Există astfel numeroase grupări şi regiuni care sunt atribuite Islamului – însă de care Islamul se delasă – şi care au avut numeroase repercusiuni negative asupra Islamului corect, ce au condus la depărtarea de acesta de către nemusulmani şi la sporirea rezistenţei opuse de către ei în faţa Islamului, şi aceasta datorită unor comportamente, credinţe şi acţiuni, fie ele doar verbale sau acţionale, cărora acestea le dau curs în numele Islamului, în vreme ce ele sunt dintre lucrurile respinse de o minte sănătoasă, ca şi de constituţia naturală sănătoasă a omului şi de societăţile evaluate..
التفاصيل
Cine este Shiy‘ah Al-’Ithna ‘Ashriyah? Introducere Nota traducătorului Originea orientărilor shiy’ah Credinţele lor în privinţa lui Allah Afirmaţiile acestora cu privire la denaturarea Coranului Al-‘Imaamah”este pentru ei unul dintre stâlpii credinţei, iar cel care nu crede în aceasta este considerat a fi kaafir (necredincios) Insulte, injurii, ofense aduse Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), fiicelor sale şi familiei sale Considerarea mamelor dreptcredincioşilor, Aishah şi Hafsah (Allah să fie mulţumit de ele!), ca fiind necredincioase Exagerările lor în privinţa lui Ali (Allah să fie mulţumit de el!) Exagerările lor în privinţa Fatimei (Allah să fie mulţumit de ea!) Privilegiul acordat imamilor (cârmuitorilor) lor în detrimentul Profeţilor (Pacea lui Allah fie asupra lor!) şi exagerările lor în privinţa acestora Considerarea de către ei că fiind necredincioşi a companionilor în ansamblul lor, afară de trei dintre ei Ura lor faţă de Abu Bakr, Omar şi Uthman (Allah sa fie mulţumit de ei!) „Mahdiy-ul” lor cel imaginar şi spusele lor despre „ar-raaj’ah” Hidoasa lor exagerare în sensul adorării mormintelor Susţinerea acordată de către ei necredincioşilor, trădările şi neloialitatea lor Ura lor pentru oraşele Mecca şi Medina Ura lor pentru Egipt şi Shaam (Siria) Mâncatul de către neamul turbanului al khums-ului Considerarea de către ei a lovirii corpului ca fiind dintre cele mai măreţe ofrande Încurajarea de către ei a căsătoriei temporare şi a delectării lor cu femeile uşoare At-tuqiyah şi minciuna sunt bazele orientării lor religioase Considerarea musulmanilor ca fiind necredincioşi şi ura lor faţă de ei Ura lor pentru Ahlu-s-sunnah întrece orice închipuire Fabulaţiile ash-shiy’ah Cine este Shiy‘ah Al-’Ithna ‘Ashriyah? Islamul reprezintă lăsarea totală a sinelui tău în grija lui Allah, supunerea docilă faţă de Acesta şi delăsarea de politeism; ceea ce înseamnă că oricine nu se conformează acestora, adorând pe altcineva în afara lui Allah, se situează în afara sferei Islamului. Există astfel numeroase grupări şi regiuni care sunt atribuite Islamului – însă de care Islamul se delasă – şi care au avut numeroase repercusiuni negative asupra Islamului corect, ce au condus la depărtarea de acesta de către nemusulmani şi la sporirea rezistenţei opuse de către ei în faţa Islamului, şi aceasta datorită unor comportamente, credinţe şi acţiuni, fie ele doar verbale sau acţionale, cărora acestea le dau curs în numele Islamului, în vreme ce ele sunt dintre lucrurile respinse de o minte sănătoasă, ca şi de constituţia naturală sănătoasă a omului şi de societăţile evaluate. Pentru aceasta, este bine de ştiut că orice credinţă, faptă sau acţiune care contravine constituţiei naturale sănătoase a omului şi înţelegerii unei minţi sănătoase, care este lipsit de distincţie şi nobleţe, nu aparţine întru nimic Islamului. Aceasta se întâmplă pentru că Islamul reprezinte credinţa într-o Divinitate Unică (Tawhid) pe care nu o întinează politeismul şi o supunere pe care nu o întinează ipocrizia şi un caracter pe care nu îl întinează viciile şi depravarea. Deşi nu este din Islam afirmarea atributelor de sfinţenie şi divinitate în privinţa anumitor persoane, este specific Islamului respectul, aprecierea şi acordarea fiecărei persoane a statului pe care el îl merită, fără a manifesta însă faţa de persoană vreun comportament care ar putea fi catalogat ca fiind un act de adorare. Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Nu mă adulaţi aşa cum creştinii o fac cu fiul Mariei, deoarece nu sunt mai mult decât un rob al lui Allah... aşadar numiţi-mă Robul lui Allah şi Mesagerul Său.” (Bukhari) Nu face parte din Islam încurajarea preacurviei şi împingerea către această prin ceea ce se numeşte zawwagi al-mut’ah (căsătorie temporară, de plăcere) şi care cheamă la acte de preacurvie în numele religiei, în vreme ce acestea au fost oprite de către Allah prin cuvântul Său: „Şi nu vă apropiaţi de preacurvie, căci ea este o josnicie! Şi rău drum este ea!” [Coran, 17:32] De asemenea, nu face parte din Islam mâncarea averilor oamenilor pe nedrept prin ceea ce se numeşte al-khums (a cincea parte), însă este din Islam Zakaat-ul (Dania obligatorie) pe care îl plăteşte musulmanul cu toată inima sa şi de bună voie pentru fraţii săi cei nevoiaşi, în modalitatea pe care o consideră de cuviinţă, fără a i se impune lui aceasta (modalitatea). Allah Preaînaltul spune în Coranul cel Glorios: „Milosteniile [din Danie] sunt numai pentru săraci, pentru sărmani, pentru cei care ostenesc pentru ele, pentru cei ale căror inimi se adună [întru credinţa], pentru slobozirea robilor, pentru cei îndatoraţi greu, pentru calea lui Allah şi pentru călătorul aflat pe drum. [Aceasta este] poruncă de la Allah, iar Allah este Al-’Alim, Al-Hakim [Atoateştiutor şi Înţelept].” [Coran, 9:60] În Islam, nimeni nu are dreptul de a decreta ceea ce este halal (permis) şi ceea ce este haram (nepermis), căci acest drept îl deţine, cu desăvârşire, doar Legea lui Allah” (Shari’ah). Allah preaînaltul spune în Coranul cel Nobil: „Spune: «Domnul meu a oprit nelegiuirile – atât pe cele văzute cât şi pe cele nevăzute – precum şi păcatul, nedreptăţirea [altora] sau să-i faceţi lui Allah asociaţi, de vreme ce El nu a trimis o astfel de poruncă, sau să spuneţi despre Allah ceea ce nu ştiţi.»” [Coran, 7:33] De asemenea, nu este specific Islamului a te ruga pentru ceea ce este folositor şi nici împotriva a ceea ce este nociv (anumitor persoane) şi nici presupunerea cunoaşterii necunoscutului de către acestea, căci Allah a clarificat aceea în ceea ce îl priveşte pe Trimisul Său (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) în Coranul cel Glorios: „Spune: «Eu nu stăpânesc niciun folos pentru mine şi nicio stricăciune, în afară de ceea ce voieşte Allah. Dacă eu aş fi ştiut necunoscutul, aş avea prisosinţă de bunuri şi nu m-ar atinge răul. Dar eu nu sunt decât un prevestitor şi un binevestitor pentru oamenii care cred.»” [Coran, 7:188] În Islam, nu există ceea ce presupune oferirea de către anumite persoane a indulgenţei şi a permisiunii de a intra în Paradis, ci acestea toate se află în grija lui Allah Al-‘Aziz (Cel Atotputernic), care spune: „Cel care a făcut un bine cât un grăunte de colb, îl va vedea, ~ După cum, cel care a făcut un rău cât un grăunte de colb, îl va vedea.” [Coran, 99:7-8] În Islam, nu este permisă căutarea binecuvântării la morminte, rotirea în jurul lor şi cererea de la cei aflaţi în ele a împlinirii nevoilor, după cum ne spune Allah Preaînaltul în Coranul cel Sfânt: „Îi asociază [Lui lucruri] ce nu creează nimic şi care ele [însele] sunt create ~Şi care nu-i pot ajuta pe ei cu nimic şi nici lor înşişi nu-şi pot fi de ajutor? ~ Iar de-i chemaţi la Drumul cel Drept, ei nu vă urmează. Tot una este pentru voi de-i chemaţi ori de păstraţi tăcere! ~ Aceia pe care voi îi invocaţi în locul lui Allah sunt robi asemenea vouă. Invocaţi-i, aşadar, şi să vă răspundă, dacă voi sunteţi cu adevărul!” [Coran, 7:191-194] De asemenea, în Islam trebuie evitate cuvintele urâte, înjurăturile şi blestemele şi a spus Profetul (Pacea şi binecuvântare alui Allah fie asupra sa!): „Cu adevărat, Allah se mâniază pe un păcătos care are o limbă murdară.” (Bukhari şi Muslim) Această frumoasă Religie nu aduce cu sinte rănirea trupului şi chinuirea lui, după cum ne Allah Preaînaltul în Coranul cel Glorios: „O, voi cei care credeţi! Nu vă mâncaţi averile voastre unii altora pe nedrept, doar dacă este un negoţ [legal], cu bună învoială între voi! Şi nu vă ucideţi voi înşivă! Allah este Ar-Rahim [Îndurător] cu voi!” [Coran, 4:29] Este interzisă practicarea a ceea ce face ca raţiunea să dispară, indiferent de ceea ce ar presupune aceasta. Allah Preaînaltul spune: „O, voi cei care credeţi! Vinul, jocul de noroc, pietrele ridicate [idolii] şi săgeţile [pentru prezicere] sunt numai murdării din lucrătura lui Şeitan. Deci feriţi-vă de ele ca să izbândiţi!” [Coran, 5:90] Cele pe care le-am amintit mai sus sunt doar puţin din mult mai mult şi avem speranţa că această carte va elucida orientarea (minhagi) rătăcită care este atribuită Islamului, în vreme ce Islamul se delasă de ea şi care a dus la manifestarea repulsiei faţă de Islam de către mulţi dintre nemusulmani. Nutrim de asemenea speranţa că această lucrare se va putea constitui ca un factor favorizant al delăsării de această orientare deviată a celor care o urmează şi întoarcerea lor la adevăr şi la Religia cea dreaptă. Introducere Laudă lui Allah şi pacea şi binecuvântarea Sa fie asupra Trimisului Său şi asupra celor care l-au urmat, şi asupra companionilor săi şi a generaţiilor de dreptcredincioşi care le-au urmat şi asupra celor care au fost călăuziţi de călăuzirea sa! Această carte succintă îşi doreşte să îi lumineze pe musulmani şi să le vădească lor credinţele unor grupări deviante pentru a se putea feri de ele. Nu există nicio îndoială că în aceste zile s-au înălţat vocile multora dintre aceştia şi sunt ei foarte activi întru răspândirea rătăcirilor lor. De asemenea, am început să realizez cartea pentru a combate afirmaţiile acestei secte conform cărora orientările sale nu s-ar diferenţia de cele ale Ahlu-s-sunnah şi este nedreptăţită ea şi se emit afirmaţii mincinoase în privinţa ei; şi pun ei un foarte mare accent pe apărarea orientărilor lor şi răspândirea abundentă de lucrări care cheamă la acestea şi ţinerea sub observaţie a lucrărilor de orientare sunnită, şi încercarea de a le combate într-o manieră inexistentă în cazul altor grupări. Întrucât cărţile shiy’ah sunt disponibile acum într-o manieră care nu era întâlnită anterior şi au ajuns să le răspândească ei prin toate modalităţile posibile şi în toate locurile considerăm că este nevoie şi de o altă opinie în această privinţă. Toate acestea ne-au impus nouă obligativitatea de a dezvălui ceea ce cuprinde ea dintre credinţele deviante, indiferent de cât de mult s-ar lupta ei în sensul ascunderii lor, şi vom încerca să facem, aşa cum se spune: „Vă vom combate noi cu propriile voastre cuvinte!” Ne rugăm lui Allah Preaînaltul (să facă victorioasă şi) să menţină sus steagul Sunnei şi al neamului ei şi să înjosească necredinţa şi neamul ei. Allah Preaînaltul este Cel în numele Căruia se împlineşte fapta şi El este Cel care Călăuzeşte pe Drumul cel Drept.Autorul,Abdullah ibn Mohammed As-Salafiy Nota traducătorului De cele mai multe ori, necunoaşterea conduce la ignoranţă, rătăcire, vulnerabilitate şi slăbiciune; şi se spune că primul pas întru apărarea de un duşman este tocmai cunoaşterea lui, iar oricine ar dori să ne abată de la Calea cea Dreaptă spre Paradis, trasată de urmarea prescripţiilor aflate în Cuvântul lui Allah (Coranul) şi a îndemnărilor din Sunnah nobilului nostru Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) este cu adevărat duşmanul nostru, pentru că ne conduce la deviere şi nimicire, atât în această viaţă lumească, cât şi în Viaţa de Apoi. Pentru aceasta, am considerat că traducerea acestei cărţi reprezintă onorarea unei datorii de suflet avută faţă de orice musulman care mărturiseşte că nu există altă Divinitate în afară de Allah şi că Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) este Trimisul şi Robul Său şi pentru care, însă, lipsa anumitor informaţii i-ar putea devia de la drumul lor, ducându-i dinspre Rai spre Iad, prin urmarea unor grupări aşa-zise Islamice; aşa cum este şi cazul adepţilor sectei Shiy’ah Al-‘Ithna-l-‘ashriyah (a douăsprezecea), care au distorsionat toate semnificaţiile şi valorile Islamului şi au inventat 12 dintre conducătorii şi cârmuitorii lor, pe care ei i-au ales după bunul lor plac, i-au numit imami (lideri) şi au făcut ca totul să se rotească în jurul acestora, emiţând fabulaţii după fabulaţii. Totodată, prezentarea acestei lucrări reprezintă îndeplinirea obligaţiei de bază a oricărui musulman de a păzi de denaturare şi defăimare Tradiţiile autentice ale nobilului nostru Profet Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi de a veghea la păstrarea demnităţii membrilor familiei sale şi a preacuvioşilor săi companioni (Fie că Allah să fie mulţumit de ei!). Originea orientărilor shiy’ah *~* Din credinţele Shiy’ah Al-‘Ithna-l-‘ashriyah ~ cu adevărat, ei se simt împăcaţi întru aceasta şi recunosc că originea Shiy’ah este evreiască, rădăcinile acesteia aflându-se în concepţiile evreului Ibn Sabaa’ şi consideră că Ali ibn Abu Talib (Allah să fie mulţumit de el!) le-a dat foc lor şi s-a lepădat de ei.[1] * ~ * Ei sunt cei care afirmă şi recunosc şi se mândresc ~ cu denumirea lor de Ar-Raafidah (Cei care resping).[2] Credinţele lor în privinţa lui Allah * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ Cu adevărat, nu suntem noi în concordanţă cu ei (adică cu musulmanii Sunnah), nici în privinţa Divinităţii, şi nici a Profetului, şi nici a imamului (conducătorului, ocârmuitorului, liderului spiritual); şi aceasta pentru că ei (musulmanii Sunnah) spun că Domnul lor este Acela al cărui Profet este Mohammed, iar Califul de după el este Abu Bakr; şi noi (Shiy’ah) nu afirmăm acest Domn şi nici acest Profet, ci, dimpotrivă, afirmăm următoarele: Domnul al cărui Profet este urmat ca şi Calif de Abu Bakr nu este Domnul nostru şi nici acest Profet nu este Profetul nostru.[3] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ Allah Preaînaltul nu va fi văzut în Ziua Judecăţii şi că El nu poate fi caracterizat printr-o perioadă de timp şi nici printr-un anumit loc şi nici nu se poate indica aceasta, iar cel care a susţinut că (El, Preaînaltul) coboară la Cerurile de Dunia (Cerurile cele de jos) sau că îşi va face apariţia pentru oamenii Raiului sub forma Lunii sau asemenea acesteia[4], şi că El este asemenea celor care nu cred în El (Allah).[5] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Allah pogoară în Ziua de Arafah, în prima parte a acesteia, pe Pământ, pe o cămilă înfricoşătoare, care cuprinde cu coapsele sale pe toţi cei aflaţi pe (Muntele) Arafat, din dreaptă şi din stânga (dintr-o parte şi din cealaltă).[6] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că îndreptarea în direcţia mormintelor este un aspect obligatoriu chiar şi dacă nu este el îndreptat înspre Qiblah (în direcţia Al-Kaab’ah); aşa cum, de asemenea, îndreptarea de către vizitator în direcţia mormântului (imamului lor) este asemenea îndreptării spre Qiblah (în direcţia Kaab’ah) şi ea este „Faţa lui Allah”, adică direcţia Sa înspre care le-a prescris oamenilor să se îndrepte în această situaţie.[7] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că ‘Aah este unul dintre preafrumoasele nume ale lui Allah, iar acela care a spus ‘Aah!, cu adevărat a cerut ajutor de la Allah.[8] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Allah îl vizitează pe Husein ibn Ali (Allah să fie mulţumit de el!) şi dă mâna cu el şi se aşează împreună cu el pe locul său de dormit.[9] Afirmaţiile acestora cu privire la denaturarea Coranului * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Nobilul Coran a fost deformat şi că are deficite şi că „adevăratul Coran” se află cu ascunsul Al-Mahdiy, a cărui existenţa ei o afirmă. Printre cei mai proeminenţi dintre învăţaţii (lor) care afirmă această deformare a Coranului se află: Ali ibn Ibraahiy Al-Qumiy, Ni’amatu-llah Al-Jazaa’iriy, Al-Faiyd Al-Kaashaaniy, Ahmad At-Tabarsiy, Mohammed Baaqir Al-Magilisiy, Mohammed ibn Nu’maan – numit „Al-Mufiyd”, Abu Al-Hasan Al-‘Aamaliy ‘Adnaan Al-Bahraaniy, Yusuf al-Bahraaniy, An-Nuuriy At-Tabarsiy, Habiybu-llah Al-Khuu’iy, Mohammed ibn Ya’qub Al-Zuliyniy, Mohammed Al-‘Aiyaashiy şi mulţi alţii.[10] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că formula „neamul lui Mohammed şi neamul lui Ali” a fost omisă în Coran.[11] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că nu deţin cunoaşterea Coranului decât imamii (adică cei 12 mari imami ai Shiy’ah) şi cum că ei au toată ştiinţa lui.[12] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ Coranul nu este o evidenţă, o probă, o valoare, decât prin intermediul urmării imamilor lor.[13] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că ar exista în Coran o sură numită Surat Al-Uilaaiyah care începe cu versetul: „O, voi cei care credeţi, credeţi voi în cele două lumini (an-nuureiyn)” şi pe care ar fi eliminat-o din Coran Uthman ibn ‘Affan (Allah să fie mulţumit de el!), după cum ei pretind.[14] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că există şi o altă scriere a Coranului numită Mushaf Fatimah care cuprinde de trei ori mai mult decât Coranul pe care noi îl deţinem.[15] * ~ * Ei sunt cei care afirmă şi distorsionează ~ Cuvântul lui Allah Preaînaltul, care spune: „O, Trimisule! Vesteşte ceea ce ţi-a fost trimis de la Domnul tău! Dacă nu o faci, înseamnă că nu ai transmis Mesajul Lui. Însă Allah te ocroteşte de oameni şi Allah nu călăuzeşte neamul de necredincioşi.” [Coran, 5:67] Şi au spus ei: „O, Trimisule! Vesteşte ceea ce ţi-a fost trimis de la Domnul tău - în privinţa lui Ali! Dacă nu o faci, înseamnă că nu ai transmis mesajul Lui. Însă Allah te ocroteşte de oameni şi Allah nu călăuzeşte neamul de necredincioşi.” adăugând ei după propriile lor presupuneri „în privinţa lui Ali”, însemnând că Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a uitat sau a lăsat de-o parte transmiterea acestor cuvinte probabil din cauza fricii de ipocriţi, aşa cum au afirmat ei în multiple consemnări.[16] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că nu îi neagă pe cei care vorbesc despre denaturarea Coranului (Ath-thaqal Al-‘Akbar) în privinţa shiy’ah şi îl consideră pe el mugitahid (ca străduindu-se pe calea religiei), însă cei care neagă ocârmuirea lui ‘Ali (Ath-thaqal Al-‘Asghar) în privinţa shiy’ah sunt ei necredincioşi şi nu există îndoială în privinţa necredinţei sale.[17] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că le-au prescris ei grupărilor lor să recite în Rugăciune şi în afara acesteia din Coranul existent în momentul de faţă şi să respecte prescripţiile lui, până ce îşi va face apariţia Îndrumătorul nostru, Saaheb Az-Zamaan, şi va fi ridicat acest Coran din mâinile oamenilor la Ceruri şi va aduce el Coranul pe care l-a întocmit ‘Amir Al-Mu’miniyn (Ali) şi va fi citi şi se vor aplica prescripţiile lui.[18] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că nu trebuie nu le învăţaţi pe femeile voastre Surat Yusuf şi nici nu le lăsaţi pe ele să o citească, pentru că ea cuprinde în ea ispite, ci învăţaţi-le pe ele Surat An-Nur, căci în ea se află pilde călăuzitoare.[19] Al-‘Imaamah”este pentru ei unul dintre stâlpii credinţei, iar cel care nu crede în aceasta este considerat a fi kaafir (necredincios) * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că celui care nu crede în ‘Imaamah (adică în existenţa şi statutul celor 12 imami – lideri spirituali pe care ei i-au ales) nu îi poate fi întregită credinţa, deoarece aceasta este totală doar decât prin aceasta.[20] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că ‘Imaamah este o continuitate a Profeţiei şi raţiunea care a impus trimiterea Profeţilor şi a Trimişilor este aceiaşi care a impus urmarea imamului după Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!).[21] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că raţiunea lor în privinţa ‘Imaamah este atribuirea acesteia a unei naturi divine, întrucât i-a ales pe ei (imami) Allah prin cunoaşterea Lui anterioară a ceea ce îi priveşte pe supuşii Săi, aşa cum l-a ales şi pe Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), şi El îi prescrie Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) să îndrume naţiunea către ei (imami) şi să le prescrie lor urmarea lor.[22] Mai mult, ea este una dintre bazele credinţei, aceasta nefiind completă decât prin aceasta; şi printr-o altă exprimare spun ei: cu adevărat Al-‘Imaamah reprezintă o continuitate Profeţiei. * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că cei care au respins ‘Imaamah lui Ali ibn Abu Talib şi a imamilor de după el, este ca şi cum ar nega Profeţia Profeţilor; iar cel care a recunoscut ‘Imaamah Conducătorului dreptcredincioşilor (‘Amiyr al-mu’miniyn – Ali) şi a negat vreunul dintre imamii care au venit după el, este asemenea celui care a acceptat existenţa tuturor Profeţilor şi a negat Profeţia lui Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că cel care afirmă ‘Imaamah unuia dintre imamii lor este ca şi cum ar afirmă Profeţia tuturor Profeţilor (Pacea lui Allah fie asupra lor!).[23] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ fiind unanim consensul ‘Imamiah în această privinţă, că acela care a negat ‘Imaamah unuia dintre imamii săi, deşi a acceptat el tot ceea ce i-a prescris lui Allah ca fiind obligatoriu dintre fapte de supunere, este considerat a fi un necredincios rătăcit, care merită să rămână veşnic în Focul Iadului.[24] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ deţinerea atributului politeismului (shirk) sau a necredinţei (kufr) de către cei care nu au credinţă în ‘Imaamah ‘Amiyr al-mu’miniyn (Ali) sau a vreunuia dintre ‘imamii dintre fiii săi şi a preferat pe altcineva în locul acestuia, fiind această un indiciu al sălăşluirii veşnice a lui în Foc.[25] Insulte, injurii, ofense aduse Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), fiicelor sale şi familiei sale * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că atunci când s-a născut, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a rămas câteva zile fără a avea lapte cu care să fie hrănit. De aceea, (unchiul său) Abu Talib l-a pus pe el la sânul său şi a făcut Allah să coboare din el lapte, cu care s-a hrănit Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) pentru câteva zile, până ce Abu Talib a găsit-o pe Haliymah As-Sa’adiyah, căreia i l-a dat în grijă.[26] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Ali (Allah să fie mulţumit de el!) era mai viteaz şi mai curajos decât Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi că el (Profetul - Pacea şi bienecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) nici nu a fost de fapt înzestrat cu vitejie. * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) nu adormea până ce nu sărută obrazul Fatimei (Allah să fie mulţumit de ea!) sau pieptul (între sânii) ei.[27] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că numai Fatimah (Allah să fie mulţumit de ea!) este cu adevărat fiica Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), iar celelalte fiice ale sale – Ruqayyah, Umm Kulthum şi Zeiynab (Allah să fie mulţumit de ele!) – ar fi de fapt fiice vitrege.[28] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Al-Hasan ibn Ali (Allah să fie mulţumit de el!) este defăimătorul dreptcredincioşilor, întrucât el l-a recunoscut drept calif pe Mu’aauiyah (Allah să fie mulţumit de el!).[29] Considerarea mamelor dreptcredincioşilor, Aishah şi Hafsah (Allah să fie mulţumit de ele!), ca fiind necredincioase * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că este posibil ca soţia Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) să fie o necredincioasă, asemenea soţiilor lui Noe şi a lui Lot (Pacea lui Allah fie asupra lor!). Soţia Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) la care ei se referă este Mama dreptcredincioşilor – Aishah (Allah să fie mulţumit de ea!).[30] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că după moartea Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) Aishah (Allah să fie mulţumit de ea!) s-a delăsat de Islam, aşa cum a făcut şi o mare parte dintre companioni.[31] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Aishah (Allah să fie mulţumit de ea!) a obţinut 40 de dinari prin înşelăciune şi i-a împărţit pentru a a face să fie urât Ali (Allah să fie mulţumit de el!).[32] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Mama dreptcredincioşilor – Aishah (Allah să fie mulţumit de ea!), ar fi căzut în păcatul adulterului, şi căutăm apărare la Allah de asemenea afirmaţii! De asemenea, ei spun în privinţa versetului din Coran: „[Femeile] cele rele sunt pentru [bărbaţii] cei răi, iar cei răi sunt pentru cele rele, după cum [femeile] cele bune sunt pentru [bărbaţii] cei buni, iar cei buni sunt pentru cele bune. Aceia vor fi nevinovaţi cu privire la ceea ce spun alţii despre ei. Ei au iertare şi câştig ales!” [Coran, 24:26] au spus că ar fi o dezvinovăţire a Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) de adulter, şi nu a acesteia (adică Aishei – Allah să fie mulţumit de ea!).[33] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Hafsah (Allah să fie mulţumit de ea!) a devenit necredincioasă prin cuvintele sale „... Cine te-a înştiinţat despre aceasta?...” [Coran, 66:3] şi că Allah a spus despre ea şi despre Aishah: „... inimile voastre sunt astfel înclinate...” [Coran, 66:4], adică „au deviat” şi devierea în acest caz este necredinţa. De asemenea, ei afirmă că Aishah şi Hafsah (Allah să fie mulţumit de ele!) se înţeleseseră să îl otrăvească pe Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), iar atunci când Allah l-a înştiinţat despre aceasta şi se hotărâseră să le omoare[34], ele au jurat strâmb că aceasta nu este adevărat şi a pogorât Allah Cuvântul Său: „O, voi necredincioşilor! Nu vă dezvinovăţiţi în Ziua aceea, căci voi veţi fi răsplătiţi după cele pe care le-aţi săvârşit!” [Coran, 66:7] Exagerările lor în privinţa lui Ali (Allah să fie mulţumit de el!) * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Allah i-a vorbit Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) în Noaptea de Miraj[35] cu vocea şi în felul lui Ali (Allah să fie mulţumit de el!).[36] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Allah l-a salvat pe Ali ibn Abu Talib (Allah să fie mulţumit de el!) în Ta’if şi se afla între ei (Îngerul) Jibril (Gavriil – Pacea lui Allah fie asupra sa!).[37] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Ali ibn Abu Talib (Allah să fie mulţumit de el!) este cel care împarte (oamenii) între Rai şi Iad şi îi introduce pe oamenii Raiului în Rai şi pe oamenii Iadului în Iad.[38] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Allah îi face să intre în Rai pe cei care i s-au supus lui Ali (Allah să fie mulţumit de el!) chiar şi dacă nu I s-au supus lui Allah Preaînaltul şi cum că Allah îi face să intre în Iad pe cei care nu i s-au supus lui Ali, chiar şi dacă s-au supus ei lui Allah Preaînaltul.[39] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Ali ibn Abu Talib (Allah să fie mulţumit de el!) este taina Profeţilor (Pacea lui Allah fie asupra lor!) şi că Allah i-a spus Profetului lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): „O, Mohammed, l-am trimis eu pe Ali tăinuit de Profeţii (de dinaintea ta) şi (doar) cu tine vădit.”[40] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Ali (Allah să fie mulţumit de el!) este un semn pentru Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi că Mohammed cheamă la ocârmuirea lui Ali (Allah să fie mulţumit de el!).[41] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Allah nu a trimis vreun Profet decât chemându-l pe el la recunoaşterea ocârmuirii lui Ali (Allah să fie mulţumit de el!), de bună voie sau silit.[42] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că religia nu este completă decât prin ocârmuirea lui Ali ibn Abu Talib (Allah să fie mulţumit de el!).[43] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui fie asupra sa!) a spus: „A venit Jibril şi mi-a spus: «O, Mohammed, cu adevărat Domnul tău îţi prescrie ţie să îl iubeşti pe Ali ibn Abu Talib (Allah să fie mulţumit de el!) şi îţi prescrie ţie acceptarea ocârmuirii sale.»”[44] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Ali ibn Abu Talib (Allah să fie mulţumit de el!) intră în Rai înaintea Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!).[45] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că tunetul se produce prin ordinul însoţitorului vostru. Au spus: „Şi cine este însoţitorul nostru?” – Au spus: „‘Amiyr al-mu’miniyn (Conducătorul dreptcredincioşilor) Ali ibn Abu Talib.”[46] *~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Ali ibn Abu Talib (Allah să fie mulţumit de el!) a înviat morţii şi a uşurat greutăţile celor încercaţi.[47] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că nu intră vreunul în Rai decât prin permisiunea lui Ali ibn Abu Talib (Allah să fie mulţumit de el!).[48] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că necredinţa celor care nu l-au acceptat pe Ali (Allah să fie mulţumit de el!) a condus la apostazia celor care au preferat pe altcineva în defavoarea lui.[49] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că, cu adevărat, Allah s-a mândrit în faţa Îngerilor Săi cu Ali ibn Abu Talib (Allah să fie mulţumit de el!).[50] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Trimişii şi Profeţii (Pacea lui Allah fie asupra lor!) au fost trimişi întru afirmarea cârmuirii (‘Imaamah) lui Ali ibn Abu Talib (Allah să fie mulţumit de el!).[51] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Ali ibn Abu Talib (Allah să fie mulţumit de el!) a arătat cu mâna sa către cer şi a venit un nor şi s-a înălţat un nor şi apoi l-a salutat (prin „Salam!”) pe Ali ibn Abu Talib (Allah să fie mulţumit de el!), apoi i-a spus lui ‘Amaar: „Îmbarcă-te împreună cu noi şi spune: „...În numele lui Allah va fi mersul ei...” [Coran, 11:41]” şi s-a îmbarcat ‘Amaar şi apoi s-au făcut ei nevăzuţi ochilor noştri.[52] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că un câine i-a muşcat pe doi dintre companioni pentru a îl răzbuna pe Ali ibn Abu Talib (Allah să fie mulţumit de el!) după ce l-a cuprins pe el ardoarea mândriei şi zelul şi vitejia binecunoscute în privinţa vechilor arabi şi cum că un măgar a depus mărturie ca Ali este „Alesul lui Allah” (Oaliy) şi succesorul Trimisului Său (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!).[53] Exagerările lor în privinţa Fatimei (Allah să fie mulţumit de ea!) * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ virtuţile Fatimei şi ale (fiilor săi) Al-Hasan şi Al-Huseiyn şi ale urmaşilor lui Al-Huseiyn, fără de urmaşii lui Al-Hasan.[54] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ dacă nu (ar fi fost pentru) Ali nu ar mai fi fost creat Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi dacă nu (ar fi fost pentru) Fatimah (Allah să fie mulţumit de ea!) nu v-aş mai fi creat pe voi doi.[55] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Fatimah (Allah să fie mulţumit de ea!) este o creaţie divină omnipotentă, care a îmbrăcat chipul unei femei.[56] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Fatimah (Allah să fie mulţumit de ea!) îi vorbea mamei sale încă de pe când se afla în pântecele ei.[57] Privilegiul acordat imamilor (cârmuitorilor) lor în detrimentul Profeţilor (Pacea lui Allah fie asupra lor!) şi exagerările lor în privinţa acestora * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că cei 12 imami Shiy’ah sunt mai buni decât Profeţii şi Trimişii (Pacea lui Allah fie asupra lor!).[58] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că imamii Shiy’ah ştiu ceea ce a fost, şi ceea ce este, şi nu le este nimic ascuns lor, şi nu mor ei decât atunci când aleg aceasta.[59] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că imamul are un statut privilegiat şi un rang înalt, conducerii şi stăpânirii sale supunându-i-se totalitatea atomilor Universului.[60] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că cei 12 imami ai lor deţin în mod intrinsec, în natura lor, dreptul la cârmuire şi că această cârmuire este asemenea cârmuirii lui Allah asupra creaţiilor Sale.[61] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că „noi (adică cei 12 imami ai lor) avem o relaţie specială cu Allah de care nu beneficiază nici măcar un Înger dintre „Cei Apropiaţi” şi nici măcar vreun Profet dintre cei trimişi.”[62] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că în privinţa celor 12 imami nu este nimic care să oprească decurgerea lucrurilor prin permisiunea acestora şi executarea lor în Noaptea al-Qadr (Noaptea Destinului) şi ceea ce presupune aceasta şi nu este nimic care ar putea contrazice această chestiune de necontestat.[63] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Succesorii, adică cei 12 imami shiy’ah, sunt purtaţi în timpul sarcinii în partea de mijloc a abdomenului şi se nasc ei prin coapsă şi nu îi ating pe ei astfel impurităţile.[64] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Allah, Îngerii, Profeţii şi dreptcredincioşii vizitează mormântul ‘Amiyr al-mu’miniyn Ali ibn Abu Talib (Alah să fie mulţumit de el!).[65] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ imam-ul (liderul lor religios) este asemenea Profeţilor şi el este lipsit de orice vicii sau păcate dintre cele văzute şi cele nevăzute, încă de la vârsta copilăriei şi până la moartea lor, dintre cele cu voie şi cele fără de voie; întrucât imamii sunt protectorii Legii (Islamice) şi cei care susţin şi conduc întru aceasta, şi astfel se aseamănă statutul lor cu cel al unui Profet.[66]* ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Îngerii au fost creaţi pentru a îi servi pe unii dintre membrii familiei Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) (Ahlu-l-beit)[67] Considerarea de către ei că fiind necredincioşi a companionilor în ansamblul lor, afară de trei dintre ei * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că necredinţa şi apostazia companionilor Profetului Mohammed (Pacea lui Allah fie asupra lor!) şi în fruntea acestora se află Abu Bakr, Omar, Uthman, Khaaled ibn Waliyd, Mu’aawwiyah ibn Abu Sufiyaan şi Mughiyrah ibn Shu’abah (Allah sa fie mulţumit de ei toţi!), în afară de trei dintre companioni.[68] Ura lor faţă de Abu Bakr, Omar şi Uthman (Allah sa fie mulţumit de ei!) * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că credinţa lor (a Shiy’ah) în privinţa „repudierii” este aceea că se delasă ei de cei patru idoli – Abu Bakr, Omar, Uthman şi Mu’aawwiyah şi de patru dintre femei – Aishah, Hafsah, Hind şi Um Hakam (Allah să fie mulţumit de ele!) şi de toţi cei care le-au urmat lor şi de toate grupările lor pentru că sunt ei cele mai rele creaţii ale lui Allah de pe faţa Pământului şi pentru că credinţa în Allah şi în Profeţii Săi şi în imami nu este completă decât prin delăsarea de duşmanii Săi.[69] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Abu Bakr şi Omar (Allah să fie mulţumit de ei!) sunt doi necredincioşi, iar cel care îi iubeşte este el însuşi necredincios.[70] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Abu Bakr şi Omar (Allah să fie mulţumit de ei!) sunt doi blestemaţi şi că ei au murit fără a crede în Allah Cel Preamăreţ.[71] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) nu l-a luat pe Abu Bakr (Allah să fie mulţumit de el!) cu el în peşteră (atunci când au emigrat la Medina) decât de frică de a nu îi conduce la el pe necredincioşii din tribul Quraish.[72] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Abu Bakr (Allah să fie mulţumit de el!) obişnuia sa se roage în spatele Profetului (Pacea şi binecuvântare alui Allah fie asupra sa!) în vreme ce idolul său îi era atârnat de gât, iar atunci când se prosterna, o făcea de fapt pentru acest (idol).[73] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Omar (Allah sa fie mulţumit de el!) avea o boală pe care nu o vindeca decât „apa bărbaţilor” şi că bunica sa a fost un copil nelegitim, şi căutăm apărare la Allah de asemenea afirmaţii.[74] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ importanţa Zilei de Neyruuz şi a sărbătoririi zilei în care a fost ucis Omar ibn Al-Khattab (Allah să fie mulţumit de el!) şi îl numesc pe cel care l-a ucis Baba Shuge’aa Ad-Diin (Tatăl cel viteaz al religiei) şi încurajează la vizitarea mormântului acestuia, că un elogiu adus lui pentru ceea ce i-a făcut lui Omar (Allah sa fie mulţumit de el!).[75] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că citirea rugii (împotriva) celor doi idoli ai tribului Quraish (adică Abu Bakr şi Omar – Allah să fie mulţumit de ei!) este considerată dintre cele mai măreţe ofrande şi dintre cele mai alese acte de supunere. * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Mahdiy imaginar al lor îi învie pe Abu Bakr şi pe Omar (Allah sa fie mulţumit de ei!) şi îi crucifică şi îi arde, apoi o învie pe Mama dreptcredincioşilor Aishah (Allah sa fie mulţumit de ea!) şi o pedepseşte.[76] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Uthman (Allah sa fie mulţumit de el!) preacurvea şi era efeminat şi (obişnuia) sa cânte la „daff” (mandolină).[77] „Mahdiy-ul” lor cel imaginar şi spusele lor despre „ar-raaj’ah” * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Jibril şi Mikail (pacea lui Allah fie asupra lor!), ca şi Tronul, Plăcile şi Calemul sunt supuse şi umile lui Mahdiy ash-shiyah şi aceasta pentru că Mahdiy al lor este „vărsătorul de sânge”.[78] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că trupul pretinsului Mahdiy este trupul unui evreu.[79] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Mahdiy Ash-Shiy’ah este cel care va veni cu o nouă Orânduire, o nouă Carte şi cu o nouă Jurisdicţie, grea şi neînduplecată pentru arabi, nefiindu-i lui specifică decât sabia şi pentru că ceea ce el face este în numele lui Allah, nu va putea fi el astfel judecat şi nici condamnat de către nimeni.[80] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că, dacă şi-a făcut apariţia Al-Mahdiy nu se vă afla între el, arabi şi Quraish decât sabia.[81] * ~* Ei sunt cei care afirmă ~ că nu a mai rămas între ei şi arabi decât lupta.[82] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Mahdiy (pe care ei îl proclamă) va dărâma Moscheea cea Sfântă (Al-Haram) şi Moscheea Profetului (An-Nabawi) şi vă conduce după orânduirea neamului lui David şi i se vă adresa lui Allah cu Numele Său ebraic şi vă ucide două treimi dintre locuitorii Pământului.[83] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ permiterea Jihad-ului[84] (războiul sfânt) doar odată cu ieşirea lui Mahdiy al lor din tunelul său.[85] Hidoasa lor exagerare în sensul adorării mormintelor * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că vizitarea mormântului lui Husein ibn Ali (Allah sa fie mulţumit de el!) este mai valoroasă decât a face Pelerinajul la Beitu-l-llah (Al-Ka’bah), şi, mai mult, că cei care vizitează mormântul acestuia sunt mai puri, iar aceia care se opun lui sunt născuţi din păcatul adulterului.[86] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că vizitarea mormântului lui Husein ibn Ali (Allah sa fie multumit de ei amândoi!) face cât două mii de mii (adică două milioane) de Pelerinaje (Hajj la Ka’bah) şi cât două mii de mii (adică două milioane) de Umrah (Pelerinajul cel mic) şi cât două mii de mii (adică două milioane) de Ghazuah (bătălii pe Calea lui Allah), şi răsplata pentru fiecare Hajj, Umrah şi Ghazuah este cât răsplata pentru Hajj, Umrah şi Ghazuah împreună cu Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi cu imamii cei Înţelepţi.[87] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Karbalaa’ este cel mai important loc din punctul de vedere al Islamului şi chiar mai măreţ decât Mecca, Medina şi Beit Al-Maqdis.[88] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că noroiul mâncat din mormântul lui Huseyn (Allah sa fie mulţumit de el!) este o vindecare pentru toate relele.[89] * ~* Ei sunt cei care afirmă ~ întru minciună şi falsitate – că Abu ‘Abdullah (Jafar As-Saadiq – Allah sa aibă milă de el!) a spus: „Jur pe Allah, că dacă v-aş vorbi vouă despre binecuvântările vizitării (mormântului) lui Huseiyn şi ale privilegiilor mormântului său, aţi părăsi voi Hajj-ul de îndată şi nu ar mai face Hajj (la Ka’bah) niciunul dintre voi. Şi pe unde rătăceşti?! – Oare nu ştii tu cum că Allah a desemnat Karbalaa’ un loc sfânt şi liniştit şi binecuvântat înainte de a lua Mecca că un loc sfânt?!”[90] * ~* Ei sunt cei care afirmă ~ că Rugăciunea la mormintele imamilor lor este mai bună decât Rugăciunea în moschei; şi, mai mult, s-a spus că Rugăciunea în moscheea lui Ali ibn Abu Talib (Allah sa fie mulţumit de el!) are o răsplată dublă faţă de Rugăciunea în Moscheea cea Sfântă (Al-Ka’bah).[91] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că cele mai măreţe sărbători în Islam nu sunt nici Aid Al-Fitr, şi nici Aid Al-Adhaa, ci este Aid Al-Ghadiyr (care de altfel nu are nicio origine în Islam).[92] Susţinerea acordată de către ei necredincioşilor, trădările şi neloialitatea lor * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că dintre cele ce ne trezesc indignare în privinţa neamului din Al-Kuufah este şi aceea că ei l-au înjunghiat pe Al-Hasan ibn Ali (Allah să fie mulţumit de el!) şi l-au ucis pe Al-Huseyn ibn Ali (Allah să fie mulţumit de el!) după ce îl rechemaseră ei pe el.[93] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Al-Huseyn (Allah să fie mulţumit de el!) s-ar fi rugat spunând: „O, Allah, judecă între noi şi un popor care ne-a chemat pe noi pentru a ne face izbânditori dar ne-au ucis ei pe noi.”[94] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Al-Huseyn (Allah să fie mulţumit de el!) a spus: „Cu adevărat, aceştia sunt oamenii (adică shiy’ah din Al-Kuufah) care au încălcat jurământul cu mine şi acestea sunt cărţile neamului din Kuufah şi ei sunt ucigaşii mei.”[95] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Ali ibn Al-Huseyn (Allah Preaînaltul să aibă milă de el!) i-a văzut pe oamenii din Kuufah văicărindu-se şi plângând. Şi le-a spus lor: „Vă văicăriţi voi şi plângeţi din cauza noastră! Şi oare cine ne-a ucis pe noi?!”[96] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ apoi a fost susţinut şi acceptat Al-Huseiyn de către oamenii din Irak şi 20.000 l-au trădat pe el, şi l-au întâmpinat ei pe el şi mărturisind susţinerea lui, însă l-au ucis ei pe el. * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ obligativitatea contribuirii la izbânda duşmanilor ţărilor musulmane şi nearătarea opoziţiei faţă de invadatorii celor dominaţi. În acest sens, trebuie văzut verdictul Islamic – fatwa- marelui lor învăţat As-Siystaaniy din 4/3/2003 cu privire la interzicerea luptei împotriva forţelor militare americane care invadaseră Irakul şi confirmarea sheikh-ului lor, Mohammed Al-Mahriy, cum că fatwa care a fost emisă de organele de referinţă din Irak şi care chemă la obligativitatea de a opune rezistenţă forţelor armate străine care intenţionează invadarea Irakului este o fatwa de care nu trebuie să se ţină cont întrucât ea nu este decât o expresie a „tuqiyah” şi temei şi a apărării vieţii pentru că a fost emisă sub forţă şi presiune; şi confirmă de asemenea aceasta şi fatwa sheikh-ului lor Saadiq Ash-Shiyraaziy, stabilit în Quim, privind permisiunea de a se alătura Americii în sensul dărâmării regimului politic irakian.[97] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că musulmanii care luptă în avangardă împotriva necredincioşilor sunt ei (doar) morţi, atât în această viaţă lumească, cât şi în Viaţa de Apoi; şi nu sunt consideraţi martiri (pe Calea lui Allah) decât cei din Shiy’ah al-‘imamiyah, chiar şi dacă ar muri ei dormind în paturile lor.[98] Ura lor pentru oraşele Mecca şi Medina * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că neamul din Mecca mărturiseşte în mod deschis necredinţa lui în Allah şi că neamul din Medina este mai nemernic decât neamul din Mecca de şaptezeci de ori.[99] Ura lor pentru Egipt şi Shaam (Siria) * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că egiptenii au fost blestemaţi prin vorbele lui David (Pacea lui Allah fie asupra sa!) şi i-a transformat pe ei în maimuţe şi porci. * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Allah nu l-a lăsat pe neamul lui Israel să pătrundă în Egipt decât atunci când s-a mâniat pe el şi nu l-a scos pe el din Egipt decât atunci când a devenit El mulţumit de ei. * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Abu Jafar – imamul lor cel neprihănit – a spus: „Cu adevărat urăsc eu să mănânc ceva care a fost gătit într-o oală de pământ din Egipt, şi nu îmi place mie să îmi spăl capul din lutul ei de teamă că nu cumva pământul ei să transmită asupra mea umilinţa şi să facă să-mi dispară mie simţul onoarei; feriţi-vă de Egipt şi nu căutaţi locuirea în el.” Şi probabil că a spus: „Şi el perpetuează lipsa simţului onoarei.”[100] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că cel mai binecuvântat loc de pe pământ este Shaam-ul, însă neamul lui are nişte oameni de nimic; şi cum că neamul romanilor a fost unul de necredincioşi, dar nu le-a fost duşman, în vreme ce neamul Shaam-ului a fost unul necredincioşi şi le-au fost şi duşman, aceştia nu trebuie numiţi: „din neamul Shaam-ului”, ci: „din neamul Ash-Shu’um” (al pesimiştilor, al nenorocului).[101] Mâncatul de către neamul turbanului al khums-ului * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că banii pentru khums care este destinat familiei Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) îl pot lua „oamenii turbanelor” (liderii religioşi) pe motiv că ei ţin locul imamului lor (Mahdiy) care nu este prezent printre ei, întrucât se află în tunelul său.[102] Considerarea de către ei a lovirii corpului ca fiind dintre cele mai măreţe ofrande * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că lovirea corpului şi îmbrăcarea hainelor negre în Ziua de Ash’urah şi An-Niyaahah (ziua bocetelor disperate) sunt dintre cele mai măreţe ofrande aduse lui Huseyn (Allah să aibă milă de el!) şi, mai mult, că ele sunt dintre faptele lăudabile.[103] Încurajarea de către ei a căsătoriei temporare şi a delectării lor cu femeile uşoare * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că bărbatului îi este permis să se căsătorească (temporar) de o mie de ori. Pentru că femeia cu care se delectează nu trebuie să fie divorţată şi nici nu moşteneşte, ea este doar închiriată.[104] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că acel copil rezultat din căsătoria temporară (mut’ah) este mai bun decât copilul de la soţia permanentă.[105] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că este permis să te delectezi cu femei uşoare, care sunt recunoscute ca fiind viciate şi chiar a fost menţionată încurajarea şi îmbierea către acestea în ceea ce îi priveşte.[106] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că femeia prin care se caută delectarea temporară nu este considerată dintre cele patru (soţii permise de Islam), căci ea nu trebuie să fie divorţată şi nici nu are drept la moştenire, ci este doar închiriată.[107] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că este permis să te delectezi cu femei atrăgătoare, indiferent dacă ar fi dintre cele căsătorite ori dintre femeile uşoare.[108] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că cea mai mică perioadă pentru o căsătorie temporară este să se delecteze bărbatul cu respectiva femeie numai pentru o singură dată.[109] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că este permis să te delectezi cu o femeie recunoscută că ar fi comis adulter chiar şi împotriva voinţei ei, mai ales dacă este dintre prostituate şi femeile cunoscute pentru adulter.[110] At-tuqiyah şi minciuna sunt bazele orientării lor religioase * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că este permisă folosirea „at-tuqiyah” care reprezintă facerea vizibilă a unuia dintre ei a ceva neexistent în sinea sa; sau aşa cum a definit-o unul dintre învăţaţii lor: „At-tuqiyah” este a spune sau a face altceva decât cele pe care le crezi pentru a te apăra de un rău sau pentru a a îţi păstra demnitatea.[111] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că nouă părţi din zece ale religiei le reprezintă tuqiyah şi că nu există religie pentru cel care nu practică tuqiyah.[112] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ cu adevărat faceţi voi parte din religie, cel care a ascuns-o a înnobilat-o, iar cel care a înjosit-o l-a înjosit pe el Allah.[113] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Al-Huseyn (Allah să fie mulţumit de el!) obişnuia să sugă lapte din degetul mare de la mâna Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!).[114] Considerarea musulmanilor ca fiind necredincioşi şi ura lor faţă de ei * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că nu aparţin religiei Islamului alţii decât ei şi ei (adică alţii decât cei 12 imami ai lor şi cei care i-au urmat din Shiy’ah al-‘Imamiy’ah).[115] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Mahdiy al lor se va întoarce să se răzbune pentru Shiy’ah pe duşmanii lor dintre musulmani, însă în ceea ce îi priveşte pe evrei şi pe creştini îi va păstra pe ei în pace şi siguranţă.[116] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ cel care ne respinge pe noi este asemenea celui care îl respinge pe Allah şi este la limita facerii de asociaţi lui Allah.[117] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că toţi oamenii sunt copii (născuţi din păcat) ilegitimi, în afară de Shiy’ah.[118] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că nu se naşte vreun nou născut decât fiind Iblis (Satana) dintre diavolii care sunt prezenţi; şi dacă a ştiut că acel copil născut este din shiy’ah (gruparea) noastră, atunci a fost protejat el de această Satană, iar dacă nu este noul născut din gruparea noastră, atunci i-a pătruns Satana degetul său băiatului prin spatele său (anus) şi va fi el astfel dintre cei folosiţi de către homosexuali şi prin partea din faţă (vagin) a fetei, şi va fi ea astfel dintre femeile păcătoase.[119] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că oricine nu este din shiy’ah al-ithna-l-‘ashriyah, şi nu crede în vreunul dintre cei doisprezece (ithnaa ‘ashar) imami ai lor, sau l-a negat pe vreunul dintre aceştia, a devenit el necredincios, iar în Viaţa de Apoi va fi destinaţia lui Focul.[120] Ura lor pentru Ahlu-s-sunnah întrece orice închipuire * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că în privinţa „duşmanului” (adică musulmanul) este permisă (halal) vărsarea sângelui său, şi dacă ai putea să răstorni tu un zid peste el sau să îl îneci pe el într-o apă, pentru a nu se avea vreo dovadă împotriva ta, atunci fă-o. A spus: „Şi ce părere ai în privinţa averii sale?” – A spus: „Risipeşte-o atât cât poţi (de mult)!”[121] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că răscumpărarea plătită pentru sângele unui musulman Sunnah este asemenea cu răscumpărarea plătită pentru sângele unui ţap, şi ţapul e mai bun decât el, şi ea nu ajunge (ca valoare) răscumpărarea pentru sângele fratelui lor mai mic – câinele de vânătoare şi a fratelui lor mai mare – evreii.[122] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ ia tu averea duşmanului (adică musulmanului Sunnah) oriunde l-ai afla şi dă-ne nouă al-khums (a cincea parte).[123] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că în Ziua Judecăţii sunt fapte bune ale musulmanilor Sunnah care sunt luate de către musulmanii Shiy’ah şi faptele rele ale Shiy’ah sunt luate de Sunnah şi sunt ei apoi aruncaţi în Foc.[124] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ despre murdăria, spurcăciunea (nageasah) musulmanilor Sunnah şi stricăciunea sângelui şi a averilor lor şi, mai mult, despre veşnica lor sălăşluire în Iad şi rămânerea lor din acesta.[125] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că dacă un musulman Shiy’ah i-a spus unui alt musulman Shiy’ah: „O, tu, sunnitule!” îl nedreptăţeşte şi îl insultă pe acesta este astfel consemnată din punct de vedere shara’iy (al Legii Islamice) insulta lui şi este oprit de el de la aceasta.[126] Fabulaţiile ash-shiy’ah * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că un grup de Îngeri aveau o controversă într-o anumită privinţă şi au cerut ei părerea unui judecător dintre oameni şi le-a revelat lor Allah să aleagă (să îşi exprime preferinţa) şi l-au ales ei pe Ali ibn Abu Talib (Allah să fie mulţumit de el!).[127] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că un măgar numit ‘Afiyr i-a vorbit Trimisului lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi i-a spus: „Tu eşti mai de preţ decât tatăl meu şi mama mea! Cu adevărat mi-a povestit mie tatăl meu, de la bunicul său, de la tatăl său cum că era el împreună cu Noe în Arcă să şi s-a ridicat Noe şi l-a atins pe el şi i-a spus: «Va ieşi de pe urma acestui măgar un măgar pe care îl va încăleca Profetul Profeţilor şi încheietorul lor.» Şi Îl laud pe Allah care m-a făcut pe mine să fiu acest măgar.”[128] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că imamul lor Al-Baaqir a făcut un elefant din pământ şi l-a încălecat şi a zburat pe el până la Mecca.[129] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că nu există în urina şi fecalele imamilor lor ceva murdar, scârbos, şi nici urât mirositor şi nici impuritate (nu se află în ele), ci sunt ele asemenea mirosului răspândit de mosc; şi, mai mult, cine a băut din urina, fecalele lor şi sângele lor îi fereşte Allah pe ei de Iad şi a fost îndreptăţit el întru a intra în Rai.[130] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că excrementele (gazele şi fecalele) imamilor lor sunt asemenea mirosului de mosc.[131] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că purtarea încălţărilor negre are trei consecinţe: „Şi care sunt acestea, fie ca eu să fiu cel sacrificat în virtutea apărării tale.” De asemenea, ei spun: „Slăbeşte vederea şi scade memoria şi face să persiste supărările şi neliniştile.”[132] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că purtarea încălţărilor galbene are trei consecinţe: întăreşte vederea, sporeşte memoria şi îndepărtează supărările şi neliniştile.[133] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ consumul de morcovi încălzeşte rinichii şi întăreşte memoria şi ajută la întreţinerea de relaţii sexuale.[134] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că Satana vine şi posedă o femeie aşa cum o posedă şi un bărbat şi dă naştere de la ea, aşa cum o face şi un bărbat şi se căsătoreşte tot aşa că şi un bărbat.[135] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că ‘awrah (părţile intime care nu trebuie făcute vizibile celorlalţi) sunt două – partea din faţă şi partea din spate, însă în privinţa părţii anale ea este acoperită de către fese şi astfel, dacă au fost acoperite organul genital şi testiculele se consideră a fi acoperită ‘awrah.[136] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că privitor restul încântărilor precum atingerea cu poftă, îmbrăţişarea şi punerea de către bărbat a organului său sexual între fesele persoanei cu care întreţine aceste relaţii, fără o penetrare efectiv, nu există nicio problemă în privinţa lor chiar şi în cazul sugarilor.[137] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că este permisă întreţinerea de relaţii sexuale cu o femeie aflată la menstruaţie înainte de a lua baia generală de purificare.[138] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că este permisă împreunarea cu femeia prin partea din spate (anal).[139] * ~ * Ei sunt cei care afirmă ~ că femeia care este la menstruaţie poate participa la rugăciune de înmormântare, dar să nu stea în rând cu noi.[140] Acestea sunt câteva dintre lucrările de referinţă şi din site-urile ce pot fi utilizate de către cei care doresc să combată afirmaţiile grupărilor shiy’ah.[1] Vezi Firaq ash-shiy’ah - An-Nuubakhtiy, pag. 22 şi Ikhtiaar ma’arifah ar-rigeaal - At-Tuusiy, pag.108[2] Vezi lucrarea Bihaar al-anwaar – Al-Magilisiy, pag. 65/98[3] Vezi lucrarea Al-‘Anwaar al-nu’maa’iyah, Ni’amatullah Al-Gezaa’iry, 2/278[4] N.t. – Aceste afirmaţii neagă aspecte esenţiale ale credinţei musulmanilor Sunnah bazate pe consemnări autentice despre Profetul Mohammed - Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa![5] Vezi ‘Aqaa’id Al-‘Imamiyah, Mohammed Ridaa Mudzfar, pag. 58[6] Vezi lucrarea Al-‘Usuul al-sittata-‘ashar, Diyaa’ Ad-diyn Al-Mahmuudiy, 204[7] Vezi lucrarea Bihaar al-anwwaar”, Al-Magilasiy, 101/369[8] Vezi lucrarea Mustradak al-wasaa’il”, An-Nuuriy At-Tabarsiy, 2/148[9] Vezi Sahiyfatu-l-‘abraar”, Mizraa Mohammed Taqiy, 2/140[10] Vezi lucrarea Ash-shiy’ah al-‘ithnaa ‘ashriyah wa tahriyf al-Qur’aan, Mohammed Saiyf şi Mauqif Ar-Raafidah min Al-Qur’aan Al-Kariym, Maamaaduu Kaaraambiyriy[11] Vezi lucrarea Minhaagi al-baraa’ah sharh nahgi al-balaaghah, Habiybu-llah Al-Khuu’iy, 2/216[12] Vezi ’Usuul Al-Kaafiy, Al-Kaliyniy, 1/228[13] Vezi ’Usuul Al-Kaafiy, Al-Kaliyniy, 1/169[14] Vezi lucrarea Fasl al-khitaab fiy tahriyb kitaab Rabb al-‘arbaab, An-Nuuriy At-Tabarsiy, 18[15] Vezi ’Usuul Al-Kaafiy, Al-Kaliyniy, 1/239[16] Vezi lucrarea Fasl al-khitaab fiy tahriyb kitaab Rabb al-‘arbaab, An-Nuuriy At-Tabarsiy, 182[17] Vezi Al-I’tiqaadaat, Ibn Baabuuiyah Al-Qumiy, pag. 103[18] Vezi Al-‘Anwwaar al-nu’maa’iyah, Ni’amatu-llah Al-Geazaa’iriy, 2/363[19] Vezi lucrarea Al-Furuu’a min al-kaafiy, Al-Kaliyniy, 5/516[20] Vezi lucrarea ’Aqaa’id al-‘imamiyah, Mohammed Ridaa Mudzfar, pag. 78[21] Vezi lucrarea ’Aqaa’id al-‘imamiyah, Mohammed Ridaa Mudzfar, pag. 88[22] Vezi lucrarea ’Asal ash-shiy’ah ua ‘usuulahaa, Mohammed Husein Kaashef Al-Ghitaah, pag. 102[23] Vezi Minhaagi an-nageaah, Al-Faid Al-Kaashaaniy, pag. 48[24] Vezi Haqq al-yaqiyn fiy ma’arifet-‘usuul ad-diyn, Abdullah Shaber, 2/189[25] Vezi lucrarea Bihaar al-anwwaar, Al-Magilisiy, 23/390[26] Vezi lucrarea ‘Usuul al-kaafiy”, Al-Kaliyniy, 1/448[27] Vezi Bihaar al-‘anwwar, Al-Magilisiy, 42/42][28] Vezi Daa’irat al-ma’aarif al-‘islaamiyah ash-shiy’iah, 1/27[29] Vezi Rijaal al-Kashiy, Al-Kashiy, pag. 103[30] Vezi Hadith al-‘ifk, Jafar Murtadaa, pag. 17[31] Vezi Ash-Shuhaab ath-thaaqib fiy baiyaan ma’anaa an-naasib, Yusuf al-Bahraaniy, pag. 236[32] Vezi Mashaariq ‘anwwaar al-yaqiyn, Rajab Al-Birsiy, pag. 86[33] Vezi As-Siraat al-mustaqiym, Zeyn Ad-Diyn An-Nabaatiy Al-Bayaadiy, 3/165[34] Vezi As-Siraat al-mustaqiym, Zeyn Ad-Diyn An-Nabaatiy Al-Bayaadiy, 3/168[35] Noaptea Ascensiunii nocturne[36] Vezi Kashf al-yaqiyn fiy fadaa’il ‘amiyr al-mu’miniyn, Yuusuf Al-Mathar Al-Haliy, pag.229[37] Vezi Basaa’ir ad-darajaat, As-Safaar, 8/230[38] Vezi Basaa’ir ad-darajaat, As-Safaar, 8/235[39] Vezi Kashf al-yaqiyn fiy fadaa’il ‘amiyr al-mu’miniyn, Yuusuf Al-Mathar Al-Haliy, pag.80[40] Vezi Al-‘Asraar Al-‘Ulawwiyah, Mohammed Al-Mas’uudiy, pag. 181[41] Vezi Basaa’ir ad-darajaat, Mohammed As-Safaar, 91[42] Vezi Al-‘Asraar Al-‘Ulawwiyah, Mohammed Al-Mas’uudiy, pag. 190[43] Vezi Al-‘Ihtigeaagi, At-Tabarsiy, 1/57[44] Vezi Basaa’ir ad-darajaat, Mohammed As-Safaar, 92[45] Vezi ‘Ilal ash-shara’iah, Ibn Baabwwiyah Al-Qumiy, pag. 205[46] Vezi Al-‘Ikhtisaas, Al-Mufiyd, pag. 327[47] Vezi lucrarea ’Aiyuun al-mu’gizaat, Huseiyn Abduluahhab, pag. 150 şi Hilaal al-mashaaqil, şi povestea imaginară a lui Abdullah Al-Hataab[48] Vezi Manaaqib ‘amiyr al-mu’miniyn, Ali ibn Mughaazaliy, pag. 93[49] Vezi Bishaaratu-l-mustafaa li-shiy’ah al-murtadaa, 2/79[50] Vezi Al-Ma’aalim Az-Zalafaa a sheikh-ului lor Haashim Al-Bahraaniy, pag. 303[51] Vezi lucrarea Al-ma’aalim az-zalfaa a sheikh-ului lor Haashim Al-Bahraaniy, pag 303[52] Vezi Bihaar al-anwwaar”, Al-Magilisiy[53] Vezi Bihaar al-anwwaar, Al-Magilisiy, 41/284, 17/306[54] Vezi lucrarea Aqaa’id al-‘imamiyah, Mohammed Ridaa Mudzfar, pag. 89 şi 98[55] Vezi Al-‘Asraar al-faatimiyah, Mohammed Al-Mas’uudiy, pag. 98[56] Vezi Al-‘Asraar al-faatimiyah, Mohammed Al-Mas’uudiy, pag. 355[57] Vezi lucrarea Fatimah Az-Zahraa’ min al-mahd ‘ila al-lahd, Mohammed Al-Qazuuiyniy, 37[58] Vezi lucrarea Al-‘Anuaar al-nu’maa’iyah, Ni’amatullah Al-Gezaa’iry, 3/308[59] Vezi ’Usuul Al-Kaafiy, Al-Kaliyniy, 1/258, 260[60] Vezi Tahriyr al-uuasiylah, Al-Khamiyniy, pag. 52[61] Vezi Misbaah al-faqaahah, Abu Al-Qaasem Al-Khuu’iy, 5/33[62] Vezi Tahriyr al-uasiylah, Al-Khumaiyniy, pag. 94[63] Vezi Al-Burhaan al-qaati’a, a sheikh-ului lor Mohammed Taqiy Al-Bahgeat, pag.14[64] Vezi Mediynati-l-ma’aagiz, Haashim Al-Bahraaniy, 8/22[65] Vezi Al-Furuu’a min al-kaafiy, Al-Kaliyniy, 4/580[66] Vezi Aqaa’id al-‘imamiyah, a sheikh-ului lor Ibraahiym Az-Zangeaaniy, 3/179[67] Vezi Bihaar al-‘anwwaar, Al-Magilisiy, 26/335[68] Vezi Ar-Rauudah min al-kaafiy, Al-Kaliyniy, pag. 8/245[69] Vezi Haqq al-yaiqiyn, Al-Magilisiy, pag. 519[70] Vezi lucrarea Bihaar al-anuaar – Al-Magilisiy, 69/137, 138[71] Vezi Basaa’ir ad-darajaat, As-Safaar, 8/245[72] Vezi Tafsiyr al-burhaan, Haashem Al-Bahraaniy, 2/128[73] Vezi lucrarea Al-‘Anuaar al-nu’maa’iyah, Ni’amatullah Al-Gezaa’iry, 1/53[74] Vezi lucrarea Al-‘Anuaar al-nu’maa’iyah, Ni’amatullah Al-Gezaa’iry, 1/63 şi As-Siraat al-mustaqiym, Zeyn Ad-Diyn An-Nabaatiy Al-Bayaadiy, 3/28[75] Vezi ‘Aqaa’id ad-darar fiy baqr batan Omar, Yaasiyn As-Sauuaf, pag. 120[76] Vezi Ar-Raj’ah, Ahmed Al-‘Ahsaa’y, pag. 116[77] Vezi As-Siraat al-mustaqiym, Zeyn Ad-Diyn An-Nabaatiy Al-Bayaadiy, 3/30[78] Vezi ‘Aqaa’id Al-‘Imamiyah, Mohammed Ridaa Mudzfar, pag. 102[79] Vezi Al-‘Imaam al-mahdiy min uilaadah ‘ila adh-dhuhuur, Mohammed Al-Qazuiyniy, pag. 53[80] Vezi Al-Gheybah, Mohammed An-Nu’maaniy, pag. 154[81] Vezi Al-Gheybah, Mohammed An-Nu’maaniy, pag. 154[82] Vezi Al-Gheybah, Mohammed An-Nu’maaniy, pag. 155[83] Vezi Bihaar al-‘anwwaar, Al-Magilisiy, 52/338; ‘Usuul al-kaafiy, 1/397; Al-Gheybah, An-Nu’maaniy, 326; Ar-Raj’ah”, Ahmad Al-‘Ahsaa’iy, 51[84] Lingvistic, cuvântul „Jihad” înseamnă în primul rând a depune eforturi în anumite direcţii. În general, semnificaţia acestui termen înseamnă a rezista şi a te opune dorinţelor păcătoase, opresiunilor, persecuţiilor sau a te opune unui celui care îţi cere să faci ceva împotriva Islamului[85] Vezi Uasaa’il ash-shiy’ah, Al-Hur Al-‘Aamaliy, 11/37[86] Vezi lucrarea Bihaar al-anwwaar – Al-Magilisiy, 85/98[87] Vezi Nuur al-‘aiyn fiy maashiy ‘ilaa ziyaarah qabr Huseyn, Mohammed Al-‘Astahbaanaatiy, 265[88] Vezi Masaabiyh al-jinaan, al sheikh-ului lor ‘Abaas Al-Kaashaaniy, 360[89] Vezi Al-Mazaar, al sheikh-ului lor Al-Mufid, pag. 125[90] Vezi Kaamil az-ziyaaraat, a sheikh-ului lor Ibn Quluuiyah Al-Quimiy, pag. 449[91] Vezi Manhagi as-saalihiyn a sheikh-ului lor Ali As-Sisnaaniy, 1/187[92] Vezi ‘Aiyd al-ghadiyr, a sheikh-ului lor Mohammed Ash-Shiyraaziy, pag. 11[93] Vezi Taariykh Al-Kuufah, pag. 113[94] Vezi Muntahaa al-‘aamal, pag. 1/535[95] Vezi Maqtal al-Huseyn, Abdurrazaaq Al-Muqram, pag. 175[96] Vezi Nafs al-mahmuum, ‘Abaas Al-Qumiy, pag. 357[97] Vezi ziarul kuweitian „Al-Waatan”, vineri, 27/09/2002][98] Vezi Tahdziyb al-‘ahkaam, Tuusiy, 6/98[99] Vezi Usuul al-kaafiy, Al-Kaliyniy, pag. 2/410[100] Vezi Tafsiyr al-qumiy, Al-Qumiy, 2/241, Tafsiy al-burhaan, 1/456; Furuu’ al-kaafiy, Al-Kiliniy, 6/501; Bihaar al-‘anwwaar, Al-Magilisiy, 60/211[101] Vezi Tafsiy al-burhaan Haashem Al-Bahraaniy, 1/456; ‘Usuul al-kaafiy, Al-Kaliyniy, 2/410; Tafsiyr al-qumiy, 2/241[102] Vezi Uasaa’il ash-shiy’a, Al-Hur Al-‘Aamliy, 6/383[103] Vezi verdictul (fatwa) lui Mohammed Kaashef Al-Ghitaa şi Ar-Rauhaaniy şi At-Tabriyziy şi alţii dintre învăţaţi[104] Vezi Al-Istibsaar, Abu Ge’afar At-Tuusiy, 3/155[105] Vezi Manhagi as-saadiqiyn, Lamlaa Fathallah Al-Kashaaniy, pag. 356[106] Vezi Bihaar al-‘anwaar, Al-Magilisiy, pag. 100/319, 320[107] Vezi Al-Furuu’a min al-kaafiy, Al-Kiliyniy 5/415[108] Vezi Al-Furuu’a min al-kaafiy, Al-Kiliyniy, 5/462[109] Vezi Al-Furuu’a min al-kaafiy, Al-Kiliyniy, 5/460[110] Vezi Tahriyr al-uasiylah, Al-Khumiyniy, 2/256[111] Vezi Ash-Shiy’ah fi-l-miyzaan, Mohammed Geauuaad Mughniyah, pag.48[112] Vezi ’Usuul Al-Kaafiy, Al-Kaliyniy, 1/217[113] Vezi ’Usuul Al-Kaafiy, Al-Kaliyniy, 2/222[114] Vezi ’Usuul Al-Kaafiy, Al-Kaliyniy, 1/465[115] Vezi ’Usuul Al-Kaafiy, Al-Kaliyniy, 1/465[116] Vezi Bihaar al-anwwaar, Al-Magilisiy, 52/376[117] Vezi ’Usuul Al-Kaafiy, Al-Kaliyniy, 1/67[118] Vezi Ar-Rawwdah min al-kaafiy, Al-Kaliyniy, 8/285[119] Vezi Tafsiyr Al-‘Aiyaashiy, Mohammed Al-‘Aiyaashiy, 2/218[120] Vezi Jaami’a ahaadith ash-shiy’ah, Al-Brugiradiy, 1/429[121] [vezi “Uasaa’il ash-shiy’ah”, Al-Hur Al-‘Aamaliy, 18/463][122] [Vezi “Al-‘Anuuaar al-nu’maa’iyah”, Ni’amatu-llah Al-Geazaa’iriy, 3/308][123] [vezi “Uasaa’il ash-shiy’ah”, Al-Hur Al-‘Aamaliy, 6/340][124] [Vezi lucrarea “Bihaar al-anuaar” – Al-Magilisiy, 5/247, 248][125] Vezi Al-‘Anwwaar al-nu’maa’iyah, Ni’amatu-llah Al-Geazaa’iriy, 2/306 şi Haqq al-yaqiyn fiy ma’arifet-‘usuul ad-diyn, Abdullah Shaber, 2/188[126] Vezi Hayaat al-muhaqqaq al-karkiy ua ‘athaaruhu, 6/237[127] Vezi Musnad Faatimah, Huseyn At-Tuiysarkaaniy, 296[128] Vezi ’Usuul Al-Kaafiy, Al-Kaliyniy, 1/237[129] Vezi Mediynat al-ma’aajz, Haashem Al-Bahraaniy, 5/10[130] Vezi Anwwaar al-uilaa’iyah, ‘Aaiyatullah Al-‘Aakhund Malaa Zeyn Al-‘Aabidiyn Al-Kalbaaiykaaniy, 440[131] Vezi ’Usuul Al-Kaafiy, Al-Kaliyniy, 1/319[132] Vezi ’Usuul Al-Kaafiy, Al-Kaliyniy, 6/465[133] Vezi lucrarea Al-Furuu’a min al-kaafiy, Al-Kaliyniy, 6/465[134] Vezi lucrarea Al-Furuu’a min al-kaafiy, Al-Kaliyniy, 6/372[135] [vezi lucrarea “Al-Furuu’a min al-kaafiy”, Al-Kaliyniy, 5/502][136] [Vezi lucrarea “Al-Furuu’a min al-kaafiy”, Al-Kaliyniy, 6/501][137] [vezi “Tahir al-uasilah”, Al-Khumaiyniy, 2/221][138] [Vezi lucrarea “Al-Furuu’a min al-kaafiy”, Al-Kaliyniy, 5/395][139] [Vezi lucrarea “Al-Furuu’a min al-kaafiy”, Al-Kaliyniy, 5/540][140] [vezi “Man la yahdurhu al-faqiyh”, Ibn Baabuuiyh Al-Qumiy, 1/179]
