiinţifică şi Fatwa. Conform acesteia, numărul total de acte Sunnah care pot fi aplicate şi pentru iqama, la fiecare rugăciune, este de 20 de Sunnah.     Următoarele lucruri trebuie luate în considerare la auzirea adhan-ului (chemarea la rugăciune) şi a iqamei (începerea rugăciunii), astfel încât să fie aplicată Sunnah în mod corect şi pentru a câştiga răsplata promisă, prin Voia lui Allah Cel Atotputernic:     a. a te întoarce spre qiblah (direcţia spre Kaʻbah) atunci când se pronunţă adhan-ul şi iqama;     b. a te ridica în picioare;     c. a face abluţiunea;     d. a te abţine de la vorbit în momentul dintre adhan şi iqama;     e. menţinerea stabilităţii în timpul de iqama;     f. sublinierea sunetelor „a” şi „h” în cazul cuvântului „Allah” atunci când se pronunţă adhan-ul, însă, la iqama, acestea pot fi pronunţate rapid;     g. a pune degetele pe urechi atunci când pronunţi adhan-ul;     h. prelungirea şi ridicarea vocii la pronunţarea adhan-ului, însă, în cazul iqamei, vocea trebuie coborâtă;     i. separarea dintre adhan şi iqama. Separarea poate avea loc prin efectuarea a două raka’at de rugăciune sau prin prosternare, slăvirea lui Allah Cel Atotputernic, a sta jos, a vorbi. La rugăciunea de Maghrib (rugăciunea de la apusul Soarelui) nu este recomandat să vorbeşti între adhan şi iqama – aşa cum este relatat în unele hadith-uri – la fel ca la rugăciunea de Fajr. Unii învăţaţi spun că este de ajuns să separi adhan-ul de iqama şi prin efectuarea unui singur pas;     j. cel care aude adhan-ul sau iqama ar trebui să repete aceleaşi cuvinte, cu excepţia momentului în care aude „Qad qamat As-Salah (Rugăciunea a început)”, când ar trebui să spună: „Laa Hawla wala quwata illa billah (Nu este forţă şi nici putere decât la Allah)!” A te ruga în spatele unei sutra(adică a te ruga în spatele unei bariere, precum un perete, băţ, coloană etc.)     Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:     „Dacă vrei să te rogi, atunci stai în spatele unei sutra, să stai aproape de aceasta şi să nu laşi pe nimeni să treacă între tine şi sutra.” (Abu Dawud, Ibn Majah şi Ibn Khuzaimah)     Această Tradiţie Profetică prevede aşezarea în spatele unei sutra atunci când efectuezi rugăciunea, chiar dacă te afli la moschee (masjid) sau acasă, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Unii musulmani nu se roagă în spatele unei sutra, fapt pentru care se lipsesc pe ei înşişi de răsplata aplicării acestei Sunnah.      Această Sunnah este repetată de mai multe ori de către musulman, atât în timpul zilei, cât şi în timpul nopţii, atunci când acesta efectuează rugăciunile obligatorii sau pe cele voluntare, precum rugăciunea Ad-Duha (rugăciunea de după răsăritul Soarelui), rugăciunea de intrare în moschee, rugăciunea Witr (ultima rugăciune din noapte) etc., atunci când le efectuează în propria casă. Cu toate acestea, atunci când te rogi la moschee (masjid), sutra imamului este de ajuns pentru toţi cei care se roagă în spatele său. Prevederile pentru sutra     1. Sutra reprezintă orice pui în faţa ta atunci când te rogi, precum un perete, o coloană etc., indiferent de mărimea sutrei.      2. Înălţimea sutrei este de aproximativ o palmă.     3. Distanţa dintre picioare şi sutra este de aproximativ trei coţi, adică distanţa suficientă pentru a putea face prosternarea.     4. Sutra poate fi utilizată atât de imam, cât şi de indivizi (atât la rugăciunile obligatorii, cât şi la cele voluntare).     5. Sutra folosită de imam este de ajuns pentru toate persoanele care se roagă în spatele său; fapt pentru care este permis să treci în faţa persoanelor care se roagă dacă este necesar.     ● Beneficiile aplicării acestor acte Sunnah:     a. aceasta previne întreruperea rugăciunii de către persoanele care trec prin faţă;     b. aceasta ajută la împiedicarea privirii să se uite în toate direcţiile, deoarece, atunci când musulmanul foloseşte sutra, se va uita doar la spaţiul său şi se va gândi mai mult la semnificaţiile rugăciunii;     c. aceasta îi ajută pe ceilalţi să treacă mai departe, fără a fi nevoie să treacă prin faţa celui care se roagă. Rugăciunile voluntare pentru zi şi noapte     ♦ Rugăciunile Sunnah fixe[5]     Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:     „Pentru oricine se roagă douăsprezece raka’at (unităţi de rugăciune) pe zi, în afară de rugăciunile obligatorii, Allah va construi o casă în Paradis (sau o casă va fi construită pentru el în Paradis.)” (Nasa’i)     Acestea se realizează după cum urmează: ● patru raka’at (două + două) înainte de rugăciunea de Dhuhr (rugăciunea de la amiază) şi două după; ● două raka’at după rugăciunea de Maghrib (rugăciunea de seară); două raka’at după rugăciunea de Isha (rugăciunea de noapte) şi două raka’at înainte de rugăciunea de Fajr (rugăciunea de la ivirea zorilor).     Dragul meu frate, draga mea soră: oare nu tânjeşti tu după o casă în Paradis? Păstraţi acest sfat profetic şi rugaţi-vă aceste douăsprezece raka’at dincolo de rugăciunile obligatorii.     ♦ Rugăciunea Ad-Duha (rugăciunea de după răsăritul Soarelui)     Aceasta este egală cu 360 de sadāqa (fapte caritabile). Din moment ce trupul uman este format din 360 de oase, fiecare dintre acestea are nevoie de o sadāqa zilnic, care să fie un fel mulţumire (adresată lui Allah) pentru această binecuvântare. În loc de toate acestea, două raka’at pe zi, la răsărit, sunt suficiente. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:     „Cu fiecare dimineaţă (care vine), (se impune ca) pentru fiecare oscior al vostru (să daţi) o milostenie (sadāqa); şi fiecare «tasbih» este o milostenie; şi fiecare «tahmidah» este o milostenie; şi fiecare «tahlilah» este milostenie; şi a îndemna la ceea ce este bun este milostenie; şi a opri de la ceea ce este rău este milostenie; şi sunt suficiente pentru aceasta două raka’at (unităţi de rugăciune) pe care trebuie să le împliniţi în rugăciunea Ad-Duha.” (Muslim şi Abu Dawud)     Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat:     „Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a făcut un legământ cu mine pentru trei lucruri: să nu dorm până ce nu am efectuat Witr, să postesc trei zile în fiecare lună şi să efectuez rugăciunea Ad-Duha.” (Tirmidhi)     Timpul său: începe cu 15 minute (un sfert de oră) după răsăritul Soarelui şi se termină cu un sfert de oră înainte de rugăciunea Dhuhr (de amiază).     Cel mai bun timp pentru a o realiza: atunci când căldura Soarelui se intensifică.     Numărul de raka’at: numărul minim este de două raka’at, iar numărul maxim: nu există, se pot efectua câte raka’at se doreşte.     ♦ Sunnah pentru rugăciunea de Asr (rugăciunea de după-amiază)     Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:     „Fie ca Allah să aibă Milă de omul care se roagă patru (raka’at) înainte de Asr!” (Abu Dawud şi Tirmidhi)     ♦ Sunnah pentru rugăciunea de Maghrib (rugăciunea de la apus)     Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:      „«Rugaţi-vă înainte de Maghrib.» şi a repetat aceasta de trei ori. Apoi a adăugat: «Pentru cine doreşte.»” (Bukhari)     ♦ Sunnah pentru rugăciunea de Isha (rugăciunea de noapte)     Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:     „«Între două adhan (chemări la rugăciune) este o rugăciune.» A repetat aceasta de trei ori, apoi a spus: «Pentru cine doreşte.»” (Nasa’i, Ibn Majah, Tirmidhi şi Abu Dawud)     An-Nawawi (Allah să aibă milă de el!) a spus: „Semnificaţia cuvintelor «între două adhan» este: adhan (chemarea la rugăciune) şi iqama (chemarea pentru a începe rugăciunea).” Sunnah în rugăciunea de noapte     Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:     „Cea mai bună lună pentru post după luna Ramadan este luna lui Allah, Muharram, şi cea mai bună rugăciune după rugăciunea obligatorie este rugăciunea de noapte (rugăciunea Tahajjud).” (Muslim şi Nasa’i)      1. Cel mai bun număr de raka’at (unităţi de rugăciune) pentru noapte este de unsprezece sau treisprezece de-a lungul întregii nopţii, deoarece s-a relatat că:     „Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obişnuia să efectueze unsprezece raka’at noaptea...” (Nasa’i şi Tirmidhi)     Într-o altă relatare, se menţionează: „... el se ruga treisprezece raka’at...” (Tirmidhi şi Ibn Majah)     2. Este Sunnah ca atunci când efectuezi rugăciunea de noapte să foloseşti siwak-ul şi să reciţi ultimele versete din Surat ’Al-’Imran, începând cu: „În crearea Cerurilor şi a Pământului şi în schimbarea nopţii şi a zilei sunt semne pentru cei dăruiţi cu minte.” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 3:190] şi până la finalul acestei Sure.     3. De asemenea, este Sunnah să spui suplicaţiile Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!):     „O, Allah, toată Slava Ţie Ţi se cuvine! Tu eşti Lumina Cerurilor şi a Pământului. Tu eşti Susţinătorul Cerurilor şi al Pământului şi toată Slava Ţie Ţi se cuvine. Tu eşti Domnul Cerurilor şi al Pământului şi a tot ceea ce acesta conţine. Tu eşti Adevărul şi Promisiunea ta este adevărată, şi Cuvântul Tău este adevărat, şi întâlnirea cu Tine este adevărată, şi Paradisul este adevărat, şi Focul (Iadului) este adevărat şi toţi profeţii sunt adevăraţi şi Ceasul este adevărat...” (Bukhari)     4. De asemenea, este Sunnah să începi rugăciunea de noapte cu două raka’at scurte, care să te pregătească pentru următoarele rugăciuni. Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:     „Când unul dintre voi se trezeşte noaptea pentru a efectua Tahajjud (rugăciunea de noaptea), să înceapă rugăciunea cu două raka’at scurte.” (Muslim)     5. Este Sunnah de asemenea să începi rugăciunea de noapte spunând următoarea suplicaţie profetică:     „O, Allah, Domn al lui Jibril, Mikail şi Israfil, Creatorul Cerului şi al Pământului, Ştiutorul celor nevăzute şi al celor văzute, Tu eşti Judecătorul în toate chestiunile în care robii tăi diferă; călăuzeşte-mă pe mine în toate aspectele controversate ale adevărului cu Permisiunea Ta, pentru că tu călăuzeşti pe oricine voieşti pe Calea Ta cea Dreaptă!” (Muslim)     6. De asemenea, este Sunnah să îţi prelungeşti rugăciunea, deoarece s-a relatat că Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a fost întrebat:     „«Care este cea mai bună rugăciune?» El a răspuns: «Cea în care qiyam (durata) este mai lung.»” (Muslim)     7. Este Sunnah, de asemenea, să cauţi refugiu la Allah Cel Atotputernic atunci când reciţi un verset care vorbeşte despre pedeapsă, spunând: „Caut adăpost la Allah de Pedeapsa lui Allah!” şi să ceri Mila lui Allah atunci când reciţi un verset care vorbeşte despre milă, spunând: „O, Allah, îţi cer Binecuvântarea Ta!” şi să Îl slăveşti pe Allah atunci când reciţi versete care Îl preamăresc pe Allah Cel Atotputernic. Sunnah în rugăciunea Witr     1. Este Sunnah pentru cel care îşi doreşte să încheie şirul rugăciunilor de noapte cu trei raka’at Witr să recite după Surat Al-Fatiha:     • Surat Al-’A’la, numărul 87 (Sabbihi asma rabbika al-’A’la) în prima raka’a;     • Surat Al-Kafirun, numărul 109 (Kul ya ayyuha al-kafirun) în cea de a doua raka’a;     • Surat Al-Ikhlas, numărul 112 (Kul huwa Allahu Ahad) în cea de a treia raka’a, aşa cum au relatat Abu Dawud, Tirmidhi şi Ibn Majah.     2. Este Sunnah să spui după terminarea rugăciunii Witr: „Subhān Al-Malik Al-Quddus – Slava este a Stăpânului, Cel Preaînalt!” de trei ori, aşa cum a fost relatat de către Ad-Dar Qotni. De asemenea, este Sunnah să îţi ridici şi prelungeşti vocea şi să spui: „Rabby Al-Malā’ikati wa ruhi – Domn al îngerilor şi al duhului.”, aşa cum a fost autentificat de către Al-Arna’ut şi a fost relatat de Abu Dawud şi Nasa’i. Sunnah în rugăciunea Fajr     1. Rugăciunea scurtă: Hafsah (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat că:     „Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obişnuia să efectueze două raka’at scurte la ivirea zorilor în timp ce muedhin-ul spunea adhan-ul (de Fajr).” (Bukhari şi Muslim)     2. Recitarea: în prima raka’a, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) recita:     „Spuneţi (o, musulmani): «Noi credem în Allah şi în ceea ce ne-a fost trimis nouă şi ceea ce a fost trimis lui Avrām, lui Ismail, lui Isāc, lui Iacob şi seminţiilor; în ceea ce le-a fost dat lui Moise şi lui Isus şi în ceea ce le-a fost dat (tuturor) profeţilor de către Domnul lor. Noi nu facem deosebire între ei! Noi Lui Îi suntem supuşi (musulmani).»” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 2:136]     În cea de a doua raka’a, el (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) recita:     „Apoi, când Isus a simţit necredinţa lor, le-a spus: «Cine sunt sprijinitorii mei (în chemarea) la Allah?» Discipolii au răspuns: «Noi suntem sprijinitorii (religiei) lui Allah! Noi credem în Allah şi fă mărturie că noi (lui Allah) Îi suntem supuşi (musulmani)!»” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 3:52]     Într-o altă relatare, ni se spune că Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) recita:     „Spune: «O, voi, oameni ai Scripturii! Veniţi la un cuvânt comun între noi şi voi: să nu-L adorăm decât pe Allah, să nu-L asociem cu nimic, să nu ne luăm unii pe alţii drept dumnezei, în afară de Allah.» Apoi, dacă ei vor întoarce spatele, spuneţi-le: «Mărturisiţi că noi suntem supuşi (musulmani, că ne-am supus lui Allah).»” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 3:64]     (relatat de Muslim)     3. A sta întins: Aishah (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat că:     „Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obişnuia să se întindă pe partea dreaptă după ce oferea două raka’at (Sunnah) înainte de rugăciunea de Fajr.” (Bukhari)     Aşadar, dacă te rogi Fajr acasă, atunci, după cele 2 raka’at voluntare, întinde-te pe partea dreaptă pentru câteva minute pentru a urma Sunnah.  A sta după rugăciune     Jabir ibn Samurah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat că:     „După Fajr (rugăciunea de la ivirea zorilor), Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obişnuia să stea în acelaşi loc în care s-a rugat până când Soarele strălucea cu putere.” (Abu Dawud)  Acte verbale Sunnah în rugăciune     1. Duʻa (suplicaţia) de deschidere: după takbir-ul de începere (a spune: „Allahu Akbar – Allah este Cel mai Mare”):      „O, Allah, Slăvit să fii Tu, cu o slavă care este asociată cu Lauda Ta; Binecuvântat fie Numele Tău, Preamărită să fie Măreţia Ta şi nu există alt Dumnezeu în afară de Tine!” (Bukhari, Nasa’i şi Ibn Majah)     De asemenea, se mai poate spune şi o altă duʻa:     „O, Allah, îndepărtează de mine păcatele aşa cum ai îndepărtat Estul de Vest. Curăţă-mă de păcate aşa cum un veşmânt alb este curăţat de murdărie! O, Allah, curăţă-mă de păcate cu zăpadă, apă şi grindină!” (Bukhari şi Muslim)     Persoana poate alege oricare dintre suplicaţiile care au fost relatate ca fiind duʻa de deschidere şi să o spună.      2. A spune: „Caut adăpost la Allah de Şeitan cel blestemat!” înainte de recitare.     3. A începe cu Numele lui Allah, adică a spune: „În numele lui Allah Cel Milostiv, Cel Îndurător”     4. A spune: „Amin!” după Surat Al-Fatiha     5. A recita o Sura (un capitol din Coran) după Surat Al-Fatiha în primele două raka’at (unităţi de rugăciune) pentru rugăciunile de Fajr (de la ivirea zorilor), Jummu’ah (de vineri), Dhuhr (de la amiază), Asr (de după-amiază), Maghrib (de la apus), Isha (de noapte) şi doar în prima raka’a pentru toate rugăciunile voluntare. (Cât despre cel care se roagă în spatele unui imam, acesta ar trebui să recite în rugăciunea secretă, dar nu şi în cea deschisă).     6. A spune:      „La fel de mult ca ceea ce umple Cerurile, la fel de mult ca ceea ce umple Pământul, la fel de mult ca ceea ce umple ceea ce se află între ele şi la fel de mult ca ceea ce Doreşti după aceea. Tu eşti Sursa Slavei şi a Gloriei. Acesta este cel mai corect lucru care poate fi spus de un rob şi noi suntem cu toţii robii Tăi. O, Allah, nu există nimic descurajant în ceea ce Tu oferi, şi nimeni care să ofere dacă Tu opreşti de la aceasta, şi nici avere, nici putere care să poată să îi protejeze pe stăpânii ei de Tine.” (Muslim)      După ridicarea din ruku‘ (plecăciune), se spune: „O, Doamne, Ţie Ţi se cuvine toată Slava!”     7. A Îl slăvi (pe Allah) mai mult de o dată în ruku‘ (plecăciune) şi sujud (prosternare)     8. A spune: „O, Domnul meu, iartă-mă!” mai mult de o dată între cele două sajdah (prosternări)     9. Suplicaţia după ultimul tashahud (o suplicaţie ce trebuie recitată la mijlocul sau la sfârşitul rugăciunii în timp ce stai aşezat):      „O, Allah, caut adăpost la Tine de chinurile mormântului, de chinurile Iadului, de înşelăciunile vieţii şi ale morţii şi de amăgirea lui Al-Masih Ad-Dajjal!” (Bukhari şi Muslim)     • Este preferabil ca cel care Îl slăveşte pe Allah să nu se limiteze doar la slăvirea din sujud, mai mult, el ar trebui să adauge la aceasta orice suplicaţie îşi doreşte, deoarece ni s-a spus:     „Atunci când robul se prosternează, el se află în cel mai apropiat punct de Domnul său. De aceea, măriţi-vă suplicaţiile în prosternare!” (Muslim)     • Sunt şi alte suplicaţii ce pot fi spuse, iar pentru cei interesaţi, acestea pot fi regăsite în Hisn Al-Muslim (Fortăreaţa musulmanilor), cartea lui Al-Qahtani.     • Toate actele verbale Sunnah sunt repetate în fiecare raka’a, cu excepţia suplicaţiei de deschidere şi a duplicaţiei de după tashahud.      • Astfel, numărul total de acte verbale Sunnah aplicabile în rugăciunile obligatorii, care constau în 17 raka’at, ating numărul de 136 pe an, aceasta numai dacă luăm în considerare că sunt opt acte Sunnah repetate la fiecare raka’a.      În ceea ce priveşte rugăciunile voluntare, care constau din 25 de raka’at potrivit celor arătate despre rugăciunile voluntare efectuate în timpul nopţii şi a zilei, numărul de acte Sunnah aplicate în cazul acestora este de 175. Acestea pot creşte în timpul qiyam (rugăciunile de noapte) şi Ad-Duha (rugăciunea de după răsăritul Soarelui) şi, astfel, puteţi aplica aceste acte Sunnah mai mult şi mai mult.      • În ceea ce priveşte actele verbale Sunnah, care nu se repetă în timpul rugăciunii decât o singură dată, acestea sunt:     a. duʻa de deschidere;     b. suplicaţia de după ultimul tashahud.     Numărul lor total în cazul rugăciunilor obligatorii este de 10 acţiuni Sunnah.     * În ceea ce priveşte numărul lor total în cazul rugăciunilor voluntare care sunt efectuate în timpul zilei şi a nopţii, în cazul în care aceste două acte Sunnah sun repetate, numărul lor ajunge la 24 de acte Sunnah, care pot creşte prin qiyam (rugăciunile de noapte), Ad-Duha (rugăciunea de după răsăritul Soarelui) sau tahiyat al-masjid (rugăciunea la intrarea în moschee). În acest mod, persoana poate aplica aceste acte Sunnah mai mult şi mai mult. Deşi acestea nu se repetă în rugăciune decât o singură dată, persoana câştigă o răsplată mare şi se apropie mai mult de aderarea la Sunnah. Acte Sunnah esenţiale în rugăciune     1. A ridica ambele mâini la primul takbir.     2. A ridica ambele mâini înainte de a te apleca pentru ruku‘.     3. A ridica ambele mâini la ridicarea din ruku‘.     4. La fel, după ridicarea din cea de a treia raka’a la rugăciunile care au patru raka’at.     5. A păstra degetele unite în cazul tuturor actelor Sunnah menţionate.     6. Degetele ar trebui să fie îndreptate în direcţia qiblah (direcţia de rugăciune; aceasta înseamnă a te îndrepta spre Kaʻbah).     7. Ridicarea mâinilor până la nivelul umerilor sau al urechilor.     8. În timpul recitării, mâna dreaptă trebuie aşezată peste mâna stângă sau mâna dreaptă să cuprindă mâna stângă.     9. Privirea doar la locul în care se face sujud (prosternarea).     10. A lăsa un spaţiu între picioare (aproape la fel ca lăţimea umerilor).     11. Concentrarea la semnificaţia cuvintelor în timpul recitării. Sunnah în ruku‘ (plecăciune)     1. Apucarea genunchilor cu mâinile şi răsfirarea degetelor.     2. Întinderea spatelui, care trebuie să stea drept.     3. Capul trebuie să fie în aceeaşi linie cu cea a spatelui, evitându-se coborârea sau ridicarea lui.     4. Separarea braţelor de talie. Sunnah în sujud (prosternare)     ● Sunnah în prosternare (sujud)     1. Separarea braţelor de talie.     2. Separarea abdomenului de coapse.     3. Separarea coapselor de picioare.     4. Existenţa unui spaţiu între genunchi în plecăciune (ruku‘).     5. Picioarele stau ferm, drept.     6. Aşezarea palmelor pe pământ.     7. Picioarele trebuie să stea apropiate în prosternare.     8. Aşezarea mâinilor în dreptul urechilor.     9. Palmele trebuie să fie deschise.     10. Degetele trebuie să stea apropiate, unele lângă altele.     11. Degetele trebuie să fie îndreptate în direcţia qiblah.      12. Statul între două prosternări. Aceasta are două forme:     a. ik’aa': cu ambele picioare sub el, stând pe călcâie, cu degetele îndreptate spre qiblah.     b. ifterash: stând pe coapsa stângă cu piciorul sub el şi călcâiul ridicat în sus, iar degetele de la piciorul drept îndreptate spre qiblah. La cel de al doilea tashahud, există trei forme:     ● întinderea degetelor de la piciorul drept, punerea piciorului stâng sub piciorul drept şi aşezarea acestuia în aceeaşi direcţie cu cel drept.     ● la fel ca prima dată, însă nu îşi întinde degetele piciorului drept, doar îl aşează în aceeaşi direcţie cu cel stâng.     ● întinderea degetelor piciorului drept, introducerea piciorului stâng între piciorul şi coapsa dreaptă.     13. Aşezarea mâinilor pe coapse: mâna dreaptă pe coapsa dreaptă şi mâna stângă pe coapsa stângă; palmele trebuie să fie deschise, iar degetele alăturate.     14. Mişcarea degetului arătător în sus şi în jos, de la începutul şi până la sfârşitul tashahud-ului.     15. Întoarcerea capului spre dreapta şi spre stânga la finalizarea rugăciunii prin taslim.     16. Statul de odihnă (isteraha, adică statul pentru un timp după rugăciune, fără a rosti niciun fel de slăvire, după cea de a doua prosternare a celei dintâi şi a treia raka’a).     • Sunt în total 25 de acte Sunnah la fiecare raka’a, ceea ce înseamnă un număr total de 425 de acte Sunnah în cadrul unei rugăciuni obligatorii.     • Numărul total de acte Sunnah în rugăciunile voluntare este de 25 de acte la fiecare raka’a, adică un număr total de 625 de acte Sunnah efectuate în cadrul rugăciunilor voluntare în timpul unei zile şi a unei nopţi, dacă aplicăm toate acţiunile profetice recomandate la fiecare raka’a.      • Musulmanii pot creşte numărul de raka’at în cadrul rugăciunii Ad-Duha şi să crească numărul actelor Sunnah.     • Sunt fapte Sunnah (acţiuni profetice) care se repetă doar o dată sau de două ori:     1. ridicarea mâinilor la pronunţarea Takbriat-ului Al-Ihram („Allahu Akbar” iniţial, prin care rugăciunea este începută);     2. ridicarea mâinilor în cea de a treia raka’a la rugăciunile care constau în două aşezări pentru tashahud;     3. mişcarea degetului arătător (în sus şi în jos) de la începutul şi până la finalul tahsahud-ului, la primul şi la al doilea tashahud;     4. întoarcerea capului spre dreapta şi spre stânga la terminarea rugăciunii;     5. statul pentru odihnă (isteraha): se repetă de două ori în rugăciunea alcătuită din patru raka’at şi o singură dată în celelalte rugăciuni, obligatorii sau voluntare;     6. Tawarok (ridicarea piciorului drept, aşezarea piciorului stâng sub cel drept şi aşezarea posteriorului pe pământ) în cel de al doilea şezut la tashahud în rugăciune, care constă din două tashahud.     • Aceste acţiuni Sunnah se repetă o singură dată, cu excepţia mişcării degetului arătător în statul pentru tashahud, care se repetă de două ori în rugăciunile obligatorii, excepţie fiind rugăciunea Fajr, iar statul pentru odihnă se repetă, de asemenea, de două ori în rugăciunile care constau din patru raka’at, ajungându-se, astfel, la un total de 34 de acte Sunnah.     • Aceste fapte Sunnah sunt repetate, cu excepţia a două dintre ele: al doilea şi ultimul în fiecare rugăciune voluntară; aşadar, ajungem la un număr total de 48 de acte Sunnah.     Aşadar, dragi fraţi şi surori, încercaţi să practicaţi astfel de vorbe şi fapte profetice, pentru a câştiga cât mai multe binecuvântări şi răsplăţi şi veţi primi, in shaa Allah, cel mai înalt nivel în Paradis. Sunnah după rugăciune     1. A Îi cere iertare lui Allah de trei ori, spunând:      „O, Allah, Tu eşti Pacea (As-Salām) şi de la Tine vine pacea (As-Salām)! Slăvit eşti Tu, o, Posesor al Măreţiei şi al Generozităţii!” (Abu Dawud)     2. „Nu există altă Divinitate în afară de Allah, Care nu are partener, a Lui este Împărăţia, Lui I se cuvine toată Slava şi El este cu Putere peste toate. O. Allah, nimeni nu poate interzice ceea ce Tu ai poruncit şi nimeni nu poate porunci ceea ce Tu ai interzis, şi nici averea, nici puterea nu îi pot proteja pe stăpânitorii lor de Tine!” (Bukhari şi Muslim)     3. „Nu există altă Divinitate în afară de Allah, Care nu are pe nimeni partener. A Lui este Stăpânirea şi El este cu putere peste toate. Nu este forţă sau putere decât cu Allah. Nu este altă Divinitate în afară de Allah şi noi nu adorăm pe nimeni în afară de Allah. Lui Îi aparţin toate binecuvântările, Lui Îi aparţine toată Graţia şi a Lui Îi este acordată toată Lauda cea bună. Nu există altă Divinitate în afară de Allah, Lui Îi suntem devotaţi în adorare, chiar dacă necredincioşilor le displace aceasta.” (Muslim)     4. A spune: „Subhan Allah (Slăvit fie Allah), Alhamdu Lillah (Lăudat fie Allah!), Allahu Akbar (Allah este Cel mai Mare!) de treizeci şi trei de ori, şi la final: «Nu există altă Divinitate în afară de Allah, Care nu are pe nimeni partener, a Lui aste Împărăţia şi Slava şi El este cu Putere peste toate.»” (Muslim)     5. „O, Allah, ajută-mă să Te pomenesc mereu pe Tine, să-Ţi mulţumesc şi să Te ador în cel mai bun mod!” (Abu Dawud şi Nasa’i)     6. „O, Allah, caut adăpost la Tine de laşitate, caut adăpost la Tine de la a fi condus către cea mai rea vârstă, caut adăpost la tine de răzvrătirea în viaţă şi caut adăpost la Tine de chinurile din mormânt!” (Bukhari)     7. „O, Allah, protejează-mă de Pedeapsa Ta în Ziua în care Tu îi faci pe toţi robii Tăi să se ridice din nou!” Aceasta deoarece a fost relatat că Al-Bara’ (Allah să fie mulţumit de el!) a spus: „Ne rugam în spatele Mesagerului lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi ne plăcea să stăm în dreapta sa, astfel încât el se afla faţă în faţă cu noi, când l-am auzit spunând: « O, Allah, protejează-mă de Pedeapsa Ta în Ziua în care Tu îi faci pe toţi robii Tăi să se ridice din nou!»” (Muslim)     8. Recitaţi: „Spune: «El este Allah (Al) Ahad.»” (Surat Al-Ikhlas); „Spune: «Caut adăpost la Stăpânul revărsatului de zori.»” (Surat Al-Falaq); „Spune: «Caut adăpost la (Allah) Stăpânul lumilor.»” (Surat An-Nas) (Abu Dawud, Tirmidhi şi Nasa’i)     * După rugăciunile de Fajr (de la ivirea zorilor) şi Maghrib (de la apusul Soarelui), persoana ar trebui să repete acestea de trei ori.     9. Recitarea versetului Tronului (Ayat Al-Kursi, 2:255): „Allah! Nu există altă Divinitate în afară de El, Cel Viu, Veşnicul...” (Nasa’i)     10. „Nu există altă Divinitate în afară de Allah, Care nu are parteneri, toată Slava Lui I se cuvine şi El este cu putere peste toate!”, de zece ori după rugăciunile Fajr (de la ivirea zorilor) şi Maghrib (de la apusul Soarelui). (Tirmidhi)          11. Glorificarea trebuie făcută folosindu-ne de mână pentru a număra şi într-o relatare ni se spune că ar trebui folosită mâna dreaptă, însă aceasta nu este autentificată, chiar dacă alte relatări sunt mărturie pentru aceasta.     12. Persoana ar trebui să rostească aceste athkar în acelaşi loc în care s-a şi rugat şi nu trebuie să îşi schimbe locul.      * Totalitatea actelor Sunnah, dacă un musulman se ţine de toate acestea după fiecare rugăciune obligatorie, va fi de 55 şi pot fi mai multe în cazul rugăciunilor de Fajr (de la ivirea zorilor) şi Maghrib (de la apusul Soarelui). Fructul aplicării acestor acte Sunnah după fiecare rugăciune obligatorie şi păstrarea lor constă în:     a. 500 de sadāqa (fapte caritabile) vor fi scrise pentru musulman pentru aceste acte de slăvire realizate după fiecare rugăciune obligatorie, în timpul unei zile şi nopţi, după cum ne-a spus Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!):      „Cu fiecare dimineaţă (care vine), (se impune ca) pentru fiecare oscior al vostru (să daţi) o milostenie (sadāqa); şi fiecare «tasbih»[6] este o milostenie; şi fiecare «tahmidah»[7] este o milostenie; şi fiecare «tahlilah»[8] este milostenie; şi a îndemna la ceea ce este bun este milostenie; şi a opri de la ceea ce este rău este milostenie; şi sunt suficiente pentru aceasta doua raka’a (unităţi de rugăciune) pe care trebuie să le împliniţi în rugăciunea Ad-Duha.” (Muslim şi Abu Dawud)     * An-Nawawi (Allah să aibă milă de el!) a înregistrat la fel.     b. dacă un musulman pronunţă aceste glorificaţii după fiecare rugăciune, 500 de copaci vor fi plantaţi pentru el în Paradis. Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a trecut pe lângă el în timp ce planta ceva şi l-a întrebat:     „«O, Abu Hurairah, ce plantezi?» A răspuns: «O plantă pentru mine.» El i-a spus: «Să îţi spun despre o plantă care este mai bună decât aceasta?» El (Abu Hurairah) a spus: «Desigur, Mesager al lui Allah.» El i-a spus: «Spune: „Subhan Allah wa alhamdu lillah wa lā ilāha ila Allah wa Allahu Akbar (Slavă lui Allah, toată Lauda I se cuvinte lui Allah, nu există altă Divinitate în afară de Allah, Allah este Cel mai Mare)”, şi vei avea un copac plantat în Paradis pentru fiecare dintre acestea.»” (Ibn Majah, Albani l-a clasificat ca fiind sahih)     c. nimic nu va separa persoana de Paradis, cu excepţia momentului morţii, pentru a putea intra în el. Aceasta este răsplata pentru cel care recită versetul Tronului (Ayat-ul-Kursi) după fiecare rugăciune obligatorie;     d. celui care pronunţă toate aceste glorificări, păcatele îi vor fi iertate, chiar dacă acestea sunt cât spuma mării. (Muslim);     e. cel care pronunţă toate aceste glorificări în mod constant după fiecare rugăciune va evita dezonoarea în această viaţă şi în Viaţa de Apoi, după cum ni se spune în nenumărate ahadith;     f. acestea ajută să reparăm defectele şi să completăm ceea ce lipseşte din rugăciunile obligatorii. Sunnah ce pot fi spuse dimineaţa     1. Versetul Tronului (Ayat-ul-Kursi): „Allah! Nu există altă Divinitate în afară de El, Cel Viu, Veşnicul!...” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 2:255]     Fructul său: „Cel care recită aceasta (ayat-ul Kursi) dimineaţa este protejat de djinni până seara şi cine recită aceasta seara este protejat de djinni până dimineaţa.” (Nassa’i, iar Albani l-a clasificat ca fiind autentic)     2. Protectoarele: • Surat Al-Iklhas: „Spune: «El este Allah, (Al) Ahad!»”; • Surat Al-Falaq: „Spune: «Caut adăpost la Stăpânul revărsatului de zori.»”; • Surat An-Nas: „Spune: «Caut adăpost la (Allah) Stăpânul lumilor.»” (Abu Dawud şi Tirmidhi)     Fructul lor: „Cel care le recită de trei ori dimineaţa şi de trei ori seara va fi protejat de orice lucru.” (Nasa’i)     3. „Noi am ajuns dimineaţa şi toată Împărăţia este a lui Allah şi toată Slava I se cuvine lui Allah. Nu există altă Divinitate în afară de Allah, Care nu are partener. Toată Împărăţia este a Lui, toată Slava este a Lui şi El este cu Putere peste toate. O, Allah, Îţi cer binele din această zi, şi binele din ceea ce este după ea, şi caut adăpost la Tine de răul acestei zile şi de răul ce vine după ea. Domnul meu, caut adăpost la tine de lenevie şi de vârsta cea rea, şi caut adăpost la Tine de Iad şi de pedeapsa din mormânt!” (Muslim)     Seara, persoana trebuie să spună: „Am ajuns seara” În loc de „ Am ajuns dimineaţa” şi să spună: „Domnul meu, Îţi cer binele din această noapte” în loc de „din această zi”.     4. Dimineaţa, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obişnuia să spună: „O, Allah, ajungem dimineaţa prin Tine şi ajungem seara prin Tine! Trăim prin Voia Ta şi murim prin Voia Ta şi la Tine este Adunarea (din Ziua Judecăţii).”     Seara, el (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) spunea: „O, Allah, ajungem seara prin Tine şi ajungem dimineaţa prin Tine şi trăim prin Voia Ta şi murim din Voia Ta şi la Tine este Adunarea (din Ziua Judecăţii).” (Bukhari)     5. „O, Allah, Tu eşti Domnul meu. Nu există altă Divinitate în afară de Tine. Tu m-ai creat şi sunt robul Tău. Ader la Legământul Tău şi la Promisiunea Ta pe cât de mult pot. Caut adăpost la tine de răul pe care l-am făcut. Mă întorc la Tine prin Graţia Ta şi mă întorc cu păcatul meu, deci, iartă-mă, căci nimeni nu iartă păcatele în afară de Tine!” (Bukhari)     Fructul său: cel care spune aceasta, crezând în vorbele sale, seara, dacă moare în timpul nopţii, va intra în Paradis. La fel, dacă spune acestea dimineaţa. (după cum a fost relatat în hadith-ul de la Bukhari)     6. A spune de patru ori: „O, Allah, am ajuns dimineaţa, cerându-Ţi Ţie să îmi fii Martor, şi cerându-i Tronului Tău să îmi fie martor, şi îngerilor Tăi şi creaturilor Tale să fie martore, că Tu eşti Allah, nu există altă Divinitate în afară de Tine, Care nu are partener şi că Mohammed este Robul şi Mesagerul Tău.” (Abu Dawud şi Nasa’i)     Fructul său: cel care spune aceasta de patru ori dimineaţa sau seara este eliberat din Iad.     Seara, persoana ar trebui să spună: „O, Allah, am ajuns seara...”     7. „O, Allah, toate binecuvântările pe care le am sau oricare dintre creaturile tale, în această dimineaţă, sunt doar de la Tine, Care nu ai partener; de aceea, toată Slava şi Mulţumirea Ţie Ţi se cuvin!” (Abu Dawud şi Nasa’i)     Fructul său: cel care spune acestea dimineaţa şi-a îndeplinit datoria pentru ziua respectivă şi la fel, cel care spune acestea seara, şi-a îndeplinit datoria pentru seara respectivă (după cum spune hadith-ul).     8. A spune de trei ori: „O, Allah, protejează-mi trupul! O, Allah, protejează-mi auzul! O, Allah, protejează-mi văzul! Nu există altă Divinitate în afară de Tine. O, Allah, caut adăpost la Tine de necredinţă şi sărăcie. Caut adăpost la Tine de pedeapsa din mormânt. Nu există altă divinitate în afară de Tine.” (Abu Dawud şi Ahmad)     9. A spune de şapte ori: „Allah este de ajuns (ca Socotitor) pentru mine. Nu există altă Divinitate în afară de El. În El mi-am pus încrederea; El este Stăpânul Tronului cel Măreţ.” (Abu Dawud)     Fructul său: cel care spune aceasta de şapte ori dimineaţa şi de şapte ori seara este protejat de Allah împotriva tuturor chestiunilor care îl fac anxios în această viaţă şi în Viaţa de Apoi (după cum spune hadith-ul)     10. „O, Allah, Îţi cer iertare şi bine atât în această viaţă, cât şi în Viaţa de Apoi! O, Allah, Îţi cer iertare şi bine în religia mea, în viaţa mea, în familia mea şi în averea mea! O, Allah, acoperă-mi urmele de slăbiciune şi protejează-mă de frica mea! O, Allah, protejează-mă împotriva a ceea ce este în faţa mea, la dreapta mea, la stânga mea şi caut adăpost la Tine în Măreţia Ta de la a fi distrus de ceea ce se află dedesubt!” (Abu Dawud şi Ibn Majah)     11. „O, Allah, Cunoscător al Necunoscutului şi Martor, Creatorul Cerurilor şi al Pământului, Domnul tuturor şi Stăpânul lor, mărturisesc că nu există altă Divinitate în afară de Tine. Caut adăpost la Tine de răul din mine, de răul lui Şeitan şi de capcana sa şi de la a îmi cauza eu însuşi orice rău, sau de la a face rău vreunui musulman!” (Tirmidhi şi Abu Dawud)     12. A spune de trei ori: „În Numele lui Allah, cu al Cărui Nume nimeni nu poate face niciun rău, nici pe Pământ şi nici în Ceruri; şi El este Cel care Aude totul, Cel care Ştie totul.” (Ahmad, Tirmidhi, Ibn Majah şi Ahmad)     Fructul său: celui care spune aceasta de trei ori dimineaţa şi de trei ori seara nimic nu îi poate face rău (după cum relatează hadith-ul).     13. A spune de trei ori: „Îl recunosc pe Allah ca Domn al meu, Islamul ca religie a mea şi pe Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ca Profet al meu.” (Abu Dawud, Tirmidhi, Nasa’i şi Ahmad)     Fructul său: celui care spune aceasta de trei ori dimineaţa şi seara Allah îi promite să îl facă mulţumit în Ziua Judecăţii (după cum spune hadith-ul).     14. „O, Tu, Cel Veşnic, o, Tu, Susţinătorul celor de deasupra, Îţi cer Mila Ta, rezolvă-mi toate problemele şi nu mă lăsa singur nici măcar un singur moment (literal: cât clipirea din ochi)!” (Al-Hakim, care a spus că este sahih, iar Ath-Thahabi a fost de acord cu aceasta)     15. „Noi am ajuns dimineaţa având ca origine Islamul, drept cuvânt credinţa, ca religie pe cea a Profetului nostru, Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi drept crez pe părintele nostru, Avrām, care a rămas mereu în poziţie verticală, musulman, şi care nu a fost dintre cei care asociază ceva.” (Ahmad)     16. „Subhan Allah wa bi Hamdihi – Slăvit şi lăudat fie Allah” – de o sută de ori. (Muslim)     Fructul său: cel care spune aceste cuvinte de o sută de ori dimineaţa şi seara să ştie că nimeni nu poate veni în Ziua Judecăţii cu ceva mai bun decât cele cu care el a venit, cu excepţia celui care a spus acelaşi lucru şi a făcut-o de mai multe ori.     Un alt fruct: celui care spune acestea îi vor fi iertate toate păcatele, chiar dacă ele sunt cât spuma mării.     17. A spune de o sută de ori dimineaţa: „Nu există altă Divinitate în afară de Allah, Unicul, Care nu are parteneri. Întreaga Stăpânire Îi aparţine, toată Slava Lui I se cuvinte şi El este cu Putere peste toate.” (Bukhari şi Muslim)     Fructul său: cel care spune aceasta de o sută de ori pe zi:     a. va avea o răsplată care este egală cu răsplata pentru eliberarea a zece persoane;     b. va avea zece hassanate (hassanat – răsplata de la Allah pentru cel care face o faptă bună) înregistrate pentru el;     c. zece sayyi’at (sayyi’a – pedeapsa lui Allah pentru cel care face o faptă rea) (ale sale) vor fi şterse;     d. va fi ca un scut de protecţie împotriva lui Şeitan, întreaga zi şi seară (după cum ne spune hadith-ul).     18. „Îi cer iertare lui Allah şi mă căiesc în faţa Lui.” – de o sută de ori pe zi (Bukhari şi Muslim)     19. „O, Allah, îţi cer cunoaşterea cea benefică, mijloace de existenţă şi o muncă acceptată!” (Ibn Majah)     20. „Subhan Allahi wa bi Hamdihi, ’adada khalqihi, wa rida nafsihi, wa zinatah ’arshihi, wa midada kalimatihi – Slăvit şi lăudat fie Allah de atâtea ori cât numărul creaturilor Sale, de atâtea ori încât să Îl mulţumească pe El, de atâtea ori cât mărimea Tronului Său şi de atâtea ori cât cerneala folosită pentru înregistrarea Cuvintelor Sale.” (Muslim)     21. „Caut adăpost în Cuvintele perfecte ale lui Allah de răul pe care El l-a creat!” – de trei ori dimineaţa şi seara (Tirmidhi, Ibn Majah şi Ahmad)     * De fiecare dată când cineva foloseşte aceste athkar, aplică o Sunnah din Tradiţia Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Un musulman ar trebui să păstreze aceste athkar dimineaţa şi seara, astfel, să încerce să aplice aceste Tradiţii cât de mult se poate.     * Un musulman ar trebui să rostească aceste athkar cu credinţă, sinceritate şi siguranţă, înţelegând semnificaţia acestora, astfel încât acestea să îl ajute în viaţa sa zilnică, în comportamentul şi atitudinea sa. Sunnah la întâlnirea cu oamenii     1. Salutul: Profetul Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:     „Cel mai bun în islam este acela care îi hrănește pe alții și acela care îi salută atât pe cei pe care îi cunoaște, cât și pe aceia pe care nu îi cunoaște.” (Bukhari şi Muslim)     S-a relatat că:     „Un bărbat a venit la Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi l-a salutat, spunând: «As salam aleikum (Pacea fie asupra ta)!» Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a răspuns la salut şi, după ce bărbatul s-a aşezat, el a spus: «Zece (de hassanate).» Apoi, un alt bărbat a venit la Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi a spus: «As salam aleikum wa rahmatu Allah (Pacea şi mila lui Allah fie asupra ta!)!» Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a răspuns la salut şi, după ce bărbatul s-a aşezat, el a spus: «Douăzeci (de hassanate).» Apoi, un alt bărbat a venit şi a spus: «As salam aleikum wa rahmatu Allah wa barakatuh (Pacea, mila şi binecuvântarea lui Allah fie asupra ta!)!» Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a răspuns la salut, apoi, când acesta s-a aşezat, a spus: «Şi binecuvântări fie asupra ta!» Apoi, atunci când s-a aşezat, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: «Treizeci (de hassanate).»” (Abu Dawud)     Priviţi câte răsplăţi au pierdut primii doi bărbaţi deoarece nu au pronunţat salutul islamic întreg, pentru care se primeşte o răsplată asemănătoare cu cea primită pentru treizeci de fapte bune. Răsplata minimă pe care o poţi primi este aceea pentru zece fapte bune, dar aceasta poate creşte pe tot parcursul zilei. Pentru că salutul este o faptă care are loc de mai multe ori pe zi, ar trebui să te antrenezi să rosteşti salutul islamic întreg, pentru a primi o răsplată măreaţă.     2. Zâmbetul: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:     „Să nu consideraţi neînsemnată o faptă bună, chiar dacă aceasta este numai întâlnirea fratelui vostru cu o expresie binevoitoare.” (Muslim)     3. Strângerea mâinii: Profetul nostru (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:     „Atunci când doi musulmani se întâlnesc şi îşi strâng mâinile, Allah le iartă păcatele făcute înainte.” (Abu Dawud, Tirmidhi şi Ibn Majah)     An-Nawawi (Allah să aibă milă de el!) a spus: „Trebuie să ştiţi că este preferabil să vă strângeţi mâinile în oricare moment al întâlnirii.” De aceea, dragii mei, încercaţi să daţi mâna cu oricine vă întâlniţi şi să îl salutaţi cu o faţă zâmbitoare, în aşa fel încât vei aplica trei acte Sunnah în acelaşi timp.     4. Allah spune:     „Şi zi-le robilor Mei să spună ceea ce este mai frumos; căci Şeitan stârneşte vrajbă între ei, iar Şeitan este un duşman învederat al omului!” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 17:53]     Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:     „Cuvintele blânde sunt caritate.” (Bukhari şi Muslim)     • Cuvintele blânde includ: adh-dhikr (pomenirea lui Allah), duʻa, salutul, complimentele, bunele maniere, virtuţile şi faptele bune.     • Cuvintele blânde au puteri magice, deoarece pot câştiga inimile celor din jur.     • Cuvintele blânde sunt dovada care atestă cât de luminată este inima credinciosului. De aceea, îţi poţi ocupa întreaga viaţă folosind cuvinte frumoase; soţia ta, copiii, vecinii, prietenii şi toţi cei cu care intri în contact au nevoie de cuvinte blânde. Sunnah la masă     ● Sunnah înainte şi în timpul mesei     1. Menţionarea Numelui lui Allah (spunând: „În Numele lui Allah!”).     2. Folosirea mâinii drepte.     3. A mânca din partea aflată în faţa celui care mănâncă.              Toate aceste acte Sunnah le putem regăsi reunite în următorul hadith:     „... O, băiatule! Menţionează Numele lui Allah şi mănâncă cu mâna ta dreaptă şi mănâncă din ceea ce se află în faţa ta...” (Bukhari şi Muslim)     4. Ştergerea bucăţii de mâncare, în cazul în care aceasta pică pe jos şi apoi mâncarea ei, conform hadith-ului:     „... Când o bucăţică (de mâncare) cade de la oricare dintre voi, trebuie să o ridicaţi, să o curăţaţi de murdărie şi apoi să o mâncaţi...” (Muslim)     5. Folosirea a trei degete atunci când mănânci:      „Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obişnuia să mănânce folosind trei degete...” (Abu Dawud şi Muslim)     Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obişnuia să facă acest lucru şi, prin urmare, aşa este cel mai bine să facem, cu excepţia cazului în care suntem nevoiţi să nu facem aşa.     6. Felul în care persoana trebuie să stea atunci când mănâncă: a sta pe genunchi, pe faţa superioară a picioarelor, sau ridicarea genunchiului drept la piept şi statul pe cel stâng şi aceasta este preferabil, după Cum a afirmat Al-Hafiz în „Al-Fath”.     ● Sunnah după terminarea mesei     1. Curăţarea farfuriei şi lingerea degetelor:     „Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ne-a poruncit lingerea degetelor (după terminarea mesei) şi curăţarea farfuriei, spunând: «Voi nu ştiţi în care parte a acesteia se află binecuvântarea lui Allah.»” (Muslim)     2. Slăvirea lui Allah după masă: Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:     „Allah este mulţumit de robul Său, care, după ce termină de mâncat, Îl slăveşte pe El...” (Muslim)     Una dintre suplicaţiile pe care Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) o folosea după masă este următoarea:     „Slăvit fie Allah, care m-a hrănit cu această mâncare şi care mi-a oferit-o fără nicio putere sau voinţă din partea mea!” (Muslim)     Fructul acestei suplicaţii: toate păcatele precedente sunt iertate, după cum a fost relatat de Abu Dawud, Tirmidhi şi Ibn Majah, iar Albani le-a clasificat ca fiind sahih (autentice).     * Totalitatea numărului actelor Sunnah pe care un musulman ar trebui să le respecte atunci când mănâncă nu este mai puţin de 15, presupunând că mănâncă trei mese în timpul unei zile, iar astfel procedează, de regulă, majoritatea oamenilor. O persoană poate creşte numărul acestor acte Sunnah dacă mai ia şi gustări între aceste trei mese principale. Sunnah pentru băut     1. Basmalah: menţionarea Numelui lui Allah (a spune: „În Numele lui Allah!”).     2. A ţine vasul din care se bea cu mâna dreaptă, după cum Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ne-a spus:     „... atunci când unul dintre voi bea, ar trebui să bea cu mâna dreaptă...” (Muslim)     3. A respira (a inspira şi expira) în afara vasului din care se bea de trei ori; aceasta înseamnă să iei o înghiţitură, apoi să respiri în afara vasului, apoi să repeţi procedura şi aceasta de trei ori, după cum obişnuia să facă Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). (Muslim)     4. A bea stând aşezat: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:     „Niciunul dintre voi nu trebuie să bea în timp ce stă în picioare.” (Muslim)     5. A Îi oferi mulţumiri lui Allah după ce ai terminat de băut: Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:     „Allah este mulţumit de robul Său care, după ce a mâncat o îmbucătură sau a băut o înghiţitură, Îi mulţumeşte Lui.” (Tirmidhi)     Suma actelor Sunnah pentru băut poate depăşi numărul de douăzeci şi putem observa că băutul se referă la orice fel de băuturi, răcoritoare sau calde. A efectua rugăciuni voluntare acasă     1. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:     „O, oameni.! Efectuaţi rugăciunile (Salah) voastre (voluntare) în casele voastre, căci cea mai bună rugăciune a unei persoane este cea efectuată acasă, cu excepţia rugăciunilor obligatorii.” (Bukhari şi Muslim)     2. El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:     „Rugăciunea voluntară a persoanei, atunci când oamenii nu o văd, are o răsplată de douăzeci şi cinci de ori mai mari decât cea efectuată în public.” (Ahmad)     3. El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:     „Rugăciunea voluntară a persoanei, atunci când nu o vede nimeni, depăşeşte rugăciunea voluntară în public, la fel cum rugăciunea obligatorie depăşeşte rugăciunea voluntară.” (Tabarani, iar Albani l-a clasificat ca fiind sahih)     Bazat pe acestea, persoana ar trebui să repete aceste acte Sunnah (Tradiţii Profetice) în cazul rugăciunilor voluntare fixe[9], a rugăciunii Ad-Duha (rugăciunea de după răsăritul Soarelui) sau al rugăciunii Witr[10], de mai multe ori pe zi şi ar trebui ca acestea să fie efectuate acasă, pentru că astfel răsplata lor este mai mare şi se menţine şi Sunnah.     Fructul efectuării rugăciunilor voluntare sunt următoarele:     a. este un mijloc prin care I te supui lui Allah, îţi arăţi credinţa şi prin care eşti ţinut departe de ipocrizie;     b. acestea fac ca Mila lui Allah să coboare în case şi îl fac pe Şeitan să plece din ele;     c. este o modalitate prin care răsplata poate fi dublată, la fel cum şi răsplata rugăciunii obligatorii este dublată în momentul în care este efectuată la moschee. Sunnah la părăsirea unei întâlniri     La părăsirea unei întâlniri, se rosteşte următoarea suplicaţie:     „Slăvit fie Allah, toată Slava Ţie Ţi se cuvine, o, Allah! Mărturisesc că nu există nicio altă Divinitate demnă de adorare în afară de Allah, mă căiesc şi cer iertare de la Allah.” (Abu Dawud, Nasa’i, Ahmad şi Hakim)     Fiecare zi include nenumărate întâlniri, cum ar fi, spre exemplu:     1. la masă, unde, de regulă, întâlneşti oameni cu care vorbeşti;     2. atunci când întâlneşti un prieten sau un vecin, chiar dacă amândoi vă aflaţi pe picior de plecare;     3. atunci când stai alături de colegii de şcoală sau de serviciu;     4. atunci când vă adunaţi la un loc pentru a vorbi cu soţia sau copiii;     5. atunci când mergi spre casă, alături de soţie sau de prieteni;     6. atunci când iei parte la o adunare, un seminar etc.      Iată ce anume realizezi atunci când aplicaţi aceste acte Sunnah:     • Îl slăveşti pe Allah de mai multe ori, ceea ce te ajută să păstrezi contactul cu Allah în mod continuu;     • te căieşti şi Îi ceri iertare lui Allah pentru orice se petrece în timpul acestor întâmplări;     • mărturiseşti că nu există altă Divinitate în afară de Allah.     Beneficiile aplicării acestor acte Sunnah în viaţa de zi cu zi ajută la obţinerea iertării lui Allah pentru orice se întâmplă în timpul acestor întâlniri. Sunnah (tradiţii profetice) la culcare     1. „În Numele Tău, o, Allah, trăiesc şi mor!” (Bukhari)     2. Persoana ar trebui să îşi împreuneze mâinile, să sufle în ele şi apoi să recite: : „Spune: «El este Allah (Al) Ahad.»” (Surat Al-Ikhlas); „Spune: «Caut adăpost la Stăpânul revărsatului de zori.»” (Surat Al-Falaq); „Spune: «Caut adăpost la (Allah) Stăpânul lumilor.»” (Surat An-Nas), apoi să îşi şteargă corpul cu ele cât de mult poate, începând cu capul, faţa şi partea din faţă a corpului său. Persoana ar trebui să facă aceasta de trei ori. (Bukhari)     3. Recitarea versetului Tronului (Ayat Al-Kursi, 2:255): „Allah! Nu există altă Divinitate în afară de El, Cel Viu, Veşnicul...” (Bukhari)     * Fructul recitării acestei aya este: cel care îl recită va avea un apărător trimis de Allah care îl va păzi, astfel încât niciun Şeitan nu se va apropia de el.      4. „În Numele Tău, o, Allah, mă întind şi în Numele Tău mă ridic. Dacă îmi vei ţine sufletul, ai milă de el şi dacă mi-l vei da înapoi, atunci ai grijă de el, aşa cum ai grijă de sufletele robilor Tăi dreptcredincioşi!” (Bukhari şi Muslim)     5. „O, Allah, cu adevărat Tu mi-ai creat sufletul şi Tu îl vei lua înapoi. Ţie Îţi aparţine viaţa şi moartea lui. Dacă îl vei ţine în viaţă, protejează-l, şi dacă îi vei lua viaţa, atunci iartă-l. O, Allah, cu adevărat, Îţi cer să-mi dai sănătate!” (Muslim)     6. „O, Allah, protejează-mă de Pedeapsa Ta în ziua în care robii Tăi sunt înviaţi!” (Abu Dawud şi Tirmidhi) Aceasta se spune de trei ori. Persoana trebuie să rostească aceasta în timp ce îşi pune palma dreaptă sub obrazul drept.     7. A spune: Subhan Allah (Slăvit fie Allah) de treizeci şi trei de ori, Alhamdu Lillah (Lăudat fie Allah!) de treizeci şi trei de ori şi Allahu Akbar (Allah este Cel mai Mare!) de treizeci şi trei de ori. (Bukhari şi Muslim)     8. „Toată Slava I se cuvine lui Allah, care ne-a hrănit, ne-a dat de băut, care ne-a îndestulat şi care ne-a dat adăpost, căci mulţi dintre noi nu au pe nimeni care să îi îndestuleze şi pe nimeni care să le ofere adăpost.” (Bukhari şi Muslim)     9. „O, Allah, Cunoscător al celor nevăzute şi al celor văzute, Creator al Cerurilor şi al Pământului, Domn al tuturor lucrurilor şi Stăpânitor, mărturisesc că nu există altă Divinitate în afară de Tine. Caut adăpost la Tine de răul din mine însumi, de răul lui Şeitan şi de ispita sa şi de la a comite vreun rău împotriva sufletului meu sau împotriva unui alt musulman.” (Abu Dawud şi Tirmidhi)     10. „O, Allah, m-am supus Ţie şi Ţi-am încredinţat Ţie treburile mele. Mi-am întors capul către Tine şi m-am lăsat în Voia Ta, cu speranţă şi cu teamă de Tine. Nu există adăpost sau refugiu departe de Tine, ci doar cu Tine. Cred în Cartea Ta, pe care Tu ai trimis-o şi în Profetul Tău, pe care Tu l-ai trimis.” (Bukhari şi Muslim)     11. „O, Allah, Stăpân al celor şapte Ceruri şi Stăpân al Tronului cel Măreţ, Stăpân al nostru şi Stăpân al tuturor lucrurilor, Despicător al seminţei şi al sâmburelui, Revelator al Torei, al Evangheliei şi al Furqan-ului (Îndreptarul), caut adăpost la Tine împotriva răului din orice lucru. O, Allah, Tu eşti Cel Dintâi, căci nu există nimic înainte de Tine, Tu eşti Cel din Urmă, căci nu există nimic după Tine, Cel mereu Prezent, căci nu este nimic deasupra Ta şi Cel Permanent, căci nu este nimic alături de Tine, plăteşte datoria pentru noi şi îmbogăţeşte-ne pe noi după sărăcie!” (Muslim)     12. Recitarea ultimelor două versete din Surat Al-Baqara, începând cu „Allah este cu Putere peste toate! Trimisul a crezut în ceea ce i-a fost pogorât de la Domnul său, asemenea şi dreptcredincioşii...”, iar acestea două vor fi de ajuns pentru cel care le recită noaptea, conform unui hadith relatat de Bukhari şi Muslim.     ● Învăţaţii se diferenţiază cu privire la semnificaţia cuvintelor „va fi de ajuns pentru el”: s-a spus că: ele sunt de ajuns pentru persoana care le recită şi nu va mai trebui să efectueze qiyam[11] noaptea. De asemenea, s-a spus că acestea îl protejează împotriva răului şi adversităţi. An-Nawawi a spus: „Ele pot semnifica ambele lucruri...”     13. Persoana trebuie să fie pură, după cum ne spune Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!):     „Atunci când mergi la culcare, efectuează abluţiunea aşa cum faci pentru rugăciune...” (Bukhari)     14. A dormi pe partea dreaptă: „...apoi întinde-te pe partea dreaptă...” (Bukhari şi Muslim)     15. Persoana trebuie să îşi pună mâna dreaptă sub obraz:      „Atunci când mergea la culcare, Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) îşi punea mâna dreaptă sub obraz...” (Nasa’i şi Bukhari)     16. Scuturarea patului de praf: „Atunci când unul dintre voi merge la culcare, trebuie să scuture (de praf) aşternutul, deoarece nu ştie ce a căzut pe el în absenţa sa...” (Bukhari şi Muslim)      17. Recitarea Surei Al-Kafirun (109): „Spune: «O, voi, necredincioşi!»”, iar fructul acestui lucru este acela că persoana va fi departe de politeism, va muri în religia islamică (musulman), după cum este relatat într-un hadith autentic de la Bukhari, autentificat de către Hafiz şi Albani.     • An-Nawawi (Allah să aibă milă de el!) a spus: „Persoana ar trebui să facă toate aceste lucruri (relatate în acest capitol), însă, dacă nu poate, ea trebuie să facă ceea ce poate din acestea sau cele mai importante puncte din acestea.”     • Am observat că cei mai mulţi oameni dorm o dată ziua, o dată noaptea, fapt pentru care ei aplică aceste acte Sunnah, sau câteva dintre ele, de două ori; ştiut fiind faptul că aceste acte Sunnah nu sunt restricţionate doar pentru timpul nopţii; ele includ şi momentele în care persoana doarme şi în timpul zilei.     Fructele aplicării acestor acte Sunnah la momentul somnului sunt:     1. 100 sadāqa (fapte caritabile) sunt scrise pentru musulmanul care păstrează aceste glorificaţii în mod constant înainte de culcare, după cum ni se spune în hadith-ul:     „Cu fiecare dimineaţă (care vine), (se impune ca) pentru fiecare oscior al vostru (să daţi) o milostenie (sadāqa); şi fiecare «tasbih» este o milostenie; şi fiecare «tahmidah» este o milostenie; şi fiecare «tahlilah» este milostenie; şi a îndemna la ceea ce este bun este milostenie...” (Abu Dawud şi Tirmidhi)     An-Nawawi (Allah să aibă milă de el!) a spus: „Acestea au aceeaşi răsplată...”     2. Dacă musulmanul rosteşte aceste glorificări înainte de somn, 100 de copaci vor fi plantaţi pentru el în Paradis, după cum am arătat în hadith-ul anterior de la Ibn Majah, cu privire la fructele primite în cazul adhkar-ului de după rugăciune.     3. Allah îşi protejează robii de rău, ţinându-l departe de ei în acea noapte, iar persoana este protejată de orice rău şi răni.     4. Robul îşi termină ziua pomenindu-L pe Allah, supunându-I-se Lui, punându-şi încrederea în El, cerându-I ajutorul şi mărturisind Unicitatea Sa. Acţiunile se judecă după intenţii     Dragii mei, trebuie să ştiţi că toate acţiunile voastre din timpul unei zile, precum mâncatul, dormitul, muncitul etc., pot fi preschimbate în acte de adorare, câştigând mii de „hassanat” (binecuvântări), numai dacă intenţionaţi, prin acestea, să vă apropiaţi de Allah. Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:     „Cu adevărat, faptele (sunt răsplătite) conform intenţiilor şi, cu adevărat, fiecare om (va avea că răsplată) ceea ce a intenţionat (dintre faptele bune).” (Bukhari şi Muslim)     Spre exemplu: atunci când musulmanul doarme devreme pentru a putea să efectueze rugăciunile de noapte şi rugăciunea de la ivirea zorilor, actul său se transformă în act de adorare; la fel se întâmplă cu toate actele permise din timpul zilei. Nu pierde şansa!     Nu pierde şansa de aplica mai multe forme de adorare în acelaşi timp... Cum?     1. Atunci când mergi la moschee, poţi merge cu maşina şi aceasta va primi răsplată, bineînţeles, însă, dacă faci şi alte acţiuni în timp ce mergi la moschee, cum ar fi Slăvirea lui Allah sau recitarea şi ascultarea Coranului. În acest mod, aplici mai mult decât un act de adorare în timp ce mergi la moschee.     2. Dacă mergi la o nuntă – bineînţeles, una cu tradiţie islamică – poţi sta şi să Îl slăveşti pe Allah sau le poţi vorbi oamenilor despre chestiuni folositoare privitoare la islam. Pomenirea lui Allah în orice moment     1. Pomenirea lui Allah este la baza servitudinii faţă de Allah, deoarece este principalul aspect al relaţiei dintre rob şi Creatorul Său, în toate timpurile şi condiţiile. Aishah (Allah să fie mulţumit de ea!) a relatat că:     „Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obişnuia să îşi amintească de Allah în orice moment.” (Muslim şi Tirmidhi)     * A fi conectat cu Allah înseamnă viaţă, căutarea adăpostului la El înseamnă salvare, a fi lângă El înseamnă succes şi mulţumire şi a fi departe de El înseamnă pierdere şi deviere.      2. Pomenirea lui Allah este cea care face diferenţa dintre un credincios şi un ipocrit, din moment ce una dintre caracteristicile ipocritului este aceea că nu Îl pomeneşte pe Allah decât puţin timp.     3. Şeitan nu îl domină pe om, cu excepţia celui care uită de pomenirea lui Allah, căci aceasta face persoana să fie imună la orice rău şi o protejează împotriva capcanelor lui Şeitan.     * Se ştie că lui Şeitan îi place ca omul să uite de pomenirea lui Allah.     4. Pomenirea (dhikr Allah) este calea spre fericire. El, Preaînaltul şi Preaslăvitul, spune:     „Pe cei care cred şi ale căror inimi sunt liniştite întru pomenirea lui Allah, căci prin pomenirea lui Allah se liniştesc inimile.” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 13:28]     5. Persoana trebuie să îşi amintească în permanenţă de Allah, deoarece oamenii din Paradis nu vor avea niciun alt regret cu excepţia faptului că în această viaţă nu L-au pomenit mai mult pe Allah, Preaînaltul şi Preaslăvitul.     Cu adevărat, pomenirea continuă a lui Allah înseamnă o relaţie continuă cu El, Preaînaltul.     An-Nawawi (Allah să aibă milă de el!) a spus:     „Învăţaţii au fost de acord că pomenirea lui Allah, atât cu inima, cât şi cu limba, este permisă chiar şi pentru cei a căror abluţiune nu este validă, pentru cei care nu sunt curaţi, pentru femeile aflate la menstruaţie sau în perioada postnatală. Aceasta include slăvirea (a spune: «Subhan Allah!»), lăudarea (a spune: «Alhamdu Lillah!»), a spune: «Allahu Akbar (Allah este Cel mai Mare!)!», a spune: «Lā ilāha ill Allah (Nu există altă Divinitate în afară de Allah)», a Îi cere lui Allah să îşi trimită pacea şi binecuvântările asupra Mesagerului lui Allah şi suplicaţia. Aceasta nu este la fel cu recitarea Coranului.”     6. Cel care Îl pomeneşte pe Domnul Său, Cel Preaslăvit şi Preaînalt, va fi pomenit de Allah. El, Preaînaltul, spune:     „Pomeniţi-Mă pe Mine şi o să-Mi aduc aminte de voi! Şi să-mi fiţi mulţumitori. Să nu fiţi fără credinţă faţă de Mine!” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 2:152]     Dacă omul simte o plăcere deosebit de mare atunci când i se aduce la cunoştinţă că un mare rege l-a pomenit într-o adunare şi că acesta l-a slăvit, atunci cum ar trebui el să se simtă dacă Allah, Stăpânul tuturor lucrurilor, Preaînaltul, l-a menţionat pe el dintr-o mulţime; care dintre acestea este cea mai bună pomenire?     7. Pomenirea lui Allah nu înseamnă şoptirea unui cuvânt sau a unor cuvinte, în timp ce inima nu este activă, a uita de slăvirea lui Allah şi neascultarea Sa. Pomenirea verbală trebuie să fie acompaniată de raţionament şi de înţelegerea semnificaţiilor cuvintelor rostite. El, Preaînaltul, spune:     „Pomeneşte-L pe Domnul tău în sufletul tău, cu umilinţă şi frică, fără a o rosti cu glas tare, atât dimineaţa cât şi seara şi nu fi dintre cei nepăsători!” [Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 7:205]     * Persoana care Îl pomeneşte pe Allah trebuie să fie conştientă de ceea ce spune, astfel încât pomenirea inimii şi pomenirea limbii să se unească şi persoana să fie conectată cu Domnul său în mod evident şi imanent.  Meditarea asupra binecuvântărilor lui Allah     Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:     „Meditează asupra darurilor lui Allah, dar nu medita asupra lui Allah!” (Tabarani în Al-Awsat şi Baiyhaqi în Ash-Shi’ab. Albani l-a clasificat ca fiind hasan)     Una dintre faptele repetate în mod constant de către un musulman, zi şi noapte, este reprezentată de conştientizarea binefacerilor lui Allah asupra sa. Sunt multe situaţii şi multe poveşti pe care musulmanul le aude în timpul unei zile, ceea ce îl determină să mediteze asupra binecuvântărilor primite, la toate cele cu care El l-a binecuvântat şi să Îl slăvească pe Allah pentru acestea.     1. Eşti conştient de binecuvântările lui Allah atunci când mergi la moschee? Poţi observa cum multe dintre persoanele din jurul tău au fost private de această binecuvântare, mai ales în zorii zilei, la rugăciunea de Fajr, când priveşti la casele musulmane, care se află în somn profund, ca şi când aceştia ar fi morţi?!     2. Eşti conştient de binecuvântările lui Allah asupra ta atunci când mergi pe stradă şi observi anumite scene, precum cineva a avut un accident sau anumite persoane care cântă cu voce tare din maşină şi aşa mai departe?!     3. Eşti conştient de binecuvântările lui Allah asupra ta atunci când citeşti anumite ştiri din întreaga lume despre foamete, inundaţii, răspândirea unor boli, accidente, cutremure de pământ, războaie sau persoane fără casă?!     Pot spune că un rob care a izbândit este cel a cărui inimă, sentimente şi senzaţii dispar atunci când se gândeşte la binecuvântările lui Allah, în orice moment şi la orice întâmplare. El rămâne în mod constant mulţumitor şi Îl slăveşte pe Allah, mulţumindu-I pentru binecuvântările Sale, cu care El l-a binecuvântat, aşa cum sunt religia, sănătatea, prosperitatea şi siguranţa în faţa răului... A citi Coranul în întregime în fiecare lună     Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:     „...Citeşte Coranul într-o lună!...” (Nasa’i)     Cel mai uşor mod prin care se poate face acest lucru: încearcă să ajungi la moschee cu 10 minute înainte de începerea fiecărei rugăciuni, astfel încât vei putea citi două pagini înainte şi după fiecare rugăciune. În acest mod, va fi posibil ca tu să termini 20 pagini pe zi; aceasta este echivalentul unei întregi părţi (juz) din Coran. În acest mod, vei putea să completezi citirea întregului Coran în fiecare lună. Concluzii     Aceasta este ceea ce am putut colecta dintre actele Sunnah zilnice ale iubitului nostru Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Îi cerem lui Allah să facă posibil ca noi să le aplicăm în viaţa noastră zilnică până la ultima suflare.     Îi mulţumesc lui Allah pentru tot ceea ce El mi-a oferit![1] Notă explicativă: în această carte, atunci când spunem Allah spune…, utilizăm traducerea sensurilor din versetele respective şi nu o traducere literală, deoarece nimeni nu ştie traducerea lor completă, sub toate aspectele, cu excepţia lui Allah[2] Bucățică din ramura arborelui de Arak, folosită de musulmani pentru curățarea dinților[3] Sahih: autentic[4] Iqama înseamnă cea de a doua chemare la rugăciune, când oamenii trebuie să se ridice şi să se pregătească pentru începerea rugăciunii[5] Rugăciunile voluntare efectuate împreună cu cele cinci rugăciuni obligatorii zilnice, realizate în concordanţă cu ordinea acestora[6] N.t. – a spune Subhan Allah = Slavă lui Allah![7] N.t. – a spune Alhamdu Lillah = Laudă lui Allah![8] N.t. – a spune Lā ilāha illa Allah= Nu există alta Divinitate în afară de Allah![9] Rugăciunile voluntare efectuate împreună cu cele cinci rugăciuni obligatorii zilnice, realizate în concordanţă cu ordinea acestora[10] Witr: o rugăciune voluntară pe care persoana o efectuează la finalul tuturor rugăciunilor zilnice, al cărei număr de raka’at (unităţi de rugăciune) trebuie să fie unul impar[11] Qiyam: rugăciune voluntară realizată noaptea, după rugăciunea Isha